4,567 matches
-
în limba noastră pe urma îndelungatului comerț al genovezilor pe care aceștia l-au avut cu moldovenii pe când stăpâneau țărmurile Mării Negre. Tot astfel, după ce moldovenii au început să aibă dese legături de afaceri cu grecii, turcii și polonii, în gura moldovenilor începură să se audă multe cuvinte din limbile acestor neamuri” (DM, p. 365). În felul acesta D. Cantemir devine primul istoric al limbii române care distinge între constituirea acesteia, fie ea și numai din latină, și epoca ulterioară a contactelor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
De aceea el a și început DM cu capitolul Despre numele vechi și cele de astăzi ale Moldovei. Împins ulterior de necesitatea de a completa descrierea Moldovei cu istoria acesteia, el purcede la elaborarea istoriei neamului său prin cuvintele (român, moldovean, valah etc.) care îl definesc pe acesta. Întreprinderea dovedindu-se imposibil de finalizat, el abandonează proiectul DMN și elaborează HMV, în care istoria numelor redevine capitol, plasat de data aceasta la sfârșitul cărții. În plus, Dimitrie intenționează acum să implice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Negru și Ugrin nu provine de aiurea decât numai de la diferența dialectală dintre limba română și cea maghiară” (Ib., p. 670). Pentru originea acestei denumiri trebuie să ne raportăm la limbile și dialectele turcice, în care Moldova este pronunțată Bogdan, moldovenii sunt bogdanlî, țara Moldovei este kara Bogdan, iar țara Munteniei, kara Iflak, adică Valahia. Cuvântul kara din sintagmele care denumeau cele două țări a fost interpretat prin “negru”, care este doar unul dintre sensurile lui. În dicționarul lui Radloff (4
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a străduit Pușcariu să lărgească patria primitivă, au rămas zone largi unde prezența romanității orientale nu s-ar putea explica altfel decât prin migrații: aromânii s-au rupt de megleniți migrând spre sud, istroromânii au emigrat spre vest, muntenii și moldovenii au coborât din Ardeal la cel de al doilea descălecat, căci altfel nu s-ar explica prezența maghiarismelor și în limba lor, etc. Elementele nelatine ale limbii române, prezentate în capitolul „Vecinii” (p. 255-316), au avut două căi de pătrundere
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o caracterizează și îi dă culoarea este adaosul de sfeclă, însoțită de alte legume în cantități diverse“. Nici un cuvânt despre principala trăsătură a borșului, anume acreala, care nu este menționată nici în definiția cuvântului chorba. Românii, mai ales muntenii și moldovenii, se numără printre cei mai mari amatori de zemuri acre. Păstorel Teodoreanu afirmă chiar că sunt „supofobi“ și narează un episod din Primul Război Mondial: militarii Regimentului 24 de artilerie de câmp primiseră într-o zi rasol de vită, servit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi, conserve de Franța și vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europei.“ Eufrosina Manu, soția hatmanului Răducanu Roset (bunicul lui Radu Rosetti), „se lăuda că ea a învățat pe moldoveni cum să mănânce și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Moldovei. Atunci, cel mai de frunte dintre boieri, supt Duca, era Miron Costin<footnote Costin, Miron (1633-1691), cronicar român, logofăt al Moldovei, Povestitor și portretist talentat. A scris „Letopisețul Tării Moldovei, de la Aron-Vodă încoace“, „Viața lumii“, poem filozofic; „De neamul moldovenilor“, „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei“. A fost ucis din porunca Domnitorului Constantin Cantemir. footnote>, mare Logofăt. Ș-o apărut dihonia dintre Constantin Brâncoveanu<footnote Brâncoveanu, Constantin, Domn al Țării Românești (1688-1714). A fost un sprijinitor al culturii. În timpul domniei lui
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cincisprezece republici, douăsprezece republici sovietice autonome, opt regiuni sovietice autonome printre care și Regiunea Sovietică Autonomă Evreiască cu capitala la Birobidjan, apoi vin zece districte sovietice autonome. În Uniunea Sovietică trăiesc: ruși, ucrainieni, uzbeci, bieloruși, kazahi, tătari, azerdbaigieni, armeni, gruzini, moldoveni, tadjici, lituanieni, turkmeni, germani, kirghizi, evrei, ciuvași, daghestani, bașkiri, nordvini, polonezi, estoni, ceceni, udmurți, mari, osetini, coreeni, bulgari, buriați, greci, iakuți, komi, kabardini, karacalpaci, uiguri, țigani, inguși, găgăuzi, unguri, turvini, populații din nord, adâghei și cerkeși, komi-permiaci, kalmâci, kareli, karaceaevi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cât și după aceea. Presupun că tăiai lemne, cărai apă...Nu-i așa!? se interesă Vladimir. Băutorul cu ochi mari, triști, verzi ca la gânsac, zâmbi amarelor amintiri, clătinând din cap: Asta n-ar fi fost mare corvoadă pentru un moldovean ca mine, neam vârtos de dincolo de Prut. Aveam de îndeplinit slujbe mult mai grele... Tuși îndelung, trase nervos din țigară de câteva ori și zise: Doamna era exhibiționistă, sublinie el o intimitate anume, pe când își ținea pleoapele coborâte strâns, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dar și cu senzația că e posibil să greșesc. Trase cu sete din țigară și începu să declame răsunător: "Astăzi chiar de m-aș întoarce / A-nțelege n-o mai pot.../ Unde ești copilărie / Cu pădurea ta cu tot?" Brusc, moldoveanul cu ochii singuratici, verzi și triști căzu într-o muțenie atât de teribilă, încât lui Vladimir îi păru manifestarea unei crize de catalepsie... Abia după al cincilea pahar de whisky și tocmai când prin vagonul restaurant începuseră să treacă, vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un fotbalist din naționala Braziliei, năzuind, prin noapte și prin zăpadă, în direcția unde bănuia că ar fi halta de la Sans-Souci. Crucindu-se de paraponul nejustificat și de hachița oaspetelui, ce i se păruse blajin, cum se cuvine să fie moldovenii, Bibi Bleotu, abia într-un târziu, se strădui, înjurând furios, să poruncească depistarea șoferului de la jeep, pentru ca să-l expedieze în urma lui Vladimir. Mofturos și sătul de viața asta de rob, în care nu avea și el dreptul, ca tot omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu un pat dublu, ascuns sub un baldachin desuet, imitând dormitoarele califilor din filmele cu Șeherazade. În mijlocul camerei, se lăfăia un frigider încăpător, cu cordonul scos din priză. Dispăru imediat, fără a prelungi momentul despărțirii, așa cum, neinspirat și nepractic, fac moldovenii, atunci când își conduc musafirii: îi petrec până la poartă, manifestându-se cu pompoase saluturi de prisos, tot atât de plictisitoare, de alergenice și de bune pentru tărăgănare ca și plecăciunile japonezilor și ale altor orientali. La ore atât de înaintate, nu-mi imaginez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prin câmpul tătăresc, mergând cincizeci de mile prin acel șleah tătăresc numit drum spre Dunăre; iară lângă locul Mitirevi-kămini am dat peste fluviul numit Nistru. Aici fu trecătoare și graniță moldovenească; din cealaltă parte a Nistrului se plătește pentru trecătoare moldovenilor, iar din ceastă parte marelui duce litvan Vitold, adecă totalitatea dării se ia din partea din care se începe trecerea și apoi moldovenii și litvanii și-o împart pe jumătate. De acolo cale de trei zile până la Cetatea Albă pe teritoriul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fluviul numit Nistru. Aici fu trecătoare și graniță moldovenească; din cealaltă parte a Nistrului se plătește pentru trecătoare moldovenilor, iar din ceastă parte marelui duce litvan Vitold, adecă totalitatea dării se ia din partea din care se începe trecerea și apoi moldovenii și litvanii și-o împart pe jumătate. De acolo cale de trei zile până la Cetatea Albă pe teritoriul Moldovei. Șezurăm la Cetatea Albă două săptămâni. De la Cetatea Albă până la mare este o distanță de nouă verste. Chiar la gura Nistrului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de turci, proprietatea Moldovei nu era contestată nici acum. La începutul veacului al șaptesprezecelea în fine, turcii își crează un al treilea razim, atât asupra Moldovei cât și în contra Poloniei, ocupând militărește cetatea Hotinului. Această cetate trece ades în mîinele moldovenilor, apoi iar o reocupă turcii, dar proprietatea și a acestei cetăți n-a fost înstrăinată prin nici un tratat formal. Tot în acest veac Domnii moldovenești colonizează ei înșii o parte din Basarabia, adică Buceagul, cu tătari, pe o întindere de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
veac Domnii moldovenești colonizează ei înșii o parte din Basarabia, adică Buceagul, cu tătari, pe o întindere de două ceasuri lățime. Acești tătari se așază însă cu condiția de a se judeca singuri ei între ei, numai având judecăți cu moldovenii să aibă a se judeca înaintea autorităților moldovenești. În veacul al optsprezecelea nefericitul Dimitrie Cantemir se aliază cu rușii. Toma Contacuzin, generalul de cavalerie al Domnului Valahiei, trece asemenea la ruși. Turcia pierde încrederea în Domnii pământeni și trimite fanarioți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
începutul veacului a {EminescuOpX 58} cincisprezecelea cavalerul Guillebert de Lannoy se întîlnește cu Alexandru cel Bun, merge la Cetatea Albă, care e a Domnului moldovenesc și găsește aici un oraș stăpânit de un pârcălab (Burggraf) moldovenesc și populat cu genoveji, moldoveni și armeni. Dar despre acestea mai târziu. Destul numai că, într-o vreme în care abia era viață istorică prin împrejurimi, Basarabia actuală era pământ românesc stăpânit de Domni români. Și ace[a]sta n-o deduc numai istoricii de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la Tighina (Bender) și la Cetatea Albă (Akkermann). Tot în vremea lui Alexandru trece la 1420 ierodiaconul rus Zosima prin Cetatea Albă și ne spune că, voind să treacă Nistrul, a trebuit să plătească pentru trecătoare un bir, pe care moldovenii și litvanii și-l împart la încheierea socotelelor. Ierodiaconul șade la Cetatea Albă două săptămâni și apoi pleacă de la fânarul așezat chiar la gura Nistrului pe o corabie către Sfintele Locuri. Peste un an (1421) mai vine alt călător, cavalerul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Lannoy, ambasadorul a doi regi apuseni, care asemenea petrece în Cetatea Albă, ce este sub stăpânirea lui Alexandru Vodă, pe care l-a văzut și-l cunoaște cavalerul. {EminescuOpX 59} Ba cavalerul are și ocazia de a afla că moldovenii din Cetatea Albă sânt minunat de bine administrați, căci, singur călărind pe lângă Nistru, a fost prădat și poliția de atunci i-a aflat în câteva zile pe hoți și i-au adus legați înaintea lui. Cavalerul, mirat de această justiție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
etc., fiind părți cari din vechime (ursprunglich) s-au ținut de Moldova și Valahia, să fie reîntrupate(zuruckeinverleibet) cele două Principale. Poarta, precum am aflat cu siguranță, a fost silită de a introduce în hatișerifurile pe cari le-a dat moldovenilor și valahienilor în urma stăruinței Rusiei făgăduința expresă cumcă pretențiile Principatului valahian și moldovenesc asupra așa-numitelor ținuturi a Hotinuluî, Benderului, Ibrăilei etc. vor fi cercetate la vremea lor și cererile temenice vor fi satisfăcute. În fine la 1784 sultanul și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai înlăuntrul țării sale neavând, le-au dat câmp pre Nipru între Krilav și între Kodin: și era aproape de 20 000 de nohai oarda aceea. Nu-i vorbă, peste un secol îi întîlnim iar în Buceag, cerând acum loc de la moldoveni, cari, neavând ce să-și facă capului, le măsura un petec de pământ de 32 ceasuri lungime și două lățime tot pe locurile pe unde mai fusese înainte de un veac, iar mârzacii toți se obligă printr-un lung înscris, dat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Sf. Niculaie din Ismail se învechise și se dărâmase, de vreme ce călugării din mănăstirea Caracal cer voie s-o reconstruiască. Prin urmare, biserica din Ismail fiind cel puțin din veacul al 16-lea, și orașul a trebuit să fie fondat de moldoveni, încît Miron Costin în Descrierea Moldovei și Țărei Românești (scrisă la 1674 în versuri polone) greșește când zice că Ismailul e de fundațiune turcească. Cantemir nu comite această greșală, el zice lămurit: Ismail Moldavis olium Smil dictus... " Se vede că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Vasile Vvd Lupul le zidește o biserică în Chilia, iar la 1641 călugării din mânăstirea Caracal le reparează biserica lor cea veche din Ismail. În faptă însă se vede și-n cursul acestui veac de ce aveau nevoie tătarii și de ce moldovenii. Tătarilor le trebuia pășune pentru cai, moldovenilor, poporului statornicit de veacuri și creștin, le trebuia biserici, cărți, mitropolit. Ce ilustrație pentru fraza: "la Bessarabie à acun point de vue n'a pu être consideree comme restituee à ses possesseurs legitimes
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Chilia, iar la 1641 călugării din mânăstirea Caracal le reparează biserica lor cea veche din Ismail. În faptă însă se vede și-n cursul acestui veac de ce aveau nevoie tătarii și de ce moldovenii. Tătarilor le trebuia pășune pentru cai, moldovenilor, poporului statornicit de veacuri și creștin, le trebuia biserici, cărți, mitropolit. Ce ilustrație pentru fraza: "la Bessarabie à acun point de vue n'a pu être consideree comme restituee à ses possesseurs legitimes! Să mulțumim bisericei noastre care, prin dumnezeiasca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]