3,219 matches
-
le ajunge... Nu zic bine, oameni buni? ― Bine... așa e! încuviințară oamenii. Să ne trimită ingineri, că d-aia îi plătește stăpînirea! ― Apoi da, că inginerul, dacă nu-s boieri, împarte drept și cum scrie la carte! adăugă Ignat foarte mulțumit. ― Cu boierii am isprăvit! strigă Leonte Orbișor țanțoș. Nu ne mai trebuie boieri! ― Noi am isprăvit, Leonte, dar poate că n-au isprăvit ei? zise gros Nicolae Dragoș. Atunci toți din toate părțile protestară că nu mai vor boieri și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
voie să iasă din sat fără voia ofițerului care rămâne aici cu trupa! Ordonă apoi sublocotenentului să stea la dispoziția colonelului Ștefănescu, care are să sosească în curând, și să-i dea tot concursul său și al trupei. Prefectul era foarte mulțumit. Așa-i voise și el pe comandantul trupelor. Dacă se va menține până la capăt, se gândea să-l propună pentru decorație. El, ca civil și reprezentant politic al guvernului, trebuie să fie mai indulgent. Guvernul are nevoie de simpatiile cetățenilor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atare... Dar fii liniștit!... Într-o săptămână, două numai tribunalele vor mai păstra amintirea răzmeriței de ieri prin judecarea zecilor de mii de țărani, strânși cu arcanul de pretutindeni, care umplu toate închisorile țării... Încolo, toată lumea va fi profitată și mulțumită. Cei devastați vor fi repede și gras despăgubiți de către stat ca să-și refacă gospodăriile, ba chiar să le îmbunătățească. Iar țăranii, dacă vor fi cuminți, vor primi o nouă avalanșă de discursuri, și promisiuni, și vorbe goale, fiindcă, să nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
așa cum sunt și cum s-au arătat chiar acuma!... Lăsați-i să muncească, nu-i obișnuiți să aștepte să le dea statul ce nu sunt în stare să agonisească ei prin muncă!... Să nu credeți că țăranul va fi vreodată mulțumit. Dacă mâine îi dați pământ de pomană, are să vă ceară pe urmă vite și unelte de pomană, pe urmă bani de pomană... veșnic câte ceva!... ― Până una-alta au fost satisfăcuți cu gloanțe! bombăni Grigore întunecat. ― Poate ai fi vrut dumneata
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
putea explica de ce întorcea pe toate părțile această idee bizara care o obseda, o chinuia... Parker verifică nivelul primului cilindru de metan; asigurându-se că butelia de gaz supracomprimat era plină. Făcu același lucru și cu cea de-a doua. Mulțumit, ridică cu greu cele două containere și plecă prin același pasaj prin care venise. Pe puntea B, izolarea era totală, iar drumul părea lung până la popotă. Cu cit ar parcurge această distanță mai repede cu atât s-ar simți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o stare de spirit extrem de proastă, exprimată prin ratele foarte scăzute de mulțumire și de optimism, precum și de o combinație aparte a acestora. Astfel, față de media de 79% în Europa, satisfacția cu viața se ridică în România la doar 40% mulțumiți, considerabil mai mică și compa rativ cu media celorlalte țări est-europene. Satisfacția financiară este și ea de numai 36%, România fiind astfel din ambele puncte de vedere pe penultimul loc de pe continent, la egalitate cu Grecia. Cotele de optimism sînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de falangele degetului mic de la mâna stângă a acestuia. Ne-am destins. Nu exista nici un păianjen, iar scheletul era al nostru, îl cuceriserăm, și steagul nostru, al reginei noastre de azi, era înălțat pe edificiul său. Jocul începuse bine și, mulțumite, fetele s-au dus acasă. Aveam să ne revedem a doua zi dimineață, când ne va stăpâni Ada, Regina Indigo. Ne-am dat întîlnire la schelet pe la ora zece. Fiecare, înainte de-a coborî, trebuia să verifice dacă n-o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
e totuși bine că ea a mărturisit ce s-a întâmplat și n-a continuat cu această experiență. Marius i a promis că o va ajuta să adune banii pentru Vali, oferindu-i alocația lui pe două luni. Florentina ia mulțumit și l-a rugat să nu spună nimănui ce s-a întâmplat. Băiatul i-a promis. A doua zi fata i-a dat banii lui Vali, dar nu știa că Marius o urmărește. Vali a luat banii și i-a
FLORENTINA ŞI TRAFICANTUL DE DROGURI. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Gabor Andreea, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2013]
-
de gunoi, dă-le-ncoa... Și ce mai râdea madam Ioaniu... La ce să fi umblat cu nasu pe sus și să nu le fi luat ? Cine pierdea ? Nu pierdea tot ea ? La ce bun atuncea ? Las’ că era și mulțumite de ce le cosea : — Dumneata, madam Delcă, ai mâini de aur ! Ce m-aș face eu fără dumneata ? ! se lingușea Ivona la probă, când vedea ce rochie-i iese. Are mâini de aur madam Delcă, îi zicea mă-sii. Și madam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dă-i, și citește, și scrie, el știe ce făcea la el, acolo, la cucurigu, că le mai dase o cameră mare și-una mică jos, și sus, la cucurigu-l lăsase numa pe băiat. Pe Tudor. Acu era mai mulțumite, că se făcuse băiatu mare și-avea camera lui, un’ să-nvețe. Și p-ormă seara-ncepea să vie prietini d-ai lui, colegi de școală, ei știe de pe unde venea toți, grămadă. S-aduna liotă sus și punea muzică
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că suntem mereu la voi. Vorbim în fiecare zi, iar eu de câte ori îmi pun dimineața cerceii, fie pe cei de la mama Linica, fie pe cei de la tine, mă gândesc la voi. Pe aici totul e bine, suntem veseli și extrem de mulțumiți. Eu am lucrat în noiembrie câte trei zile pe săptămână, dar n-am fost mulțumită, așa că am continuat să caut ceva mai bun și acum aștept răspuns de la un serviciu de turism. Roagă-te lui Dumnezeu să se realizeze, pentru că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
holului și a dormitorului, operațiune care se realizează patinînd cîte doi Într-un sincron tacticos pe pătura aspră Înhățată de pe primul pat. Abia cînd becurile leșinate se văd strălucind În cimentul pestriț (transformat În oglindă), caporalul de serviciu se declară mulțumit și ne scoate pe platoul unității, unde se dă raportul de dimineață. De aici mai departe ne umplem ziua făcînd lucruri ciudate și nu ne mai Întoarcem la dormitoare pînă seara. Dacă nu mergem la instrucție, sîntem trimiși la fermele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
am vorbit cu el... — Și unde vă duceți? — Nu știu. Prin cartier, În oraș, vedem noi. — În oraș? Unde? N-aveți ce să faceți În oraș. Chiar... ce să faceți În oraș? — Nu știu. Vedem noi... ne distrăm! Nu pare mulțumită. E de Înțeles. Unde ai putea să te distrezi În oraș, În anul lui Dumnezeu 1989? Într-un fel, are dreptate. MÎncăm În bucătărie, e mai cald ca În restul casei, aragazul nu se oprește niciodată, arde o flacără albastră
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
crispat de frică, ceilalți veterani din pavilion s-au adunat și comentează, Încît clămpănesc cu foarfeca aiurea mai mult prin aer decît prin părul lui. Spre final devine tăcut, iar cînd termin se admiră Într-o oglindă și se declară mulțumit. — Ooo, pleacă veteranu’ acasă? țipă unul. Să-l prinzi pe văr-tu cum o călărește pe gagică-ta. Vorbește rar și greoi, replica nu e a lui, a auzit-o la alții și Încearcă și el să fie ca ei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
atunci cînd te-au luat În armată te-au cules dintr-un copac. Credeai că Apostol cînd o să te vadă o să te ia În brațe și-o să-și lipească pe frunte hîrtia ta fără valoare. Își strînge tacticos ziarul, probabil mulțumit de ceea ce-i prezice horoscopul pentru săptămîna asta. — Băiete, zice el, e vremea pentru schema Ponzi. Acum... ce e o schemă Ponzi și de unde dracu’ știe el ce e o schemă Ponzi nu mai contează. Ceea ce spune are sens, pare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
preotului. Stella râse, apoi îi zâmbi părintelui Bernard. Preotul nu profită de avantajul câștigat. Pocnindu-și degetele, fără zgomot, i se adresă lui Brian: — Aud că a sosit profesorul Rozanov. — Da? făcu Brian. Hip, hip, ura! — George va fi foarte mulțumit, nu-i așa? întrebă Gabriel care tocmai reintrase în cameră. Încântat, răspunse Stella. — Ți-am aranjat narcisele în cameră, adăugă Gabriel. — Și o să stea mult? — O, nu cred, interveni Gabriel repede, văzând că Brian dă să deschidă gura. — Cineva spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vizitezi. A, era o femeie... mă rog... n-aș putea afirma. Figura domnișoarei Dunbury părea să-l acuze pe părintele Bernard, care izbucni în râs. Nu o iubesc... dar mă bucur că există. — Râzi? Te face să te simți fericit, mulțumit? Da, e ridicolă. Virtuoasă și absurdă. — Atunci, nu cumva fericirea e binele dumitale? Nu, nu, nu. Binele e binele meu. — La ce ne ajută tautologia asta? Binele e o pisică de Cheshire. — Și nu credeți, totuși, că am putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mult mai profund, mult mai amar, dacă ar fi respins, din lașitate, provocarea. Dacă ar fi refuzat, l-ar fi „pierdut“ pe Rozanov - Rozanov care până în acea dimineață nu însemnase nimic pentru el, fără de care putuse trăi până atunci perfect mulțumit, reprezenta acum o necesitate. Nu mai era liber, poate că nu mai era nici inocent, nu mai era fericit. Și ți-a cerut să nu spui nimănui? întrebă Emma. Da. Nemernicule! Tu n-ai să spui mai departe. E ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o smulgă de la prostituția stradală. După un duș rapid, mă culc, dar adorm foarte târziu din cauza oboselii și a căldurii. Cred că am băut mai mult de șase litri de lichide, dintre care trei de lapte. Intr-un târziu adorm, mulțumit că am găsit un loc unde să-mi plec capul. Miercuri, 25 iulie: Finale Ligure-Andora: 40 km Dimineața, la ora 6, Paola bate la ușă, dar eram deja treaz. Urc la etajul superior, întâi în capelă pentru o scurtă rugăciune
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și au făcut ceva rău, acest fapt nu justifică deloc ca să fie tratați în acest fel. Merg la culcare, la etaj, în camera cu mai multe paturi destinate pelerinilor. Si încă o zi din itinerarul meu se încheie, având sufletul mulțumit și încercând să scap de țânțarii atât de enervanți. Pe unul l-am lipit de plafon cu fața de pernă. Pe ceilalți îi invit afară, aprinzând becurile de pe hol și stingându-l pe cel din cameră. Sâmbătă, 4 august: Aix
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
nu sunt. Mă surprinde încă odată numărul mic de pelerini, iar astăzi nu am întâlnit niciunul. Cina la familia (Françoise și Michael Conte) unde sunt cazat s-a întins până târziu, discutând de toate cu acești soți care sunt foarte mulțumiți pentru că au un nepot ce a fost sfințit preot la Paris, la sfârșitul lunii iunie, Jérémy, în catedrala Notre Dame, împreună cu alți 11 diaconi. Am privit împreună, pe calculator, multe fotografii de la acest eveniment, iar ei nu mai conteneau să
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
să mă ajute, și ar vrea să mă rog și pentru ea. Am citit bunătate și bucurie în ochii ei, și chiar m-a emoționat. Îi părăsesc pe comeseni, salutându-i, mulțumindu-le și dorindu-le petrecere frumoasă în continuare. Mulțumit, fluierând și cântând prin ploaie, îmi reiau drumul șimi zic că Dumnezeu are mereu grijă, chiar mai mult decât ar trebui. Eu doream doar ceva să-mi astâmpăr foamea și setea, și când colo, am avut parte de o masă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
merg. Stiu că trebuie să merg și știu că voi ajunge, doar că aș dori să ajung mai repede și oboseala să nu mă domine atât de mult. Seara ajung la Arudy, sleit de puteri, stors ca o lâmâie, dar mulțumit și fericit. Găsesc cazare la parohie, aproape de biserică, deși pe drum îmi era teamă că nu o să găsesc un pat să dorm. La presbyter-ul parohiei, mă întâmpină un preot din Senegal, tânăr și binevoitor, care ține locul parohului ce
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a creat un aer greu de respirat. M-am mirat că nimeni nu a lăsat deschisă măcar o fereastră. Vroiam să deschid eu, dar nu era în dreptul patului meu. Cu tot acest aer închis, am dormit totuși destul de bine și mulțumit, pentru că am primit o pătură cu care să mă acopăr. Cu doar câteva excepții până acum, nu am avut nevoie sa mă acopăr. In dormitor, același zgomot, foșnet al unora care se trezesc mai devreme. Lângă mine a dormit un
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
prin condiții înțelegîndu-le atît pe cele materiale cît și pe cele de ordin superior sau spirituale, acesta, odată ajuns acasă, va povesti familiei, în general, lucrurile pozitive și care îi aduc această mulțumire. La fel, în momentul în care elementul mulțumit al sistemului va discuta cu un prieten sau cu o cunoștință, de asemenea, va transmite mai departe în general, lucruri pozitive, care îi aduc mulțumire în cadrul sistemului unde își desfășoară activitatea. Astfel, asemenea elemente mulțumite ale unui sistem au rol
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]