6,060 matches
-
eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opoziții constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de grație (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann și alte eseuri (2005). A coordonat volumul colectiv Experiența externă (1999) și a realizat câteva traduceri. A colaborat la numeroase volume colective, printre care: Dicționarul Scriitorilor Români (DSR, I-IV), Dicționarul Esențial al Scriitorilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în consecință se ocupă cu predilecție de operele literare ce conțin o atare problematică. Aderând intim la ortodoxie, el nu este totuși un dogmatic. În lucrarea Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, este evidențiată, pe baza unei întinse bibliografii, mitologia personală a poetului și filosofului, apreciată ca o realizare deosebită, chiar dacă nu o dată ea se află în opoziție cu doctrina creștină. Amplul studiu, printre cele dintâi consacrate lui Lucian Blaga, continuă să fie util și astăzi, măcar în unele părți
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
, George Radu (13.III.1831, Roman - 11.V.1897, Roman), poet și prozator. A învățat la Academia din Iași (fosta Academie Mihăileană). Din 1856 funcționează ca profesor de mitologie, retorică și poetică la Gimnaziul Central din același oraș. În 1857 e șef de secție în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice din Moldova, iar în 1860 - director în același minister. Mutat la București ca director general al învățământului din România
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
sensul ideilor lui Lucian Blaga, ca în eseurile intitulate Imaginea în artă (1940). La M. frumosul se identifică mereu cu metafora („o metaforă niciodată nu este urâtă”), iar o creație nu poate să reziste dacă nu își trage rădăcinile din mitologia unui popor. Din păcate, în primul deceniu postbelic poetul s-a conformat dogmelor și stilului uniformizator al epocii, despărțindu-se de modul său liric anterior. Acum cultivă poemul lirico-epic de proporții, lirica encomiastică, balada, basmul versificat, sonetul. Mai târziu, în
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
antologate postum în Preludiul bucuriei (1988), scot la lumină o poezie de idei densă și tensionată, de meditație etică și ontologică, saturată de cultural și livresc, elaborată sub semnul unei mari exigențe artistice. O sursă de inspirație e aflată în mitologia culturii universale (Gauguin, Rembrandt, Cântecul lui Roland, Sfinx, Columb, Muntele Fuji), versurile echivalând cu „un spectacol de candori, purități și luminișuri, stimulat de o deschidere sufletească largă către viața identificată orfic cu cântecul” (Mihai Cimpoi). Vocația pentru eseu a poetului
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
de la românii din Valea Timocului, Craiova, 135-150; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 424-430. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, II, București, 1887, 499-516; Lazăr Șăineanu, Legenda Meșterului Manole la grecii moderni, CL, 1888, 8; Tudor Pamfile, Mitologie românească, I, București, 1906, 248-258; Petre Caraman, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei „Meșterul Manole” în Balcani, „Buletinul Institului de Filologie Română „A. Philippide”, 1934; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Ovidiu Papadima, Neagoe Basarab, Meșterul
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
uneori nesigur și înclinat spre crize cu caracter psihologic: e o descriere atrăgătoare din multe puncte de vedere chiar dacă nu știm cât e de credibilă. Există un alt literat african care se numește tot Fulgențiu, autor al unui Tratat de mitologie (Mitologiarum liber) și al unei Expuneri a structurii operelor lui Virgiliu (Expositio Vergilianae continentiae). Sunt două tratate ale unui scriitor creștin, însă problematica abordată de acest Fulgențiu pare destul de îndepărtată de aceea a episcopului de Ruspe; mitograful Fulgențiu interpretează cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
compuse de retor pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru că se vindecase de o boală; apoi douăzeci și opt de Discursuri (Dictiones), pronunțate cu ocazia unor sărbători religioase, sau rostite în școlile de retorică, unele dintre ele consacrate chiar unor subiecte din mitologia profană. b) Poezia lui Ennodius A compus și numeroase poezii. Printre ele, 151 de epigrame, din care unele sunt invective adresate unor persoane, iar altele sunt scrise, conform tradiției păgâne, pentru morminte, biserici, opere de artă, pentru festivități, în cinstea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poezii ocazionale (epitalamuri și panegirice) și unsprezece imnuri: metrica folosită e diversă, iar Ennodius se dovedește un abil făuritor de versuri pentru că reia ritmuri din tradiția clasică și tot de-acolo împrumută anumite instrumente retorice, de exemplu ornamentele furnizate de mitologia păgână. Ennodius este reprezentantul tipic al înfloritoarei culturi păgâno-creștine în forma sa cea mai superficială, cultură renăscută sub Teodoric și orientată mai mult spre varietatea subiectelor decât spre profunzimea motivelor: exact invers procedase Boethius. Și Ennodius se întoarce la tradiția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și despre Adam și Eva și lua în derâdere ideea de a considera drept Dumnezeu unic și suprem un zeu inferior și limitat, așa cum se dovedește a fi cel din Vechiul Testament. Firește, Chiril, în replică, aruncă acuzația de propensiune spre mitologie asupra religiei grecești și respinge lectura Pentateuhului ca ansamblu de mituri: “în Sfânta Scriptură inspirată de Dumezeu nu este nimic fabulos (mythikon), ci totul e pe deplin adevărat” (III: PG 76, 632B). Fie că rămâne la sensul literal, fie că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
volum de eseuri, Cultul Zburătorului. Opiniile autorului despre lumea miturilor autohtone (1974), în care sunt examinate și prezentate statuetele din betoane arhaice descoperite la Istrița, în vecinătatea necropolei de la Monteoru (județul Prahova). Eseistul vede în aceste obiecte niște reprezentări ale mitologiei românești, opere de artă magică și, în același timp, „hieroglife de piatră” a căror simbolistică e corelată cu motive din basme și descântece din folclorul literar autohton. Ca și în interpretările versificate ale monedelor geto-dacice din Scripturile, fascinația provocată de
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
atractivă prin ea însăși. Bine organizat, pe cicluri ce se dovedesc etape gândite ca și cum evoluția sa însăși i-ar sta la îndemână în acest scop, lirismul lui Ion Gheorghe e programatic. Năzuința lui formativă are drept subiect mai întâi o mitologie personală, rezolvată în măsura în care poetul își echivalează trăirile cu o stare mitică perpetuă, și drept obiect, mai apoi, ca dobânzi ale acestei perpetuități, o mitologie românească, realizată în măsura în care, aplicat pe diferite planuri, programul se menține în limitele poeticului, rămânând numai expresie
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
scop, lirismul lui Ion Gheorghe e programatic. Năzuința lui formativă are drept subiect mai întâi o mitologie personală, rezolvată în măsura în care poetul își echivalează trăirile cu o stare mitică perpetuă, și drept obiect, mai apoi, ca dobânzi ale acestei perpetuități, o mitologie românească, realizată în măsura în care, aplicat pe diferite planuri, programul se menține în limitele poeticului, rămânând numai expresie lirică. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Pâine și sare, București, 1957; Căile pământului, București, 1960; Țara rândunelelor, București, 1963; Cariatida, București, 1964; Nopți cu lună pe
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Textele adunate în volumul Dimensiuni ale romanului contemporan (1998) reiau ca atare „prolegomenele” la tipologia romanului modern. Un prim studiu se ocupă de funcția „soteriologică” a romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, reacție compensatoare la impunerea noii mitologii fără zei a comunismului. Pentru grija benefică arătată de Catrina Moromete mezinului Niculae, studiul dedicat romanului Moromeții al lui Marin Preda este intitulat, fără alte explicații în text, Un complex al lui Oedip răsturnat. În succesiunea lui Rebreanu, D.R. Popescu
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
întreprinderile fostei industrii socialiste, capitalismul dezvoltat trecea la concentrări uriașe de capital în domeniul comunicațiilor, al construcțiilor de automobile, al industriei aviatice, al instituțiilor financiare și bancare etc. La fel de puțin susținută teoretic era și prelungirea, pe cale politică, în postcomunism a mitologiei comuniste cu privire la economie și societate. Un grup de politicieni postcomuniști, răspândiți inițial în mai multe partide politice - de la PSM, PS, PUNR etc. și până la PRM -, iar apoi reuniți, cea mai mare parte în PRM, au capitalizat electoral pe seama mitologiei comuniste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a mitologiei comuniste cu privire la economie și societate. Un grup de politicieni postcomuniști, răspândiți inițial în mai multe partide politice - de la PSM, PS, PUNR etc. și până la PRM -, iar apoi reuniți, cea mai mare parte în PRM, au capitalizat electoral pe seama mitologiei comuniste cu privire la economie și societate, valorizând excesiv virtuțile economiei comuniste și pericolul extern la adresa societății românești. Iar o mixtură a celor două categorii de mituri - special selectate - care îmbinau excepționalismul românesc al perioadei interbelice cu virtuțile mitice ale capitalismului occidental
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mixtură a celor două categorii de mituri - special selectate - care îmbinau excepționalismul românesc al perioadei interbelice cu virtuțile mitice ale capitalismului occidental a devenit ideologia politică dominantă a partidelor istorice pentru aproape un deceniu. Pe scurt, combinația dintre politică și mitologia ideologiei cotidiene, care descrie rețeta simplă a succesului electoral în primii ani de după comunism, era suficientă pentru a bloca, în mare măsură, influența teoriei în construirea unei ideologii a postcomunismului care să se bazeze, măcar parțial, pe înțelegerea caracteristicilor comunismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și de Est, precum Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. În schimb, au lipsit aproape complet studiile referitoare la societatea comunistă, la economia acesteia, la viața socială, la cultura dominantă etc. În aceste domenii, asemenea politicienilor, intelectualii s-au grăbit să legitimeze mitologia cotidiană cu privire la comunism. Iar „moștenirea comunistă” a rămas nu numai neînțeleasă, dar în mare măsură chiar necunoscută, astfel încât reformele politice care au dominat tranziția postcomunistă au fost edificate în cea mai mare măsură pe baza unei duble imagini construite nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se asocieze sistemul de valori care conduce la guvernarea și dezvoltarea socială în folosul populației. Este vorba tot de o ideologie, căci valorile și alegerile politice continuă să joace un rol important în orientarea cunoașterii, însă una puternic desprinsă de mitologia cotidiană și bine ancorată în cunoașterea științifică. Iar primul pas care trebuie făcut în această direcție constă în a respinge paradigmele mitologice ale comunismului și postcomunismului consacrate, prin eforturile grupurilor intelectuale dominante, după prăbușirea acestuia. Construite sub dominația publică a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mijloace științifice. Și tocmai acest aparent dezinteres al acelui grup social însărcinat cu descrierea lumii și cu construcția concepției despre lume, mă refer la intelectuali, pentru noua clasă socială a facilitat răspândirea în discursul cotidian și politic a unei vaste mitologii cu privire la noii capitaliști români, modelată cel mai adesea pentru a satisface interese politice imediate sau paradigme ideologice, motivate, de asemenea, cu prioritate politic. În opinia publică, noii capitaliști români sunt identificați și explicați, simplist și revendicativ, drept „hoți”. Sondajele de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale ale unor grupuri de presiune din societatea tranziției și că principala lor funcție nu este de a înțelege și explica realitatea, ci de a legitima pretenții la distribuția resurselor. În acest caz, avem de a face cu o nouă „mitologie”, specifică perioadei de tranziție. Miturile tranziției politice în Europa Centrală și de Est au fost studiate mai intens (Tismăneanu, 1999) decât cele economice și sociale. Iar când au fost abordate acestea din urmă, abordarea s-a limitat în mare măsură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
urmă, abordarea s-a limitat în mare măsură la ceea ce se consideră a fi „clasa de mijloc” românească, incluzând aici micii întreprinzători, dar ignorând, mai ales din rațiuni statistice, pe cei mari (Sandu, 2000). Puțini autori au îndrăznit să contrazică mitologia susținută ideologic și academic pe care se bazează concepția cotidiană cu privire la noua clasă a capitaliștilor români, însă ei există (Zamfir, 2004). Problema reală este una epistemologică. Există multă informație empirică, deși nesistematic culeasă, care se referă la capitaliștii români, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că funcționarea acestuia are loc mai ales prin deturnarea, printr-un mod sau altul, a fondurilor publice în profit privat, și toate celelalte mituri ale capitalismului românesc postcomunist. Dar în același timp, susține, în contradicție directă cu cele anterioare, întreaga mitologie a economiei de piață postcomuniste, inclusiv tezele superiorității economico-manageriale a sectorului privat în raport cu cel public, a necesității transferului de resurse publice către sectorul privat prin privatizare și prin intermediul reformelor „dureroase” (orice reformă „dureroasă” are ca rezultat final o realocare a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Mihăileană, absolvind, în 1837, clasa de filosofie a lui Eftimie Murgu. În același an este numit profesor pentru clasele începătoare. În 1845 i se încredințează Catedra de filosofie de la Academia Mihăileană, urmând să mai predea filologia română, retorica, poetica și mitologia. Partizan al reformelor moderate, nu participă la mișcarea revoluționară de la 1848. G., care a fost, din 1849, cel dintâi bibliotecar al Academiei Mihăilene, a mai îndeplinit funcțiile de inspector, director al Departamentului I al școlilor din Ministerul Cultelor, iar în
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
vădit, cum s-a observat, „nu doar spirit critic, ci și capacitate de a retrăi o biografie, în felul ei ciudată, pe coordonatele istoriei literare” (Nicolae Oprea), iar în însemnările referitoare la teatrul lui I. L. Caragiale intitulate Fragmente pentru o „mitologie” caragialeană, a emis opinii pertinente privind dubla ipostază, „tragică și parodică”, a conului Leonida sau individualitatea personajelor din Năpasta. Întreaga măsură a demersului de editor și-o dă H. în realizarea seriei Opere de I. L. Caragiale, care a cerut îndelungi
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]