3,805 matches
-
arteriolele ajuna până la membrana sinovială realizând o boaată rețea intrasinovială (11, 12, 18). Venele confluează în trunchiurile venoase învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie. Inervația senzitivă este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și la exterior în raport cu tendoanele periarticulare), Ruffini (în leaătură cu fibrele de colaaen). Toate aceste fibre nervoase au rolul de a culeae informații de tip motor (tracțiune
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Ruffini (în leaătură cu fibrele de colaaen). Toate aceste fibre nervoase au rolul de a culeae informații de tip motor (tracțiune, presiune, poziția epifizelor unele față de altele în timpul mișcării, durere), termic (aprecierea aradului de căldură/fria), compoziție, ph-ului intraarticular. Fibrele motorii sunt de oriaine postaanalionară, pătrund în capsula articulară realând închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. Rolurile capsulei sunt de: - menținere a epifizelor în contact; - limitare a răspândirii revărsatelor articulare în țesuturile vecine; - oprirea pătrunderii proceselor patoloaice în interiorul articulației. Structura capsulei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în motoneuronii din coarnele anterioare ai măduvei spinării sau în nucleii motori din trunchiul cerebral. Acest tip de fibre este gros, lung și ajung direct la mușchi. Contactul dintre fibrele musculare și fibrele nervoase se realizează prin câte o placă motorie care este o sinapsă neuro-efectoare de tip special. Numărul de fibre musculare care este inervat este variabil, în funcție de tipul de activitate, care se realizează la nivelul mușchiului respectiv, și este cu atât mai mic cu cât mușchii participă la o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din ce în ce mai mare de unităși motorii care intră în acțiune. Fibrele A alfa sunt cele răspunzătoare de contracția musculară. Fibrele A gama au originea numai în coarnele anterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre se termină în musculatură sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic asupra mușchilor. PROPRIETĂȚILE MU ȘCHILOR SCHELETICI Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare, prin energia 2+ furnizată de sistemul energogen
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
conținut informațional propriu, facilitează performanțele celorlalte procese psihice, reprezentând în fapt orientarea activității intelectuale în raport cu scopurile implicite sau explicite ale învățării). Atenția apare ca o condiție primară, de fond, pentru desfășurarea proceselor de cunoaștere, autoanaliză și autoevaluare, precum și a comportamentelor motorii, asigurând declanșarea, menținerea și optimizarea proceselor cognitive. Se poate spune că atenția este un nod-releu al vieții și activității psihice. în cadrul sistemului psihic uman, interacțiunea tuturor elementelor sale componente este o condiție obligatorie, fără de care activitatea umană, adaptarea la mediu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
CI) și pe aplicarea testelor standard de performanță (reprezentative pentru această concepție sunt teoria și instrumentele din cadrul diagnosticului modificabilității cognitive elaborat de Feuerstein și echipa sa). c) Intervențiile timpurii (early intervention) pentru facilitarea dezvoltării cognitive (senzoriale, verbale, noționale), dar și motorii a copiilor mici cu întârzieri în dezvoltare. O analiză atentă, pe plan mondial, a posibilităților de aplicare a strategiilor de integrare școlară a copiilor cu cerințe educative speciale a permis evidențierea unor modele generale care pot fi sintetizate astfel: Modelul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
instrumentelor de scris de către copiii care prezintă grave probleme de prehensiune; imaginea de sine și gradul de sociabilitate din partea copilului deficient; posibilitatea efectuării unor mișcări/activități într-o postură care să favorizeze normalitatea tonusului muscular în cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La această ultimă categorie de copii, dificultățile de integrare sunt accentuate de faptul că, pe lângă afecțiunile din sfera motricității, intervin tulburări de vorbire (peste
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și gradul de sociabilitate din partea copilului deficient; posibilitatea efectuării unor mișcări/activități într-o postură care să favorizeze normalitatea tonusului muscular în cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La această ultimă categorie de copii, dificultățile de integrare sunt accentuate de faptul că, pe lângă afecțiunile din sfera motricității, intervin tulburări de vorbire (peste jumătate din numărul lor), tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
explicit față de copil, să facă activitățile cât mai atractive, astfel încât elevul să trăiască o stare de confort în mediul școlar și să urmeze cursurile școlare cu plăcere și interes. Unul dintre cele mai importante lucruri în cadrul educației persoanelor cu dizabilități motorii/ortopedice este înțelegerea dizabilității și a limitărilor pe care ea le impune. în urma acestui proces, se pot dezvolta mai multe strategii menite să mărească potențialul educațional al elevului, specialiștii oferind educatorilor următoarele recomandări: cereți-i elevului să vă comunice când
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
corpul didactic al școlii respective. O particularitate a acestei categorii de copii este aceea că, în lipsa altor deficiențe, ei pot fi normali din punct de vedere intelectual (unii chiar peste medie, ca efect al fenomenului de supracompensare), gradul de deficiență motorie nefiind în raport direct cu inteligența; cu toate acestea, copilul cu dizabilitate fizică este mai vulnerabil decât cel care nu prezintă o asemenea deficiență. în acest context, profesorul are rolul de a favoriza diferențierea trăirilor și structurarea unei personalități armonioase
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în ortostatism, în mers si în diferite poziții pe care le impune simptomul loco-regional. În cadrul examenului general se începe cu: 1. aspectul general - starea generală de sănătate, indicele de performanță fizică Karnofsky, tipul constituțional, greutatea și înălțimea pacientului, postura, activitatea motorie, expresia faciala, reacția la persoanele din mediu, nivelul de conștiență. - semne vitale: respirație, puls, tensiune, temperatură. - pielea: colorația tegumentelor, identificarea leziunilor ca localizare, distribuție, tip; în cadrul sindroamelor paraneoplazice cutanate se poate observa: acantoza nigricans, dermatomiozita, eritem polimorf, sdr. Peutz-Jeghers. Se
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
stimulării aparatului auditiv. Reprezentarea, moment intermediar între senzorial și logic, cu valoare de semiconcept, formată prin sumarea (reliefarea, suprapunerea) experienței perceptive anterioare. Memoria - proces psihic de stocare (întipărire și păstrare) și de stocare (recunoaștere și reproducere) a informației cognitive, afective,motorie. COPILUL DEFICIENT AUDITIV Treapta senzorială a cunoașterii (senzații și percepții) poartă pecetea limbajului mimico-gesticular și a imaginilor generalizate (reprezentărilor) pe plan operațional. Instumentele senzorio-motrice cu care operează copilul preșcolar deficient de auz se prelungesc în timp și condiționează caracterul concret
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
un complex de senzații, la copilul surd este săracă și confuză. Reprezentarea - imagine generalizată a obiectelor si fenomenelor percepută anterior - are o încărcătura evidentă vizual - motrică. Memoria comportă aproximativ aceleași caracteristici, cu ale copilului normal, auzitor în sfera afectivă și motorie. Memoria cognitiv verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării cu un accent diferit de mecanicism. Memoria vizualmotrică, afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația proces psihic de operare cu imagini mintale și de ansamblare a lor în combinații noi. Gândirea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
care are deprinderea de a gândi cu sunete, de a croi fraze coerente, logice, pentru care lumea sonoră nu reprezintă un amalgam haotic de elemente disparate, ci un limbaj bazat pe relații semnificative între sunete, și care dispune de deprinderi motorii bazate pe aceeași schemă logică, acest pianist are o siguranță, un echilibru în cântat.” În același sens, profesorul ieșean M.D. Răducanu, în Introducere în teoria interpretării muzicale, consideră că: „Munca asupra sunetului este și trebuie să fie, la orice elev
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
I. ALEGEREA TEMEI Tema: II. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI: Neastâmpărul sau obrăznicia este o constantă a comportamentului școlarilor mici . Pot include aici agitația motorie, violență fizică, glume nepotrivite sau perturbarea activității școlare a colegilor. · De ce apar conflictele între școlarii mici? Cum soluționăm conflictele dintre școlarii mici? Iată două întrebări care ar trebui să ne dea mult de gândit și-n același timp să devină
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
funcțional ulterior. Se admite că înmugurirea fibrelor nervoase se produce cu o intensitate particulară până la 3 ani (Boulch, 1973, David, 1981 citați de J.Weineck, 1993) și poate fi intensificată printr-un program convenabil de exerciții fizice. Într-o perspectivă motorie, exercițiile fizice au importanța lor de a furniza copilului mic stimuli suficienți pentru dezvoltarea structurilor sale în rețea și de asemenea pentru terminarea plasticității ariilor sale cerebrale (J.Weineck, 1993). Când activitatea acestor stimuli este deficitară și nu sunt furnizați
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
datele unui electromiograf, J. Ozmun și col.,1993, au observat existența unei creșteri semnificative a activității neuronale la testările finale, față de subiecții de control, dar și față de testările inițiale. Aceste creșteri la subiecții antrenați pot duce la îmbunătățirea recrutării unităților motorii și o augmentare a frecvenței de stimulare a unităților motorii activate. Aceste creșteri ale forței și ale rezultatelor electromiografice, alături de lipsa unei hipertrofii musculare, sprijină afirmațiile lui S. Tanner, 1993, că “anterior pubertății, determinante pentru îmbunătățirea forței sunt mai curând
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
existența unei creșteri semnificative a activității neuronale la testările finale, față de subiecții de control, dar și față de testările inițiale. Aceste creșteri la subiecții antrenați pot duce la îmbunătățirea recrutării unităților motorii și o augmentare a frecvenței de stimulare a unităților motorii activate. Aceste creșteri ale forței și ale rezultatelor electromiografice, alături de lipsa unei hipertrofii musculare, sprijină afirmațiile lui S. Tanner, 1993, că “anterior pubertății, determinante pentru îmbunătățirea forței sunt mai curând adaptările neuromusculare decât hipertrofia musculară”. Un număr de studii citate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
perioada performanței din viața unui sportiv. Din acest punct de vedere, capacitatea de viteză demonstrează impactul structurii genetice asupra unui atlet. În concepția lui J. North, 1992, mecanismul neurologic de control al mișcării este determinat de structura ierarhică a sistemelor motorii centrale. „Programul motor” își are locul în cortexul premotor, în aria motorie suplimentară și alte arii corticale asociate. Aceste arii, împreună cu impulsul senzorial, converg către aria motorie primară, care eventual excită sau inhibă părțile specifice ale sistemului nervos. Programul motor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de viteză demonstrează impactul structurii genetice asupra unui atlet. În concepția lui J. North, 1992, mecanismul neurologic de control al mișcării este determinat de structura ierarhică a sistemelor motorii centrale. „Programul motor” își are locul în cortexul premotor, în aria motorie suplimentară și alte arii corticale asociate. Aceste arii, împreună cu impulsul senzorial, converg către aria motorie primară, care eventual excită sau inhibă părțile specifice ale sistemului nervos. Programul motor este sistemul de analizare a informației esențiale care controlează mișcările stereotipe. El
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mecanismul neurologic de control al mișcării este determinat de structura ierarhică a sistemelor motorii centrale. „Programul motor” își are locul în cortexul premotor, în aria motorie suplimentară și alte arii corticale asociate. Aceste arii, împreună cu impulsul senzorial, converg către aria motorie primară, care eventual excită sau inhibă părțile specifice ale sistemului nervos. Programul motor este sistemul de analizare a informației esențiale care controlează mișcările stereotipe. El comandă mușchilor să se contracte într-o ordine prestabilită, la nivele de forță și timp
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la nivele de forță și timp determinate, pentru a produce mișcări predeterminate (R. Enoka, 1994). R.A. Schmidt, 1999, susține că un program motor este structura neurofiziologică de analiză (rețea neurală), întărită de un model specific de succesiune a etapelor învățării motorii. Un alt aspect referitor la influența zestrei ereditare privind viteza de alergare este efectul genetic asupra distribuției tipurilor de fibre și activității enzimelor în reacțiile metabolice privind rolul de energetician a ATP-ului, CP-ului și glicogenului în mușchiul scheletic
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de alergare în probele de sprint depinde în cea mai mare parte de principalii factori ereditari: -viteza de contracție a mușchiului este determinată de apariția excitației nervoase; viteza de contracție a mușchiului depinde de timpul de inervație de la nivelul plăcii motorii; -viteza de conducere a influxului nervos aferent și eferent de-a lungul relației nervoase( viteza este rezultatul acțiunii motoneuronilor alfa mari cu originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării, ce transmit inpulsuri nervoase rapide și discontinue prin mielina axonică); -mobilitatea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
10 ani, cu privire la aptitudinea de deosebire a informațiile relevante pentru o anumită problemă de cele nerelevante, sunt la fel de apți ca și adulții. Acest lucru s-a constatat și la timpii de reacție, copiii de 10 ani reușeau să dea răspunsuri motorii foarte rapide la diferite semnale. Această concluzie confirmă ipoteza că performanța mai slabă în ceea ce privește atenția la copii se datorează în mai mare măsură inhibiției reacției motorii. Ambiția, motivația sunt indispensabile în viața de sprinter, cu condiția ca ele să fie
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]