1,969 matches
-
persoanei, deși nu pune accent pe apariția și manifestările publice. La sfârșitul secolului XX, o mare parte dintre tezele dezvoltate de Freud nu mai sunt considerate valabile datorită progreselor neuroștiințelor, a modificărilor vieții sociale și a concepției despre om. Importanța motivațională a pulsiunii ce se cere satisfăcută prin plăcere pentru a se ajunge la echilibru și homeostazie e redimensionată în raport cu rezolvarea cognitivă eficientă a problemelor, cu proiecția spre viitor, cu dinamismul, autodeterminarea și adaptabilitatea la situații mereu noi. De asemenea, libertățile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nivel. O persoană dată se caracterizează printr-o anumită configurație a trăsăturilor primare, ceea ce se poate obține prin chestionarul 16PF elaborat de Cattel. Preocuparea față de trăsături nu ignoră o anumită înțelegere a dinamicii persoanei. Cattell are în vedere ca factori motivaționali trăsături care includ nevoi, pulsiuni, interese, impulsuri, toate subsumate conceptului de atitudine. Pornirile înnăscute le numește Edat, iar cele învățate Sens. Autorul propune un „calcul dinamic” ce configurează o ecuație a comportamentului. Viziunea asupra personalității este una psihometrică, având la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ridicat. Ei investesc timp și efort în acest statut și suferă intens când acesta este afectat total sau parțial. Ca urmare, statutul social al familiei în care se naște un copil primește o importanță deosebită (Kenrick și Keefe, 1992Ă. Particularitățile motivaționale sexuale - conform cărora bărbaților le este proprie o mai mare diversitate a relațiilor intime - influențează, la rândul lor, raporturile dintre sexe și rolul parental. Complexitatea acestuia din urmă este însă net superioară relațiilor sexuale. Astfel, bărbații sunt, în genere, mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în jocuri simbolice. Apar, de asemenea, emoțiile trăite ca personale, deci asumate, de tipul îngrijorării și rușinii, și devin astfel posibile reprezentări mentale ale mediului social, formându-se expectații și credințe în raport cu acesta (Astington, 1993Ă. Aceste atribute cognitive, afective și motivaționale incipiente devin predictive pentru personogeneza ulterioară doar atunci când sunt congruente cu cele ale mediului social. Altfel, rămân simple reacții la stimulii externi fără contribuție ontogenetică. În același context, deprinderile din prima copilărie sunt mai rezistente la influențele factorilor de mediu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în ochii celor din jur devin problematizante. Crește atracția pentru experiențele sexuale masturbatorii sau în cuplu, chiar și homosexuale, precum și preocupările legate de alimentație, mai ales la tinerele fete. În această perioadă, calitatea educației asigură calitatea învățării - ca principală forță motivațională a maturizării individuale. Procesul de învățare rămâne condiționat de comunicarea verbală și non-verbală cu părinții, care sunt primii care determină înlocuirea comportamentului impulsiv-instinctual cu unul standardizat. Sunt, de asemenea, implicate relația afectivă cu mama, raporturile cu lumea materială și cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
multor studii asupra temperamentului la copiii, Rutter (1987Ă evidențiază faptul că la copiii cu trăsături temperamentale dezavantajante apar în perioada pubertății și adolescenței tulburări de comportament care antrenează criticismul și ostilitatea părinților. Personalitatea - după același autor - integrează strategii cognitive, afective, motivaționale și abilități relaționale care sunt dependente de predispozițiile temperamentale. În cazul personalităților patologice, devin persistente și obiectivabile comportamental doar componentele maladaptative. În același context, Graham și Stevenson (1987Ă consideră că atributele temperamentale care induc tulburări de comportament sunt, la vârsta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să aibă ca repere existența activă și specificitatea stilului fiecărui individ, precum și sistemul de scopuri aferente (scopuri proprii, suprapersonale și abstracteă echivalente ale idealurilor. În același cadru, Murray (1938Ă subliniază condiționarea reciprocă dintre personalitate și psihismul individual, pe terenul interferențelor motivaționale interne și ambientale. Atât în varianta sa normală, cât și în cele patologice, personalitatea reprezintă componenta obligatorie a terenului pe care se instalează diversele tulburări psihopatologice. Evoluția acestora este, de asemenea, favorizată, agravată sau nuanțată de dominantele structurale ale personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
hipotrofiat întreține în plan afectiv timiditatea și emoții negative persistente, alături de o anxietate îndreptată spre sine. Sunt descrise numeroase fobii, predominant de factură socială. Depersonalizarea este mereu prezentă, îndeosebi sub forma senzațiilor de înstrăinare și decolorare a propriilor trăiri afective. Motivațional îi este caracteristică ambitendința, în sensul dorinței de a fi acceptat de cei din jur, dar cu păstrarea distanței. Se autoprotejează de o potențială rejecție și, deși are aptitudini, evită să le folosească. Are un comportament elaborat de evitare a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
le descrie deformat, fiind simultan convins că felul său de a fi nu se mai poate modifica. Comunicarea cu pacientul este afectată de insistența cu care aceasta descrie problemele interpersonale dar și de inconsecvența și superficialitatea discursului. Acesta confirmă deficitul motivațional și incapacitatea personalităților patologice de a-și comunica gândurile și trăirile subiective. Complianța terapeutică are mereu de suferit iar progresele sunt pe termen scurt, semnificațiile lor pierzându-se în sentimentele de incompletitudine și ineficiență ale terapeuților. Cu toate acestea abordării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
peste 60% imediat după aplicarea intervenției, ea scade la jumătate la un an de zile (YOUNG și colab., 2001Ă. Prezența unor tulburări de personalitate pe Axa II diagnostică scade în mod evident aplicabilitatea și eficiența tehnicilor cognitive datorită deficitului volitiv, motivațional și relațional, rigidității sau instabilității cognitive și afective și nu în ultimul rând ambiguității discursului pacientului a cărui problematică pare vagă, inaparentă și stabilizată în timp. În același context, RYLE1 (1997Ă, RYLE2 (1997Ă pornind de la particularitățile dominante ale personalității borderline
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
semnificative încercări psihoterapeutice implicând grupul familial au avut ca subiect familiile în care cel puțin unul din cei doi parteneri întruneau criteriile de diagnostic pentru TP borderline. Trăsăturile borderline imprimă instabilitatea vieții conjugale cu întreg cortegiul de perturbări cognitive, afective, motivaționale și atitudinale care o însoțesc. O primă condiție terapeutică este delimitarea exactă a grupului familial în raport cu familia extinsă și celelalte componente ale rețelei de suport social personale. În sens psihodinamic sunt căutate de către terapeut condiționările genetice ale comportamentului maladaptativ și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de tipul „Îmbunătățiri substanțiale” și vom accepta, de exemplu, obiectivul „creșterea beneficiului unei investiții pe linia produselor realizate cu 4% pe an”; 4) să fie motivante - studiile arată că salariații sunt foarte eficienți atunci când obiectivele se bazează pe un substrat motivațional suficient de „Înalt” pentru a provoca, dar nu atât de „Înalt” Încât să frustreze sau atât de „jos” Încât să fie ușor de realizat. Problema este aceea că indivizii și grupurile diferă În ceea ce privește concepția lor referitor la ce Înseamnă destul de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
4.3. Analiza cercetărilor de condiționare operantă 70 4.4. Analiza învățării sociale 72 4.4.1. Procesele de atenție 72 4.4.2. Procesele de retenție 73 4.4.3. Procesele de reproducere motorie 75 4.4.4. Procesele motivaționale și de întărire 76 4.5. Teoria procesului de modelare socială 78 5. Teoria consolidată a învățării sociale 81 5.1. Viața și opera „gemenilor M&D” 81 5.2. Cele patru principii fundamentale ale învățării 83 5.2.1
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
științific a satisfacțiilor și insatisfacțiilor în situații educaționale date. Profesorul devine un manager al procesului de instruire a unui elev care este făcut conștient de caracteristicile și standardele de performanță ce trebuie atinse. În 1913, Thorndike era convins de valoarea motivațională egală a satisfacțiilor și insatisfacțiilor. În consecință a sugerat folosirea unor procedee de control al învățării bazate pe ambele. Legea exercițiului trebuia aplicată cu consecvență. Thorndike atrăgea atenția asupra primejdiei slăbirii conexiunilor neutilizate. Totuși, nu reducea instruirea școlară la antrenament
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dă, și trebuie să se bazeze în primul rând pe indicii proprioceptive de feedback. Din aceste motive, performanțele ce conțin numeroase componente motorii cer de obicei, în plus față de ghidarea unui model expert, o practică deschisă. 4.4.4. Procesele motivaționale și de întăriretc "4.4.4. Procesele motivaționale și de întărire" Componenta funcțională ultimă care „dă sarea și piperul” modelării și învățării sociale este acțiunea proceselor motivaționale și de întărire. O persoană poate dobândi, reține și poseda aptitudinea de execuție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rând pe indicii proprioceptive de feedback. Din aceste motive, performanțele ce conțin numeroase componente motorii cer de obicei, în plus față de ghidarea unui model expert, o practică deschisă. 4.4.4. Procesele motivaționale și de întăriretc "4.4.4. Procesele motivaționale și de întărire" Componenta funcțională ultimă care „dă sarea și piperul” modelării și învățării sociale este acțiunea proceselor motivaționale și de întărire. O persoană poate dobândi, reține și poseda aptitudinea de execuție și abilitatea comportamentului modelat, dar învățarea poate rareori
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
plus față de ghidarea unui model expert, o practică deschisă. 4.4.4. Procesele motivaționale și de întăriretc "4.4.4. Procesele motivaționale și de întărire" Componenta funcțională ultimă care „dă sarea și piperul” modelării și învățării sociale este acțiunea proceselor motivaționale și de întărire. O persoană poate dobândi, reține și poseda aptitudinea de execuție și abilitatea comportamentului modelat, dar învățarea poate rareori să fie activată într-o performanță deschisă dacă apar sancțiunile negative sau condițiile nefavorabile. Ca atare, când sunt introduși
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Disonance Reduction and Moral Values”, în P. Worchesi, D. Byrne, Personality Change (1964). În ce consta, pe scurt, apreciata teorie? Întrucât ființa umană luptă pentru armonia internă, există și un drum spre cunoașterea armoniei. În comparație cu „situația nevoilor”, disonanța cognitivă devine motivațională, ea îndrumând o persoană prin micșorarea disonanței. Așa cum micșorarea foamei este răsplătită prin hrană, tot astfel se produce și eliminarea disonanței. Dar procesele se produc la un nivel superior celui fiziologic-nutritiv. Disonanța cognitivă este relația dintre cunoștințele care nu izbutesc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un asemenea scop unificator nu există. El poate permite existența unei diversități de scopuri, contradictorii sau complementare, legate unele de altele. c) Facilitatorul se sprijină pe dorința fiecărui elev de a îndeplini acele scopuri care contează pentru el, precum forța motivațională ce se află în spatele învățării semnificative. Chiar dacă dorința elevului este de a fi călăuzit de altcineva, facilitatorul poate accepta o asemenea nevoie și motivație și fie poate servi drept călăuză când se dorește acest lucru, fie poate sugera alte mijloace
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
chiar și celui care posedă cunoștințele la un nivel înalt (tutorului) - deoarece, pe de o parte, acesta poate identifica noi fațete ale fenomenului în momentul în care încearcă să explice informațiile respective colegilor, iar pe de altă parte, la nivel motivațional, mulți cursanți găsesc provocatoare o astfel de perspectivă, de a explica altora ceea ce au învățat. 2.16. Reuniunea Phillips 66tc "2.16. Reuniunea Phillips 66" Este văzută de unele cercetări drept o metodă de tip brainstorming care permite utilizarea unui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a reperelor importante ale concluziilor), care va sintetiza informațiile rezultate din analizele de grup și din dezbaterea în plen, va accentua ideile valoroase și va dezvolta aspectele apărute în derularea reuniunii, pe care le poate utiliza în acoperirea cognitivă și motivațională a demersului său, încurajând activitățile de învățare prin descoperire. 2.17. Tehnica grupului nominaltc "2.17. Tehnica grupului nominal" Tehnica grupului nominal inițiată de Delbecq și Van de Ven (apud Brilhart, Galanes, 1995) încearcă să alterneze interacțiunea verbalizată și lucrul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din urmă caz, nu este necesar decât un efort de reactualizare a unor scheme însușite anterior, de aplicare a lor, pe când o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, care rezultă din trăirea simultană a două realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele - pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții, a unor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
exemplu, profesorul spune la încheierea activității: „toți deținătorii numărului patru trebuie să raporteze activitatea respectivă”). După cum se poate observa, prin prisma acestor două exemple, exercițiile de spargere a gheții tind să se desfășoare pe un parcurs de la „jocurile” cu efecte motivaționale și de reîmprospătare a capacităților de efort ale participanților până la o anumită individualizare în interiorul unora dintre metodele de interacțiune educațională și chiar prin construcția lor ca metode de sine stătătoare. 5.8. Definirea personalătc " 5.8. Definirea personală" Cursanții trebuie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
surdină a cercetării sociologice aș vrea să subliniez informațiile destul de critice din rapoartele de cercetare ale CCPT, unele putând fi găsite la Biblioteca Academiei Române și la Biblioteca Națională a României. Mai mult, s-au elaborat ori dezvoltat concepte precum balanță motivațională, coevoluție, iuventologie, subcultura tineretului, contracultură, abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, delincvența juvenilă. S-a configurat în perioada comunistă o sociologie a vârstelor și generațiilor și aș remarca câteva contribuții - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
violența, făcând dreptate victimei, cât și pentru intervențiile pedagogice sau psihoterapeutice țintind prevenirea comportamentelor violente. Dar recunoașterea corectă a intenției ce susține conduita violentă este importantă și pentru victimă, pentru mobilizarea resurselor și a mecanismelor de apărare. Definită din perspectiva motivațională, violența nu mai circumscrie manifestările violente ale naturii și nici catastrofele artificiale de genul accidentelor provocate cu mijloacele civilizației create de om. Deși, dacă privim violența din perspectiva consecințelor, a victimelor, aceleași caracteristici consecutive evenimentului violent vor apărea în situația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]