1,851 matches
-
306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494. 1040 Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să plămădești (macerezi) cu rachiu tare și să-l bea, că-i va trece. De dureri : sămânță de scai, turta lupului și pucioasă de o lețcaie, să plămădești În rachiu, să bea marțea, că-i va trece. Să vie țâța muierii (lactația): molotru și pătrunjel pisat cu miere și cu vin vechi, să bea. De inimă: rădăcină de rug și mărăcine pisate, să le bea cu vin cald. De dureri de cap: frunză de viță (de vie) să pisezi și să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pisat cu miere și vin, să-i dai să bea. Când te doare Încheietura de după cap: să iei varză sărată, să mesteci și să ții În gură. De asurzit: când omul asurzește să ia fiere de iepure și lapte de la muiere și să picure În ureche. Când mănâncă pe om ochii: șofran cu trandafir pisat să mesteci (amesteci) cu miere și să pui la ochi. Să se facă omul frumos la față, tânăr: unt de gâscă și unt de vacă să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
câine turbat mușcă pe om sau pe vită: să arzi viță de vie albă, să o pisezi și să o bei cu vin, sânge de iepure și gândac de frasin să bei, că-ți va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care să spânzuri cioricul cu ață, spre amiază. Pentru durerea dinților, umflătură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
varză, să le usuci și să le arzi fâcându-le cenușă, din care să faci leșie. Întâi să ungi părul cu miere și pe urmă să te speli cu leșia aceea vreo câteva zile la rând, că va crește părul. Pentru muiere ca să nască copilul lesne: să iei izmă (mentă) frecată cu vin și să bea și limbricăriță albă, și belidie să le freci și să bei. Pentru durere de inimă și sau de răceală: să iei rachiu de drojdie și untdelemn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cinci ani, plângea și se opintea să-și apere mama, l-au bătut În baionetă pe canatul ușii: cum Înțepi fluturii cu acul În insectar, Închipuiește-ți, cei cu efectul de care vorbeai mai Înainte. Apoi, când s-au plictisit de muiere, i-au tăiat țâțele și capul. Când să plece, au trasat pe perete o cruce sârbească și vorbele: Șobolani ustași. Tăcere. Faulques a căutat zadarnic ochii interlocutorului În lumina roșietică ce-i Încadra fața. Glasul care istorisise era obiectiv și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și beneficia de un oarecare statut de curtoazie. Avea faimă de artist morocănos și cam excentric, dar care plătea punctual tot ce cumpăra, respecta obiceiurile locului, obișnuia să invite la o bere ori la o cafea și lăsa În pace muierile din sat. A intrat În ferometal și a comandat patru cutii de verde oxid de crom și tot atâta de siena natural, din care nu mai avea prea multe. Avea nevoie de aceste culori ca să termine pământul pictat pe frescă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ajunge aici. Am muncit din greu În felurite țări, domnule Faulques. Călătoriile cer bani. Dar aveam un motiv serios. Acum știu că a făcut banii. Mă gândesc mult la a mea, știi, a adăugat după ce a tăcut o clipă. La muierea mea. Era blondă, dulce. Avea ochi căprui, ca și fie-mea. Dar să știi: la băiat nu mă pot gândi. Mă apucă așa, o disperare neagră și Îmi vine să urlu până mi se rupe gâtlejul. Odată am făcut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
debordant, alteori discret, Împletit cu morala subînțeleasă, adesea mușcătoare, facilitează depășirea narațiunii simple și pătrunderea În domeniul expresiei simbolice. "Din mersul ... culorii ... strunită În tiparul rîsului blajin, s-au născut Întîmplările formei ... Din ea rînjesc moșnegi care mulg cocoși, rădăcini, muieri care nu vor mai fi și toate animalele adunate cu strădanie În fuiorul basmului Gheorghe Boancă" (Valentin Talpalaruă. Ai senzația că parcă chiar În timp ce privești, tabloul se zămislește În continuare, că ceva mai urmează să fie spus, cu o sinceritate
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
purificat cu rouă intră în Purgatoriu. Demonii au și în aceste scrieri raporturi simbolice cu păcatele. La vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-o versiune mai nouă e o vamă a muierilor în care se pedepsește sulemeneala, și una pentru aceia care beau tutun sau trag tabac. Aci dracii sunt plini de fum și stau toți cu lulele în gură, având și tabacheri, și slobozesc pe nări fum ca din cuptor. Economia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
abstract, romanțând istoria, iar plăcerea literară e numai de ordin stilistic. Scriitorul e un peisagist de dimensiuni mari și un bun scenarist arheologic, cu grija coloarei locale. În Doamna Chiajna, și lexicul, până aci moderat, e mai cromatic. Chiajna e "muiere capeșă și dăunoasă", oamenii sunt "zăbavnici" și plini de "zăcășie". Descrierea palatului domnesc e mai mult decât un tablou pentru plăcerea ochilor, e un studiu de arhitectură istorică, o întîie încercare de a determina stilul românesc. Palatul reprezintă personajul principal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați! . - Pare-mi-se că-n beție ți-ai pierdut cumpătul vorbii, jupan Vornice, rosti Doamna înstrunîndu-și mânia, ori pesemne c-ai mintea ca de prunc într-atîta trupeșie? - Taci, muiere; nu bîrfi! răspunse Dumbravă, nu doară c-ați socoti voi că-i Moldova țară di jac, să ni gioace ca pe urs o mișa pripășită pi la munteni și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pus-o la murat”). Această scindare ontologică a omului este concretizată de simbolul ,,rănii odioase”, ,,eva multicellulara”, trimitere tulburătoare la jungiana anima, elementul ,,femelă”, dat structural al întocmirii bărbătești, respins și infamat atâta timp cât întunericul există și înspăimântă: ,,Sângele tău de muiere în mine urcă și coboară./ Până și în oglinda fără vedere țâțele tale îmbobocite își arată ochii”, ,,oricare trup e un clește”. Andy Anna Sângeorzana, Magda Kiriakowsky, Coca Paraschiva Obadà, Efemerida sunt, ,,în bătaia directă a înțelegerii lucrurilor” de la treizeci și trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
folosăscu, Grece, moldovencă să tămăduiescu; Iar la țigance să nu ispitească, Fiind boala la ele firească.” În cîntul al IX-lea din Țiganiada este o secvență care arată pedepsirea femeii Înșelătoare. Infernul dantesc are, aici, o notă de veselie crudă: Muierea care pă ai său bărbat Pentru ibovnicul doară iubit, Cu venin ș-otravă au fermecat Sau măcar cum ea l-au omorît, Pă ahaia dracii suind călare O duc unde-i văpaia mai mare. Străpungîndu-o prin gemănare Cu tăciuni aprinși
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din 1852 aflăm ți celebrul cuvînt Către cititori, o primă detașare de stilul jeluitor În poezia erotică. Viziunea Îndrăgostiților zmintiți la simțuri, aruncați În călduri grozave, căzuți, unii dintre ei. În melanholie pină ce Încet-Încet se sting, iar alții „ea muierile, care se bocesc la morminte, prin cîntece Își ușurează durerile”... este umorescă. Miturile iubirii tristaniene apar aici Într-o formă comică; „Domnilor! Socotesc că nu fără cuviință am intitulat această ediție «Spitalul Amoruluiă, căci În coprinderea-i nu veți vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cine. Ba Încă unii rămîn zmintiți pentru totdauna, fără a-și mai putea găsi leacul, și din Spitalul Amorului ajung În Spitalul nebunilor (la Balamuc); alții cad În melanholie și Încet-Încet se topesc și Își sfîrșesc viața; alții iar, ca muierile care se bocesc la morminte, prin cîntece Își ușurează durerile, ca prin niște rețete potrivit după chipul și asemănarea patimii, drept ierburi și alifii: pentru că În Spitalul Amorului numai astfel de doftorii alină durerile. Priimiți dară acest Spital al Amorului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
grea. Iar noi cu o glăsuire Totdaună să cîntăm Și tot cu bună voire Slobozi să ne desfătăm.” 23. Anton Pann Își permite să glumească cu Amoriul. În cele mai vesele prelucrări, improvizații de-ale lui e vorba mereu de muieri și de dragoste. În Calendarul lui Bonifatie Setosul trece „fămeia frumoasă” În rîndurile lucrurilor faste, alături de punga de galbeni plină, de mîncarea și băutura bună... Cum există o legătură directă Între fapta bețivului și mișcarea astrelor, Pann Îi studiază consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În Calendarul lui Bonifatie Setosul trece „fămeia frumoasă” În rîndurile lucrurilor faste, alături de punga de galbeni plină, de mîncarea și băutura bună... Cum există o legătură directă Între fapta bețivului și mișcarea astrelor, Pann Îi studiază consecințele. Dacă bărbatul sau muierea, de pildă, se ivesc dimineața cu capul plin de rachiu, atunci - „atuncea e Întunecimea soarelui Învederată”. Situația nu interesează tema noastră. Nici situația, nici consecințele. Dar vine numaidecît alta care are legătură cu erosul. Atunci, de exemplu, cînd ibovnicii sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dimineața cu capul plin de rachiu, atunci - „atuncea e Întunecimea soarelui Învederată”. Situația nu interesează tema noastră. Nici situația, nici consecințele. Dar vine numaidecît alta care are legătură cu erosul. Atunci, de exemplu, cînd ibovnicii sînt Înăuntru ( În circiumă) și muierile așteaptă afară: „atuncea sînt Întunericimi, urmează vreme umedă și, cumva de nu va ploua din ceri, izvorăsc picăturile din ochi”... Previziuni ambigue, propozițiuni deocheate, Întunericimi suspecte! Anton Pann este cel dintîi care aduce În literatura imaginea unei conjugalități degradate. Eroina
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vreme umedă și, cumva de nu va ploua din ceri, izvorăsc picăturile din ochi”... Previziuni ambigue, propozițiuni deocheate, Întunericimi suspecte! Anton Pann este cel dintîi care aduce În literatura imaginea unei conjugalități degradate. Eroina istorioarelor lui morale e, de regulă, muierea rea. Viața a făcut din Izolda o ființă infernală. Puterea ei de invenție În rău este nelimitată. Pentru stăpînirea (nu vindecarea ei), Pann prevede sancțiuni severe. Misoginia lui este profundă. Bărbatul bețiv, destrăbălat, cîrcotaș e totdeauna bărbat: cel care descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făcut din Izolda o ființă infernală. Puterea ei de invenție În rău este nelimitată. Pentru stăpînirea (nu vindecarea ei), Pann prevede sancțiuni severe. Misoginia lui este profundă. Bărbatul bețiv, destrăbălat, cîrcotaș e totdeauna bărbat: cel care descoperă și impune legea. Muierea e mereu rea. De aceea trebuie „bătută foarte pe spinare”... Vocația ei este să fie totdeauna contra. Are o imensă, absurdă capacitate de Împotrivire. În citatul Calendar dăm peste jeluirea unui bărbat despre muierea lui rea: „Bici de foc muierea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cel care descoperă și impune legea. Muierea e mereu rea. De aceea trebuie „bătută foarte pe spinare”... Vocația ei este să fie totdeauna contra. Are o imensă, absurdă capacitate de Împotrivire. În citatul Calendar dăm peste jeluirea unui bărbat despre muierea lui rea: „Bici de foc muierea mea, Una voi eu ș-alta ea, CÎnd voi dulce, ea amar, Eu cer apă, ea-mi dă jar. Eu zic cald, ea zice frig, Și-mpotrivă-i n-am să strig. Doamne, nenorocit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Muierea e mereu rea. De aceea trebuie „bătută foarte pe spinare”... Vocația ei este să fie totdeauna contra. Are o imensă, absurdă capacitate de Împotrivire. În citatul Calendar dăm peste jeluirea unui bărbat despre muierea lui rea: „Bici de foc muierea mea, Una voi eu ș-alta ea, CÎnd voi dulce, ea amar, Eu cer apă, ea-mi dă jar. Eu zic cald, ea zice frig, Și-mpotrivă-i n-am să strig. Doamne, nenorocit fui! Vai de nunta ce făcui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zic cald, ea zice frig, Și-mpotrivă-i n-am să strig. Doamne, nenorocit fui! Vai de nunta ce făcui.” În Îndreptarul bețivilor, unde Pann face o clasificare a tipurilor de bețivi, aflăm ( În CÎntarea a 9-a) și ceata muierilor care beau prin bordeile măhălești ale Bucureștilor. Aici se petrece cu lăutari, cu jocuri de cărți și, bineînțeles, cu vin. Pann aduce elogiul cel mai sincer acestei băuturi: „Vinul cel bun la vederi Dă vesele mîngîieri, Trupul ca un bun
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]