3,345 matches
-
dorea elocventă pentru peisajul teologic interbelic. Istoric vorbind, această Mărturisire apăruse la jumătatea secolului al XVII-lea, ceea ce însemna că se eluda o întreagă Tradiție: Sinoadele Ecumenice, teologia patristică, imnografia ecleziastică, dimensiunea monahală etc. Dar înainte de codificarea realizată de Petru Movilă, Biserica din Răsărit se sprijinea pe alte codificări ale dreptei credințe: Descoperirea cu deamăruntul a pravoslavnicei credințe a Sfântului Ioan Damaschin, Mărturisirea lui Ghenadie Scolariul cea mai veche mărturisire a Bisericii Ortodoxe -, Mărturisirea lui Mitrofan Critopulos; Mărturisirea Patriarhului Dositeiu al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cărți simbolice, reprezintă, împreună cu catehismele, o sursă pentru cunoașterea credinței ortodoxe, dar nu un izvor principal. Se cunoștea tentativa catolică de a proba, invocând în susținerea propriei argumentații și opinia unor teologi răsăriteni, Andrutsos și Balanos, că Mărturisirea lui Petru Movilă era calchiată, ca metodă și fond, după catehismul latin al lui Canisius, cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent, validă, aceasta se datorează îndeosebi conținutului Mărturisirii lui Petru Movilă. Mărturisirea lui Petru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Mărturisirea lui Petru Movilă era calchiată, ca metodă și fond, după catehismul latin al lui Canisius, cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent, validă, aceasta se datorează îndeosebi conținutului Mărturisirii lui Petru Movilă. Mărturisirea lui Petru Movilă, alcătuită de mitropolit și modificată apoi de episcopii săi, tradusă din rusă în latină, ulterior transpusă de Meletie Sirigul, în greacă și remodificată de Sinodul din Iași, se compune din trei unități secvenționale: prima parte (credința
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
era calchiată, ca metodă și fond, după catehismul latin al lui Canisius, cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent, validă, aceasta se datorează îndeosebi conținutului Mărturisirii lui Petru Movilă. Mărturisirea lui Petru Movilă, alcătuită de mitropolit și modificată apoi de episcopii săi, tradusă din rusă în latină, ulterior transpusă de Meletie Sirigul, în greacă și remodificată de Sinodul din Iași, se compune din trei unități secvenționale: prima parte (credința) tratează despre articolele Crezului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-se de aspectul virtuților, al Decalogului. Pornind de la structura acestei Mărturisiri, se poate remarca cu ușurință că paternitatea unei asemenea cărți poate fi revendicată de oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este altceva, nu numai un simplu catehism. Autoritatea supremă în Biserica Răsăriteană este reprezentată de Sinodul Ecumenic. Puși în fața unor chestiuni importante care reclamau o rezolvare rapidă, Părinții Bisericii, adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită în noi, Evanghelia trăită și crescută normal în comunitatea de iubire a Bisericii, în formularea exemplară a lui Nae Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la diversitatea arhitecturii urbane. Arhitectură militar? Construc?iile militare s�nt tot at�tea simboluri ale puterii feudale pe teritoriul european. P�n? �n secolul al�XI-lea, acestea s�nt sumare: pe o ridic?tur? de p?m�nt, movila, �nconjurat? de un ?an?, o �mprejmuire protejeaz? un turn din lemn, unde stau seniorul ?i anturajul s?u. �ntr-o a doua etap?, se construiesc donjoane, turnuri mai �nt�i paralelipipedice, apoi cilindrice, pentru c? erau mai u?or de controlat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
noua culegere, sunt înăbușite de o mare amărăciune dăscălicească exprimată ca atare, de un năduf, care pedepsește tot ceea ce ține de școală, profesori și elevi de-a valma" . În alt loc încheie umoristic-sastisit: Din acest punct de vedere, doamna Sanda Movilă a izbutit să scrie o carte de dulciuri stilistice (Desfigurații, n.n.Ă, delicatesuri care dacă fac plăcere după masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală" . S-a scris
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
din Ocea „alungă cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
să le Înlesnesc asimilarea noțiunilor fundamentale de istorie pornind de la elementele suport, cele care s-au petrecut În spațiul geografic În care ei Înșiși trăiesc. Câteva exemple edificatoare: 1) În șesul Prutului, Între Vama Albița și localitatea Râșești se află movila Răbâia care datează din vremea sciților. Este un moment enigmatic, situat la 17 km nord-est de orașul Huși. Potrivit unei legende, numele i-ar veni de la o căpetenie feminină scită pe care o chema Răbâia - personaj care ar fi fost
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
sciților. Este un moment enigmatic, situat la 17 km nord-est de orașul Huși. Potrivit unei legende, numele i-ar veni de la o căpetenie feminină scită pe care o chema Răbâia - personaj care ar fi fost Îngropată aici. Prima mențiune despre Movila Răbâia apare În „Documente moldovenești Înainte de Ștefan cel Mare”, de M. Costăchescu, vol. I, Iași, 1931, p. 121. 2) Prin zona Drânceni (10 Km de localitatea noastră) au trecut de-a lungul vremii personalități precum: ⇒ PETRU RAREȘ, În 1535 a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR - În drum spre Stănilești, 1711, a trecut pe aici, iar după pierderea luptei s-a retras spre Rusia, trecând și pe la Movila Răbâia; (Sursa: C. Chiriță, op. Cit., p. 88) ⇒ ALEXANDRU LĂPUȘNEANU, după ce a fost Învins la Verbia de către Despot Vodă, se retrage la Huși, cu oastea și cu doamna lui, Își stabilește tabăra În târgul Drânceni și caută să-și strângă oameni
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
fi iubit asemeni oamenilor în "modalitatea lor încarnată"106. Spațiul întâmplărilor din roman este unul deschis tuturor forțelor malefice și lipsit de orice posibilitate de apărare ("Șesuri prea întinse, prea monotone (...) în partea de miazănoapte a conacului, spre sat începeau movilele"107, "un câmp deschis din toate părțile și închis iarăși de roata alburie a margenilor"108) având un trecut magic, nu numai datorită vestigiilor arheologice, ci și prezenței pădurilor: "locurile unde au fost păduri sute de ani de-a rândul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
manevră de diversiune pentru când vor sosi rușii. Nuvela recompune elementele fundamentale (căutarea în zadar a comorii, flacăra ei "curată", visul, Moșul, moartea) ale unei bogate tradiții românești; în Mitologia românească a lui Tudor Pamfile, moartea se întrupează într-o movilă de bani, într-o comoară, pentru a-i putea înșela pe cei cărora vrea să le ia sufletele 491. "Așa se zice că pe o samă de oameni, care au văzut comori arzând și s-au dus ca să le dezgroape
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noastre proverbiale. Cu cât te apropii de capitală, cu atât se accentuează fenomenul. De același „marcaj” suntem Însoțiți și pe șoselele patriei, plus construcțiile dezafectate, părăsite, ruinate, dezmembrate, hărtănite, furate. În spatele casei celor mai mulți gospodari români, aceleași gunoaie, munți de hârburi, movile de mizerii; expuse, parcă, Într-o Întrecere socialistă cu tema: cine suportă mai mult? Satele patriei sunt invadate de plastic. Nu Întâmplător, și de crâșme ordinare care se numesc, majoritatea, baruri. Peisaje dezolante, agresive, Îndemnând la depresie și la plonjonul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
râușor, satul Havârna (Havâr, alt cuvânt turco-tătar) așezat pe marginea lacului Tătărășani, pe „drumul furilor” sau al „tâlharilor” din hotarnica satului Ștubeiul (Stubeieni) din ținutul Dorohoi, a coborât în jos pe dreapta Prutului, pe „drumul furilor” străjuit și astăzi de „Movila Tătarului”, din podișul Turia pe la Roșcani, Găureni, Hrițcani, Băloșeni, Vădeni și Borșa, îndreptându-se spre principala așezare a alanilor, nu demult stabiliți aici, târgul Iași. O a doua coloană a înaintat pe stânga Prutului, prin Badragi (nume turco-tătar) spre Valea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au combătut eficient luteranismul, ceea ce le-a adus multe elogii din partea domnitorului Gheorghe Movilă, a mitropolitului ortodox de Suceava, a postelnicului Bartolomeu Bruti, aprecieri deosebite, care au ajuns până la papa Sixt al V-lea. Franciscanul observant Bernardino Quirini a fost numit episcop de Argeș și Bacău, cu sediul la conventul franciscan din Bacău. Din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pămînt, în aer și pe apă... 117 Cînd sufletul călătorește 139 Bucurii și păreri de rău 143 În colecția Colocvialia (alfabetic): Elena SAULEA (coordonator), Alexa VISARION sau destinul vocației Bogdan ULMU, Pagini dintr-o istorie subiectiv-anecdotică a teatrului românesc 1 Movile de pietre, adunate în cinstea duhurilor locului sau a sufletelor celor morți. Trecătorii adaugă o pietricică sau aduc ofrande. 2 Halate de mătase foarte viu colorate, legate cu un brîu de culoare contrastantă. Costum permanent al Mongolilor de ambe sexe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
titlul viitoarei teze de doctorat, susținută în anul 1943. Numele său este alăturat unor personalități locale care publică în ziarul amintit: preotul Anton Popescu, profesorul M. Gârnițeanu și a lui C. D. Vasiliu, profesor al Liceului „M. Eminescu”, autorul lucrării Movila Răbâii (Hantepesiă Monografie istorico-arheologică (1933). Avem convingerea existenței unei colaborări fructuoase dintre Ion Gugiuman și preotul Anton Popescu, cărturar remarcabil, a cărui lucrare în manuscris, anume, Monografia parohiei Sf. Dumitru din Huși, necunosctă nouă astăzi, o folosește în redactarea articolului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
transhumanței, care a asigurat unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele său, să fixeze aici un centru episcopal, unde au slujit, de-a lungul vremurilor, cincizeci de episcopi, unii de primă importanță în ierarhia ortodoxă, ca rang și cuprindere culturală. Cea mai ilustră spiță domnitoare zămislită
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele său, să fixeze aici un centru episcopal, unde au slujit, de-a lungul vremurilor, cincizeci de episcopi, unii de primă importanță în ierarhia ortodoxă, ca rang și cuprindere culturală. Cea mai ilustră spiță domnitoare zămislită din humusul depresiunii Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vechi simțită, aici existând încă din sec. XVI-XVII-lea pod umblător și de dubase, peste care treceau călătorii și oștile ce mergeau în susul și în josul Moldovei. Tot pe aici astăzi peste podul betonat de la Albița, trece șoseaua națională Huși - Chișinău, iar Movila Răbâei din apropiere, în jurul căreia s-au găsit urme de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
că locul fiind mlăștinos și cu multe broaște, orăcăitul lor asurzitor a provocat numirea locului de Broșteni. Această mahala din vechime forma sat aparte, tot cu numirea de Broșteni, care sat a fost dăruit Episcopiei de Huși de Domnul Irimia Movilă”. „ Broșteni vrea să zică locuitori ai unei regiuni bogată în broaște”, adică „băltoasă sau mlăștinoasă”(din cauza apei stătătoare sau curgătoare care se află în apropiereă”. Se avansează chiar ipoteza denumirii primei așezări de pe Drăslăvăț numită „Huși sau chiar Broșteni”. Hotarele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 2-2v; Vezi și Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 111-112 și mențiune în Appendice la Chronica Hușilor , p. 50, respectiv 57; Mențiune în C.D.M., vol. II, p.121, nr. 538; - < 1630 (7139ă septembrie 5>, Hârlău. - Moise Movilă voevod întărește uric lui Mitrofan, Episcop de Huși, moșia Broșteni cu tot hotarul, după semnele arătate în ispisocul lui Alexandru voevod. Noi Moisi Movilă Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
57; Mențiune în C.D.M., vol. II, p.121, nr. 538; - < 1630 (7139ă septembrie 5>, Hârlău. - Moise Movilă voevod întărește uric lui Mitrofan, Episcop de Huși, moșia Broșteni cu tot hotarul, după semnele arătate în ispisocul lui Alexandru voevod. Noi Moisi Movilă Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Facem înștiințare precum au venit înainte(aă domni(eăi mele și înainte(aă tuturor boerilor noștri mari și mici, sfinție sa părintele și rugătoriul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]