11,461 matches
-
dulceața delicată. Vinul se poate degusta acum, dar și pește mulți ani, având potențialul de învechire foarte bun. Vinul este produs din strugurii culeși din cele 0,7 hectare de vită de vie aflate în proprietatea Alteței Sale Regale pe moșia de la Tohani, într-o serie limitată de ... Citește mai mult La începutul lunii decembrie a.c., a avut loc evenimentul de lansare a vinului „Principele Radu” în Sala Diplomat a Hotelului Athenee Palace Hilton.Au participat Alteța Să Regală Principele Radu
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
dulceața delicată. Vinul se poate degusta acum, dar și pește mulți ani, având potențialul de învechire foarte bun.Vinul este produs din strugurii culeși din cele 0,7 hectare de vită de vie aflate în proprietatea Alteței Sale Regale pe moșia de la Tohani, într-o serie limitată de ... XXXII. CEAIUL CU MAJESTATEA SĂ, LA ORA 5 DUPĂ-AMIAZĂ, de Cornelia Curtean, publicat în Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014. În zilele de 8 - 10 decembrie 2014, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
Traseul excursiei l-a stabilit Crăian: Plecarea, de pe mult iubitul lui lac cu amintiri, Herestrău. Apoi, Canalul București-Dunăre (făcut de Guvern, ca să aibă loc de ispășire numărul tot mai mare de pușcăriași) , un popas la Mana unde avea Crăian o moșie, pe Dunăre până la Cernavodă, Canalul Dunăre-Marea Neagră. -Pe flota mea, a exclamat căpitanul, va fi o excursie de vis. Căpitanul a dat drumul la motor. După nici o jumătate de oră, i-a prins foamea. Au găsit un refugiu, ca cele
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
mai scotea sporadic câte un „Ah” ...Fiind operat de prostată, ejacularea acum se pierdea prin vezică... Începuse să îmbătrânească marinarul. Popasul următor l-au făcut lângă satul Mana (satul avea un pământ extraordinar, adevărată „mană cerească”). Acolo avea căpitanul o moșie. S-a dus numai căpitanul să vadă cum se prezintă imensa cultură de rapiță. Aflase că se vinde bine. În plus, nu o fură „împuțiții de țigani”, cum obișnuia să le spună Crăian. Alena, îmbrăcată doar cu sutien și o
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
rodit milenar sub cupola religiosului precreștin și creștin. Din sânul religiei s-au întrupat metafizica și cultura protodacă, din care-și trage seva spirituală întreaga omenire. Pentru dacoromânii-creștini, timpul nu este trecere, ci curgere, izvor spre veșnicie, iar Pământul ca Moșie a Neamului este o ființialitate sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
1959 are loc a treia arestare pentru 5 ani de zile. Cunoaște infernul „Fenomenului Pitești”, apoi șirul marilor Academii spirituale, începând cu Colonia Salcia din Balta Brăilei, este eliberat la 31 Iulie 1964. Dincolo de slujirea sa exemplară, dincolo de iubirea de Moșie a Neamului Dacoromân, dincolo de suferința și jertfa adusă pe Altarul creștin-ortodox, dincolo de laborioasa cercetare istorică a Fenomenului protodac, Părintele Dumitru Bălașa a lăsat generațiilor viitoare un Tezaur grandios al operelor sale nemuritoare, astfel: Date noi despre familia lui Alexandru al
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
123), Laxativul vienez (redă și „o față nastratinească“ a medicului Armatei României, francezul Carol Davilla - ce convinge Instanța Bucureșreană de la Tribunalul Mare să-l elibereze din lanțuri pe medicul acuzat pe nedrept de malpraxis, Fialla; deputatul Ioan Cantacuzino chemase la moșia-i pe medicul Fialla spre a-i trata «de constipație cronică» o rudă apropiată; medicul îi prescrie «apă laxativă vieneză»; «la scurt timp după ce a băut din laxativ, nepotul de văr de cuscru a dat ochii peste cap»; pentru judecarea
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
și al trupelor sovietice care supravegheau totul, a produs mari daune unor întregi generații de români pe care le-a abătut de la regulile firești... Marii politicieni ai țării, intelectualii de vază, ofițerii armatei române și proprietarii de fabrici, magazine și moșii, moștenite sau cinstit dobândite, au fost considerați elemente exploatatoare și dușmănoase ale noului regim politic, au fost arestați, judecați sumar și condamnați la ani grei de temniță, unde majoritatea și-au găsit sfârșitul...” Fragmentul citat din Postfață ilustrează clar epoca
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
județ. Aceste comitete își împart toate în familie. Ele creează, din banii județelor, burse pentru copiii „patrioților” trimiși în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri județene pe unde „patrioții” au câte un petec de moșie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuție, fie sub cea de prestațiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui „patriot”. (ziarul „Timpul” din 20-21 aprilie 1881). Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
mod extraordinar și nici măcar nu îndrăznesc să afirm că aș putea face ceva mai frumos. Voi relata doar câteva impresii personale, așa cum mă pricep eu mai bine. Ruginoasa..., un loc binecuvântat de Dumnezeu, încărcat de istorie, credință, cultură, tradiții..., fostă moșie boiereasca, azi o localitate prosperă, cu oameni harnici și gospodari, păstrători ai tradițiilor străbune. Am descoperit în carte nu doar date despre istoria Ruginoasei, ci și informații detaliate despre originile românilor, a limbii române, încă de la începuturi, de pe vremea lui
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
dar se tot chinuia zadarnic.Până la urmă,mi s-a făcut milă de durerea lui și m-am dus să îl ajut.Mi-a aruncat la început o privire ucigătoare,probabil furios că am sărit gardul și i-am călcat moșia,dar când l-am dus în casă ,săgețile ucigătoare i-au părăsit vederea. - Sună,te rog frumos la salvare! Deci știa să te roage și frumos. Nu ne facem cu adevarat mai buni decât când ne vedem cu totul la
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
Ioniță povestise prin sat întâmplarea cu bijuteriile și, după declarația dată de el la post, șeful de post, care era pe urmele lor, i-a arestat, deoarece aveau legături cu o bandă de hoți din pădurea țandăra, care spărseseră conacul moșiei de la Mozăceni și furaseră toate bijuteriile. După ce au plecat toți, a rămas numai Frida singură. Și-a făcut bagajul și a doua zi s-a dus la gară la tren. Cineva o văzuse pe o bancă la umbra unor castani
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
fiica unui om liber iar copii acestora se nășteau cu statutul de oameni liberi. Șaharayan Mâțan și Maydan proveneau din clasa considerată a fi cea mai de jos, cea a țărânilor care erau legați de glie și erau vânduți odată cu moșia. În caz de război aceștia erau chemați la oaste și formau pedestrimea dar nu primeau nici o soldă. De asemeni era obligatoriu că armamentul să și-l procure singuri și de aceea trupele pedestre prost echipate și antrenate, prost hrănițe și
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN IUBIREA DE MOȘIE Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN IUBIREA DE MOȘIE Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
a purtat opinca-n luptă cu fală și cu mândrie Și-a murit strângând în palmă țărâna sacră de pe glie. Blestemat să fie-acela ce va cuteza vreodată Să mai smulgă-o bucățică României de -altădată! Referință Bibliografică: Din iubirea de moșie / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
FĂRĂ FELINAR amară - oarbă viață fără felinar ciobanul și-a pierdut și cremene și-amnar doar hoinărim prin munții fără har plânsul se-aude rar - și tot mai rar de ce trimisu-m-ai aici să fac de strajă? drept falnică moșie-mi dai pustia: nici sfânt și nici martir nu-s - să-ți sap via nimicnicia de nisip m-a prins în mreajă pereche de-ochelari - dar nu și ochi un strai fără de trup - cu gaica ruptă: îți sunt în plus
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
dar deloc dezinteresat al prietenilor săi Lamborghinu își extinsese afacerile și deși devenise cel mai mare exportator de fier vechi, o adevărată instituție sprijinită de stat cu fonduri bugetare, mai făcea și activități de recuperare a unor bunuri retrocedate (castele, moșii, păduri, etc...) pe care, băiat elegant și plin de bune intenții, le revindea statului cu preț de vreo cincizeci de ori mai mare, pentru ca să poată da partea (se numea para-ndărăt, conform protocolului) celor care meritau asta, respectiv aleșii nației
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: „așa voiesc să fiu eu și nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
și cum vrei tu... Ce să mai spui!? Așa o dulceață de fată rar găseai mai ales că nici nu se lăcomea! Un ducat de aur pe săptămână era suficient, spre deosebire de fițoasele alea de aristocrate cărora trebuia să le dai moșii, castele ori atelaje cu șase cai iar de primit, în afară de leșinuri artistice, mai primeai ca bonus și câte un sifilis de nu mai scăpai toată viața de el. Așadar, ziua începea bine! Fluieră și, conform protocolului, în salon intră măturătorul
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
paginile istoriei locului, vom da peste o prințesă, Jaqueline de Bavaria, care ieșea la cules de vegetale și fructe pentru ca apoi să le prepare în bucătăria castelului. Istoria ne povestește și despre castelul Teyligen, înălțat pe la jumătatea sec.VII în mijlocul moșiei de peste 200 de dunami, care domină până în zilele noastre, contribuind într-o măsură oarecare la desfășurarea reportajului de față. ...Căci de nu ar fi...nu v-aș povesti... Și totuși, doar în anul 1949 pământul cu bogăția de plante a
K E U K E N H O F PARCUL FLORILOR ŞI AL STATUIELOR de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371826_a_373155]
-
de ajuns să audă vreo două- trei vorbe și zgomote sau să vadă niște gesturi, că ele imediat imitau cu ușurință. Tot așa și acum, în zborul lor și printre cotănelile lor zgomotoase, observară colivia imensă în care erau închiși moșii cei negri, în timp ce aceștea se chinuiau pe rând să desfacă cele trei lacăte mari. Se apropiară și începură să zboare în jur. - Cotaaan! Cotaaan! Moșii se speriară, crezând că sfârșitul le este aproape. Dar unul din moșii cei negri prinse
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
devină Pădurea Lunii și a Stelelor, vreau ca tu să dispari. - Ei, ce vrei tu, nu se poate, să știi! Dar Moș Crăciun nu mai putu să spună nimic, căci Moș Gerilă îi dădu o palmă zdravănă. Și imediat, ceilalți moșii negri și urâți îi atacară pe curieri și pe lăutari. Până și animalele fuseseră atacate și majoritatea oamenilor de zăpadă căzură și se transformară în bulgări mari, care se amestecară cu neaua. Lăcașul fermecat al lui Moș Crăciun se transformă
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi de apă, curat, dulce și milenar, drept prin moșia inimii Gorjului. O Oltenie fără Maria Lătărețu e necrezută, dar o Oltenie fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie uitată...! În spațiul acesta etnocultural, dacă s-a putut uita, interzice, schimba ceva, vreme de mai mult de o jumătate de
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]