6,604 matches
-
în incinta Institutului de Psihologie, cu acoperire legală de la Ministerul Educației, de care aparțineam ca instituție. Existau deci aprobări de sus. Ulterior, văzându-mi dosarul precar și neglijent organizat de la CNSAS, aveam să constat că directorul se grăbise să ne mobilizeze fără a avea în acel moment aprobarea. Poate servilism, poate neglijență... Lucram la acea vreme la un proiect de cercetare nu cu prea mult entuziasm. știam că pe nimeni nu interesa conținutul, ci doar termenul de predare, numărul de pagini
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și posibilele dimensiuni neplăcute pe care ne este teamă să nu le dezvoltăm în timp și, în acest caz, poartă denumirea de eul temut. O persoană optimistă va contura un eu viitor dominat de eul dorit, pentru care își va mobiliza resursele motivaționale și cognitive. Fiecare dintre cele două euri viitoare are atașat un set emoțional (pentru eul dorit - încredere, bucurie, plăcere etc., iar pentru eul temut - anxietate, furie, depresie etc.). Eul ideal este ceea ce ne‑am dori să fim, dar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
școală: - răspunsurile sunt realizate într‑o manieră inegală, adesea lacunară, putând fi asemănate atât cu răspunsurile unui copil normal, cât și cu cele ale unui copil cu deficiență mintală; - are nevoie de un anumit interval de timp pentru a‑și mobiliza capacitățile intelectuale, ceea ce explică realizarea în etape a unui răspuns corect, cu sprijinul unor întrebări suplimentare însoțite de atitudinea deschisă și încurajatoare din partea educatorului; - dificultăți în însușirea citit‑scrisului și calculului aritmetic, datorate prezenței unor disfuncții instrumentale importante (lipsește coordonarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
calității și eficienței activității respective. Lecția propriu‑zisă - desfășurarea lecției include următoarele secvențe principale: a) evocarea - are în vedere răspunsul la următoarele întrebări: - cum vom trezi curiozitatea elevilor? - cum îi vom determina să‑și amintească cunoștințele anterioare? - cum îi vom mobiliza să formuleze întrebări? b) realizarea/construirea sensului - urmărește modul cum va fi explorat conținutul lecției de către elevi și are un caracter foarte flexibil: - ce conținut vom folosi și cum va fi prezentat? - care este activitatea elevilor pentru a ajunge la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
identității individuale și limitele dintre exterior și interior ale corpului nu sunt clare, se poate face o îmbunătățire în jurul corpului calului (prin „manipularea” corpului calului, subiectul `și descoperă propriul corp); b) când persoana este așezată pe cal, tonusul său este mobilizat de pasul animalului; funcția tonică este primul nostru mod de comunicare, denumit de J. De Ajuriaguerra „dialog tonic” (permite sugarilor, după aproximativ primele trei luni de viață, să adreseze mamei mesaje care sunt nu numai unice în raport cu nevoile vitale, dar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de referiri la mitologia românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și smârcul malefic, câinele iadului, fata frumoasă și iubeață ca metamorfoză vicleană a Tălpii-Iadului ș.a. Toate sunt recuperate
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
1973), romanul Tunelul norvegian, iarăși un volum de proză scurtă, Zece minute de nemurire (1983), și încă un roman, Scara interioară (1987). Rafinat în povestiri, fantezist și ingenios în romane, care sunt inundate și obscurizate de „valul” poetic, autorul își mobilizează și aici acele resorturi care deconspiră vocația sa „celestă”. De fapt, mai nimeni nu a reținut că el ar fi altceva decât poet, deși a experimentat destul de perseverent în proză, fiind în egală măsură textualist, „realist magic” (Ion Vlad) sau
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
al XVIII-lea și al XIX-lea, cu accent pe autorii din Transilvania. Prin diverse studii, ediții (Timotei Cipariu, Ion Heliade-Rădulescu, Ioan Slavici) și colaborări la volume colective, autoarea urmărește o cât mai adecvată contextualizare a personalităților și operelor investigate, mobilizându-și în acest scop competențele istorice, filologice și exegetice. Aceste trăsături se concretizează îndeosebi în lucrarea Petru Maior - un ctitor de conștiințe, care se încadrează în tradiția canonică a studiului monografic, desfășurându-se pe două planuri (viața și opera) și
PROTASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373]
-
îi vor persista în amintire, oferindu-i prilejul să se dovedească și un bun povestitor. După 1914 memoriile lui P. se intersectează cu însemnările de jurnal și cu sutele de scrisori către soția sa, mai toate fără vreun relief literar. Mobilizat în armata austriacă pe frontul italian, el nu încetează să spere în realizarea visului unirii cu țara. Revenit la Cernăuți în 1918, relatează activitatea febrilă în vederea reîntoarcerii la patria-mamă a provinciilor românești înstrăinate. Memoriile devin politice, fără a fi totuși
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
ca voluntar la campania din Bulgaria. Este o cronică de un profund realism, în care descrierea plastică a locurilor se întâlnește cu fina observație psihologică, într-un tablou al absurdității războiului, dar și al observării valorilor umane, dincolo de granițele etnice. Mobilizat în august 1916, R. ajunge pe front, participând la mai multe operațiuni militare, experiență fructificată în romanele de mai târziu. Publică, de asemenea, nuvele și povestiri, evocând curțile boierești de altădată, proză în care o „fantezie realistă” îmbină pasiunea rememorării
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
o descriere și o analiză științifică sau obiectivă (în înțelesul „vechi”, presupus perimat, al termenilor), întemeiată pe logica binară, pe principiul noncontradicției ș.a.m.d., logica postmodernă fiind una de tipul „și-și”, iar nu una de tip „sau-sau”. Mobilizând, în toată lumea, impresionante energii teoretice și hermeneutice, pătrunzând și difuzându-se și la nivelul orizontului cotidian și al mentalităților populare, p. - căruia unii îi prevăd un viitor infinit, iar alții i-au proclamat deja sfârșitul -, acest „concept-șperaclu”, maleabil până la irelevanță
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
dezvăluirea mecanismelor interioare, a dinamicii proceselor de permanentă transformare socială, în virtutea legilor istorice. Produs și expresie a noii societăți, arta trebuia să înfățișeze opera de edificare a acesteia într-un fel care să dinamizeze conștiințele, să insufle elan revoluționar, să mobilizeze masele în acțiunea constructivă a noului. „Zugrăvirea veridică și istoricește concretă a realității - specifică documentele Congresului din 1934 - se îmbină cu sarcina influențării ideologice și a educării oamenilor muncii în spiritul socialismului.” Literatura, arta r.s. implică prin definiție angajarea
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
va mai putea privi în față pe cei care au luptat pe front, dacă nu va fi fost și el acolo alături de ei” - își amintește scriitorul, într-un text din 1954. Proaspăt sublocotenent, în august 1916 va fi concentrat, apoi mobilizat în Regimentul 22 Infanterie - Târgoviște. Participant la luptele de rezistență de pe Valea Prahovei împotriva armatelor germane, este rănit în urma exploziei unui obuz - episod transpus, sub titlul Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu, în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Philippide, G. Ibrăileanu, I. Petrovici. Inițiază și editează, împreună cu Ghedeon Coca și Victor Măgură, revista „Alfa” (1933) și este redactor responsabil la revista „Manifest” (1934-1936). Lucrează ca profesor de română, franceză și latină la licee din Iași, Piatra Neamț, București. Este mobilizat la intendență în preajma războiului, iar după război este scurt timp funcționar la Ministerul Justiției. Din 1947 își continuă cariera didactică (profesor, director de liceu, inspector școlar) la Ploiești. De asemenea, îndrumă cenaclul literar al copiilor, organizat în cadrul Bibliotecii Județene „N.
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
de odinioară? Suntem desfigurați, desfigurați pentru tot restul vieții.” Fascinată în copilărie de Ludovic al Bavariei, descoperit într-un album, Ada Udrescu iubește în adolescență, simultan, doi băieți. Înainte de a se putea decide în favoarea unuia sau a altuia, ambii sunt mobilizați în 1916, și unul dintre ei, Ștefan, moare pe front. Pe celălalt, Lucian, și-l dispută, după război, două surori, Coralia și Nicole. Cea de-a doua și-l face soț cu forța, dar este înșelată de el cu prima
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
care Peregrinus, L. Mărin, Al. Lupu, Al. Drumețul, Humoreanul, M. Sandu, Al. Criță, Elena Popescu, Const. I. Popescu), la „Neamul românesc literar”, „Ion Creangă”, „Ramuri”, „Junimea literară”, „Viața nouă” (Suceava), „Românul” (Arad) ș.a. La izbucnirea războiului mondial dascălul publicist este mobilizat și trimis pe frontul din Galiția, unde este rănit de două ori și decorat, apoi pe cel italian, unde e din nou rănit, și în cele din urmă în Bosnia și Herțegovina. Avea răgaz totuși să dea tiparului volumul de
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
1911 și 1913 lucrează la ziarele „Drapelul” din Constanța, la „Foaia noastră” și „Lumina nouă” din București și este redactor la revista „Ramuri” din Craiova, apoi revine acasă, în redacția ziarului „Românul” din Arad. Odată cu izbucnirea primului război mondial e mobilizat în armata austro-ungară și trimis pe front. În 1915 va fi degradat și deferit Curții Marțiale pentru articolele și schițele expediate de pe front cotidianului „Românul”. Evadează și se stabilește în România. Colaborează la „România Mare” și „Tribuna”. În 1916, la
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
în orașul natal, iar liceul la Iași. După ce trece bacalaureatul, la Focșani, în 1914 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, unde se apropie de profesorul Ion Găvănescul, care îi sădește pasiunea pentru pedagogie. Fiind mobilizat și încadrat la o școală de ofițeri din toamna anului 1916 și până în primăvara lui 1918, va susține examenul de licență abia în 1919. Numit profesor la Brăila, apoi la Râmnicu Sărat și Cernăuți, funcționar o vreme în Ministerul Muncii, între
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
puncte dintr-o rețetă, fără coeziunea și forța de convingere definitorii pentru proza de calitate. Un sensibil - totuși nu decisiv - pas înainte face cu romanul Pana de gravitație, apărut în 2001, dar scris între 1970-1975, înainte de plecarea din România. Autorul mobilizează și de data aceasta ingrediente eterogene și pline de culoare, pe trama unui roman pseudopolițist, de fapt, un policier psihologic cu implicații social-politice și cu componentă erotică. Protagonistul este un ziarist care, intrat oarecum în grațiile unui membru al nomenclaturii
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
puterii Germaniei hitleriste, ziarul sprijină acțiunile de solidaritate cu țările învecinate, Polonia și Cehoslovacia, discută despre problemele satului, despre constituirea unei clase mijlocii românești, afirmă latinitatea poporului român prin articole istorice, în timp ce articolele de morală și etică socială încearcă să mobilizeze conștiința apartenenței individului la societate. Deși organ al Partidului Național Liberal, N.r. impune și o politică temeinic elaborată în domeniul culturii. Colectivul redacției culturale strânge tineri care își fac ucenicia aici, înainte de a se grupa în jurul revistei culturale „Symposion” în
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
să fie, totuși, un defect al acestor povestiri infinitezimal-caleidoscopice, oarecum cinematografice, dat fiind că modul lor de expresie, asumat, este mai degrabă cel liric. Ceva mai consistente narativ sunt textele din Garda de noapte (1982), povestiri sau mici nuvele care mobilizează personaje din lumea spitalelor (medici și bolnavi), dar și din afara acesteia, din mediul citadin provincial și din cel rural, cu oameni ale căror „dureri înăbușite” sau episoade biografice dramatice sunt examinate compasiv, cu preocupare pentru revelarea demnității umane și, în legătură cu
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
a-și vărsa năduful, a se căi, a se justifica, pentru a slăvi și a veșteji, pentru a denunța, a amenința, a condamna, pentru a formula judecăți, pentru a instrui și a îndemna, pentru a evoca și comemora, pentru a mobiliza. Exprimând întotdeauna expansiv stări de conștiință masive, clare, fără nuanțe, precis formulabile, declamabile, poetul nu operează cu sugestii. Spune, pur și simplu: nu numai pe șleau (de cele mai multe ori), dar cu enorme prisosuri verbale. Spusa poate fi aluzivă, dar nu
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
cu versuri în „Cronica” (26 decembrie 1915), unde va folosi pentru prima dată pseudonimul Perpessicius, care l-a consacrat în literatura română și care înseamnă „cel tăbăcit de suferință”, „cel copleșit de durere”. La intrarea României în război, a fost mobilizat și trimis, cu Regimentul 38 Infanterie, pe frontul din Dobrogea, unde participă efectiv la lupte. În octombrie 1916 este grav rănit la mâna dreaptă, transportat la spitalul din Botoșani, unde medicul francez Dufrèche îi salvează mâna de la amputare integrală prin
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Dacă în domeniul cercetării P. a deschis un drum în investigarea operei lui Mihai Eminescu, ca profesor a creat, la Cluj, o școală de tineri și meritorii exegeți ai poetului. Pentru aceasta a trebuit să pună de acord și să mobilizeze sincronic vocații eclectice - eminescolog prestigios, poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
se deosebește decea individuală, presupunând totodată și capacitatea de acțiune concretă, coordonată, de mobilizare pentru acțiune a unui număr mare de persoane. Se vorbește, astfel, de capacitatea unei clase sociale sau a colectivității de a acționa unitar, de a-i mobiliza la o acțiune organizată și coordonată pe membrii săi. • Instrumentele materiale și social-instituționale de a acționa: tehnologii, instituții sociale, norme colective, tradiții, organizații sociale. • Cunoștințele necesare realizării respectivei activități, în condițiile existente, cât și capacitatea (cunoștințele necesare) de a crea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]