9,547 matches
-
gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile-Port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. ÎI, Ciupage din Clisura Dunării. Considerații de natură istorică și tehnico-funcțională asupra morilor plutitoare. Moară plutitoare din Lucăcești, jud.Maramureș, ilustrata în Muzeul Civilizației Tradiționale Astra din Sibiuface la rândul săuștefan Păuncean. Biserică de lemn din Timișeni, județul Gorj o secvență de istorie recuperată de Ana Barcă, Materiale și tehnici de construcție la
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Elogii ori critici, spusele lor nu se fixează însă, pe ce-a însemnat fundament în rezistența morală a națiunii române, oripilate: teatrul și filmul de comedie, satira, bancul, „șopârlele” pe care actorii le transportau după ei ca pe pietre de moară, ca pe medicamente, ca pe salvări, ca pe spitale ambulatorii, spre a le oferi oamenilor, în contul libertății lor sau, în cel mai bun caz, a tot felul de interdicții. Cu atât mai mult, actorul Amza Pellea este binefăcătorul unei
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
homo-hetero-trans-sexuali, de toate nuanțele, vom fi faianțele de la marea morgă numită Paradis. Nu vă așteptați, nu! Tăcerea universală, imposibilă, cu dinții strânși, o caracatiță-n mandibulă, a doua zi, orașul cu ochi plânși va cere vată, perversul, universul, stresul, neauzita moară măcinând oase, tăcerea din Lhasa, poate mai sus, unde-i raiul hindus. Nu vă așteptați, nu Boris Marian Referință Bibliografică: Iubim lucrurile mici / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1158, Anul IV, 03 martie 2014. Drepturi de Autor
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul iazului, la moară, O salcie adânc plecată, A apei față o-nfioară, În verde, toată îmbrăcată. Surâde gârla alintată Și susură răspuns de
PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353742_a_355071]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul iazului, la moară, O salcie adânc plecată, A apei față o-nfioară, În verde, toată îmbrăcată. Surâde gârla alintată Și susură răspuns de drag, Sărută salcia înc-odată Și se prăvale peste prag Purtând la vale bucuria Redefinirii de pe maluri, Ea cântă lumii feeria În
PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353742_a_355071]
-
susură răspuns de drag, Sărută salcia înc-odată Și se prăvale peste prag Purtând la vale bucuria Redefinirii de pe maluri, Ea cântă lumii feeria În tonuri dulci de madrigaluri. *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Pe malul iazului, la moară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353742_a_355071]
-
magistratul Dana Ionela Grosu revoca măsură de întrerupere a pedepsei. Însă povestea nu se oprește aici, pentru că la numai câteva ore după emisiunea lui Radu Moraru, avandu-i ca protagoniști pe Lazarica și pe cea care îi dăduse apă la moară, scutindu-l de închisoare, o judecătoare, purtător de cuvânt la Judecătoria Sectorului 5, îi trimite lui Radu Moraru o scrisoare în care îl critica vehement pentru că ar fi "depășit limitele"... la adresa Danei Ionela Grosu. Dacă așa se pune problema, poate
INCOMPETENŢĂ SAU CORUPŢIE ÎN CAZUL JUDECĂTOARELOR DIN SECTORUL 5 BUCUREŞTI? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354167_a_355496]
-
viața lor Doar iarbă și fan curat Iezișorii au mancat. Iezii noștri cucuieți Băietei fiind deștepți Că-i viclean știau povestea Doar i se dusese vestea. - Cumetre n-ai vrea mata Mai mulți iezi în casa ta Fiindcă din Poiana Morii Ne-am chema și verișorii. Lupul pofta își asculta Și se freacă-ncet pe burtă Gândind că de-o aștepta Cu vârf masă o avea. Doar că verii nou veniți Aveau mușchii oțeliți, Sportivi toți fiind de frunte Proaspeți campioni
CAPRA CU TREI IEZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354194_a_355523]
-
INIMA MAMEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Inima mamei Luna ca un sloi de gheață în topire Tristă aluneca pe cerul însorit, Era vremea morilor ce măcinau iubire Și-a Cuvântului din sinele dorit. Dar în lumea asta pe dos întoasă Băiatul ce-și bea ziua în paharul cu vin Își bătea adesea mama c-o palmă nervoasă, Apoi își îneca răutatea-n pelin. Într-
INIMA MAMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354215_a_355544]
-
furia parlamentarilor și a primarilor. Ar fi un mijloc mai eficace decât protestul simultana al sutelor de mii de participanți. Apropo, recomand protestatarilor care vin la #REZISEȚĂ cu mobilul în loc de copil să aibă în buzunar o piatră (nu chiar de moară că „nu merită politica”) pe care în final să nu uite a o depune în Monumentul Rezistenței. Protestul lor devine tuturor vizibil și are efectul unei adevărate revoluții de catifea, foarte eficientă în țările lipsite de înjurături. Ce folos că
MONUMENTUL REZISTENŢEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354221_a_355550]
-
umil. Plâng când văd în ochi de mamă zi de zi aceeași dramă în coliba de chirpici cum hrănește pe cei mici dintr-o ciorbă de urzici, pe ștergarul cu arnici mămăligă de aseară nu-i porumb de dus la moară. Sărăcie ești ca moartea care-i ține veșnic partea celui ce-are bani în cont pentru alții... cuiul bont răsucit în rană vie, trup și inimă pustie, că de boli e plin săracul leacul l-a primit bogatul. Sărăcie blestemată
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
dureroasă, deci cristică - tocmai pentru ca, astfel, prin acceptarea autosacrificiului atâtor potențe abisale, să se creeze/re-întemeieze (cu durabilitate manolică!) Lumea, SPIRALAT-EVOLUTIVĂ, întru Originara ei Orânduială/Logos-ul Originar: POEZIA. Prin care Orfeul eminescian menținea, în lumină, această lume (cf. Memento mori) - și proiectează, mereu, intrarea/demiurgia, în/întru toate lumile posibilului infinit, divin... prof. dr. Adrian Botez Referință Bibliografică: ADRIAN BOTEZ - cronică la volumul SPIRALELE ADOLESCENȚEI de ELISABETA IOSIF / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1076, Anul III, 11
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
bun are, dar n-are școala gata și oricând poate veni una mai școlată...și-o dă afară...” “Domn’ Profesor” era ...plutitor! Fata...țuica bună a lu’ tata...bunăvoința excesivă a părinților...masa îmbelșugată... “Simțeam că-mi dau apa la moară...dar nu mă puteam abține. Am rămas peste noapte la ei. Dracul de fată, se furișă la mine în pat, iar dimineața...Mama și tata în prag! N-am ezitat: am cerut-o de nevastă fără greș...așa, fără lenjerie
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
de lângă ea: - Am ghicit! Am ghicit! Precis te gândești la ... La copilărie! La a matale, nu la a mea ... Nu-i așa? Nu-i așa, bunicule? Bunicul de cremene începu să se despietrească. Atât cât să-i dea apă la moară nepoatei: - Am ghicit! Am ghicit! Uite că te-ai fâstâcit... Iată, ai și o lacrimă în colțul ochiului stâng. Ba nu la stângul, ci la dreptul ... Că în dreaptul stângii mele e ochiul tău din dreapta, nu-i așa, bunicule? Bunicul
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
celălalt scaun stătea o arătare feminină, după ambalajul exterior.” Autorului nu-i scapă nici noile variante ale limbajului mitocăniei: „- Șefa, subliniez, știi că și eu pot băga elemente de mișto?” „Sanchi”. Uneori întâlnim și proză ritmată: „Tot una e de mori frumos, de mori urât! Prefer să am sticla de gât!” Nu de puține ori mizează și pe efectul poantei, face pe neașteptate o voltă și totul se răstoarnă, încât nu mai rămâne nimic din ce te așteptai. „Mă dor unele
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
alimentat satul cu apă și altele”; • Colibășenii: „Nu știm dacă este păcătos, dar ne-a asfaltat drumul prin sat, a terminat alimentarea cu apă a satului, a dotat cu noi instalații foarte puternice stația de captare a apei, de la Valea Morilor, de la care se alimentează satele comunei cu apă, ne-a reparat biserica și altele”; • Bârdenii: „Nu știm dacă este păcătos, dar știm că ne-a asfaltat 500 m drum și l-a întreținut pe celălalt din sat, o viață am
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Deja este prea mult !!! Va războiți cu voi, vă duelați între voi... spre ce mergem? Dragi români! Înțelepții mei, muncitorii, frumoșii, răbdătorii mei, războinicilor dragi, luptători cu morile de vânt ... și Doamne câte aș mai adaugă... dar vi-i răbdarea pusă rău la încercare... Știu și mă doare... Uite va dau eu : viața mea, nervii mei, timpul meu, orice doriți și aș putea eu... descarcati-va oful inimii
DEJA ESTE PREA MULT ! de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347101_a_348430]
-
350 metri. Este atât de mic, încât îl poți cuprinde dintr-o privire și îl poți parcurge cu piciorul de câteva ori într-o zi, reușind să îi descoperi farmecul. Minți inspirate au așezat pe marginea stângă a istmului o moară de vânt ce parcă plutește în aer și statornicește o veche tradiție, iar pe partea dreaptă, o corabie în care se află în picioare statuia unei femei cu chip de înger ce poartă într-o mână o cruce, simbol creștin
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
și senin, dominat uneori de nori albi și pufoși, desenați parcă de mâna unui Tizian sau Michelangelo. O plimbare prin oraș îți dezvăluie adevăratul specific al acestuia: străzi înguste, pavate cu piatră, case tradiționale, garduri de piatră, muzee, biserici bizantine, mori de vânt plasate în oraș din motive turistice, restuarante, magazine bogat aprovizionate cu obiecte locale. Informații prețioase despre trecutul și specificul acestuia pot fi găsite la bisericile bizantine, în Muzeul de Arheologie și la Muzeul de Etnografie, în mod deosebit
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
din regiunea Yenice-Vardar pregăteau uneltele pentru pescuit, munceau împreună cu bărbații lor la câmp, pe când femeile grecoaice erau numite „kokoni”, deoarece se ocupau numai cu menajul și primirea oaspeților. Locuitorii orașului Nessebar au folosit din plin forța vântului și au construit mori de vânt care erau de două tipuri: morile de primul tip aveau formă cilindrică, construite din piatră cu acoperiș conic din lemn, al doilea tip aveau partea de jos cilindrică din piatră, deasupra aveau o încăpere dreptunghiulară sau pătrată și
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
împreună cu bărbații lor la câmp, pe când femeile grecoaice erau numite „kokoni”, deoarece se ocupau numai cu menajul și primirea oaspeților. Locuitorii orașului Nessebar au folosit din plin forța vântului și au construit mori de vânt care erau de două tipuri: morile de primul tip aveau formă cilindrică, construite din piatră cu acoperiș conic din lemn, al doilea tip aveau partea de jos cilindrică din piatră, deasupra aveau o încăpere dreptunghiulară sau pătrată și acoperiș dublu. Vânturătorile (paletele) morilor de vânt erau
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
de două tipuri: morile de primul tip aveau formă cilindrică, construite din piatră cu acoperiș conic din lemn, al doilea tip aveau partea de jos cilindrică din piatră, deasupra aveau o încăpere dreptunghiulară sau pătrată și acoperiș dublu. Vânturătorile (paletele) morilor de vânt erau îndreptate către vânturile cele mai puternice. Câteva mori de vânt pot fi văzute și astăzi pe marginea istmului care leagă insula de uscat, la hoteluri și blocuri de locuințe reușind să încânte ochiul vizitatorului și să îl
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
din piatră cu acoperiș conic din lemn, al doilea tip aveau partea de jos cilindrică din piatră, deasupra aveau o încăpere dreptunghiulară sau pătrată și acoperiș dublu. Vânturătorile (paletele) morilor de vânt erau îndreptate către vânturile cele mai puternice. Câteva mori de vânt pot fi văzute și astăzi pe marginea istmului care leagă insula de uscat, la hoteluri și blocuri de locuințe reușind să încânte ochiul vizitatorului și să îl introducă într-o lume a trecutului. Din aceleași documente expuse în
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
roată de car. Restaurantul oferă vedere atât spre oraș, cât și spre mare și spre stațiunea Sunny Beach. Accesul dinspre mare se face pe o scară cu balustrade din roți de car, iar în curte poate fi admirată și o moară de apă. Privit în ansamblul său Nessebar este o minune a naturii unde istoria și tradiția renasc din piatră, unde pământul, cerul și marea se unesc într-o trinitate sublimă, dulce și mângâietoare. Parcurgând orașul îți vine să crezi că
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]