2,085 matches
-
altă parte; cu următoarele excepții: Fabricare în care toate materialele de la capitolul 3 utilizate trebuie să fie obținute în întregime ex 0502 Păr de porc sau de mistreț, prelucrat Curățare, dezinfectare, sortare și îndreptare a părului de porc sau de mistreț Capitolul 6 Plante vii și produse de floricultură Fabricare în care: - toate materialele de la capitolul 6 utilizate trebuie să fie obținute în întregime, și - valoarea tuturor materialelor utilizate nu trebuie să depășească 50 % din prețul franco fabrică al produsului Capitolul
jrc6107as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91279_a_92066]
-
exemplare sunt considerate ca făcând parte din speciile menționate în anexa A, iar comerțul cu acestea este reglementat prin dispozițiile prezentului regulament) Rinocerul alb ARTIODACTYLA Tragulidae Cerbi moscați pitici Hyemoschus aquaticus (III GH) Cerbul moscat pitic (de apă) Suidae Babirusa, mistreți, porci Babyrousa babyrussa (I) Babirusa Sus salvanius (I) Mistreț pitic Tayassuidae Tayassuidae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A și în afară de populațiile de Pecari tajacu din Mexic și din Statele Unite, care nu sunt incluse în anexe la prezentul regulament
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
în anexa A, iar comerțul cu acestea este reglementat prin dispozițiile prezentului regulament) Rinocerul alb ARTIODACTYLA Tragulidae Cerbi moscați pitici Hyemoschus aquaticus (III GH) Cerbul moscat pitic (de apă) Suidae Babirusa, mistreți, porci Babyrousa babyrussa (I) Babirusa Sus salvanius (I) Mistreț pitic Tayassuidae Tayassuidae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A și în afară de populațiile de Pecari tajacu din Mexic și din Statele Unite, care nu sunt incluse în anexe la prezentul regulament) Pecari (porc cu guler) Catagonus wagneri (I) Pecari de
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
zburătoare de la centralele electrice pe bază de cărbune Deșeuri solide din plastic GH013 391530 Polimeri de clorură de vinil ex 390410-40 Deșeuri provenite din tăbăcirea și prelucrarea pieilor și utilizarea acestora GN010 ex 050200 Deșeuri de păr de porc, de mistreț sau păr de viezure și alte tipuri de păr folosit la fabricarea periilor GN020 ex 050300 Deșeuri de păr de cal, folosit sau nu în straturi cu sau fără material de sprijin GN030 ex 050590 Deșeuri de piele sau alte
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
de iepure de fermă - 1,5 euro/tonă c) carne de vânat de fermă și carne �� de vânat sălbatic: - păsări vânat mic și vânat terestru - 1,5 euro/tonă - carne de ratite (struț, emu, nandu) - 3 euro/tonă - carne de mistreț și de rumegătoare - 2 euro/tonă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Procesarea - produse din carne, carne tocată și - 1 euro/tonă cărnii carne preparată materie primă recepționată ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Procesarea a) păsări vânat mic - 0,005 euro/animal cărnii de b) vânat mic terestru - 0
ANEXE din 22 iulie 2014 (*actualizate*) privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278627_a_279956]
-
Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă creștere
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpea ("Vulpes vulpes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"). Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei răi - "Hepatica nobilis"; brebenei - "Coryadilis solida"; păștița - "Anemone ramunculoide"s; horști - "Luzula pilosa", etc). Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea orașului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scropha"), jderul ("Martes martes", "Martes foina"), vulpea ("Vulpes vulpes") și iepurele ("Lepus europaeus"). Ursul ("Ursus arctos") coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu ("Canis aureus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
diversității condițiilor naturale, în România există o faună bogată și variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere. În România sunt următoarele complexe faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban; după alte surse denumirea ar proveni din configurația circulară a drumurilor care străbat satul. Localitatea se află
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), potârnichi, lebede. Animale sălbatice: porc mistreț,vulpe, căprior, iepuri și în migrație cerb. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Miroslava se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
construită în 1754 ce poartă hramul "Nașterea Domnului". Biserica a fost construită în localitatea Zorlențu Mare din județul Caraș-Severin și a fost strămutată la Dragomirești în 1877. De asemenea există multe păduri în care se găsesc multe animale de vânătoare (mistreți, căprioare, fazani etc)
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
unele elemente ale complexelor faunistice ce se întâlnesc în munții Poiana Ruscăi și Deci a Padeșului. A. Fauna pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
ori de păduri întinse, cât și în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
cm. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]