8,640 matches
-
egală în drepturi cu bărbatul, în care ambii parteneri conjugali sunt antrenați în viața socială, în activități profesionale sau de altă natură, stabilitatea familiei este serios pusă în discuție. Rolurile și ierarhiile legate de familie ale partenerilor cuplului conjugal suferă mutații importante. Activitatea profesională și viața socială trec pe primul plan, viața de familie diminuând. Familia își pierde în mare măsură rolul și funcțiile. Din aceste motive, crește numărul divorțurilor, al conflictelor între parteneri, scăzând concomitent interesul și încrederea tinerilor în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezacord între gândire, corp și lumea exterioară; este vârsta descoperirii propriului Eu și a unor cenestezii noi, de o altă natură; cenesteziile tulbură și îmbunătățesc imaginea de sine, în special cele din sfera sexuală; personalitatea, în acest caz, suferă o mutație (dilatare, mirare, autoadmirație, pudoare etc.); descoperirea Eului este o fază dramatică în evoluția personalității; adolescentul caută, se autoanalizează, încearcă să se găsească pe sine; apar ezitări și îndoieli, scrupule și angoase, apare sentimentul de pudoare; e) Depresia și plictiseala; adolescentul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultiva în familie și de a oferi copiilor valori morale, spirituale și religioase, care vor marca dezvoltarea și formarea personalității indivizilor, atitudinea lor față de viață și față de lume. 2. Organizarea grupului familial În decursul istoriei umanității familia a suferit numeroase mutații ca organizare, funcții, roluri. A traversat momente de criză și etape de stabilitate. A fost contestată și apărată, dar nu a putut fi desființată. Nu vom analiza aspectele evoluției istorie a familiei, ci ne vom centra discuția pe aspectele familiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Spengler, P.P. Negulescu, A. Toffler). În locul „ideilor”, al „valorilor morale-culturale-religioase”, masele vor fi dominate, prin manipulare, de „tehnicile de persuasiune colectivă”, de „valorile materiale ale obiectelor”. În aceste condiții, starea de sănătate mintală va suferi, așa cum spuneam mai sus, importante mutații, cu consecințe dintre cele mai diferite. Vom încerca să explicăm în continuare acest fapt. Relațiile sociale bazate pe „acțiuni tranzacționale” se vor desfășura între „doi poli” care vor acapara comunicarea: relațiile și conduitele/acțiunile maselor. Acești „poli” sunt reprezentați prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai fie considerat o ființă sensibilă și rațională, o conștiință subiectivă. În medicina modernă omul nu mai este „persoană”, ci „obiectivul-om”, iar întâlnirea medic-bolnav, cu toată încărcătura ei emoțional-afectivă și morală, devine tehnica medicală. Asistăm incontestabil la o profundă mutație a valorilor, la o schimbare a modului de a gândi omul ca bolnav. Medicina clinică privește bolnavul ca pe o ființă umană aflată în suferință, ca pe un om căruia trebuie să i se aline atât suferința fizică, cât și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care se derulează acțiunea tehnologiilor medicale asupra bolii. Acesta este modelul de gândire al prezentului. Un model alarmant și care ridică serioase probleme. Un tip de mentalitate specific pragmatismului material al lumii și gândirii secolului XX, care va produce importante mutații în înțelegerea și definirea omului. În realitate, lucrurile sunt mult mai complexe, iar ceea ce a impus tehnologia medicală modernă nu este doar un moment de incontestabil progres tehnic, ci și o profundă criză morală. În fond, medicina este mult mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imaginii și ideilor despre om, toate conducând către același substrat moral, aflat la rândul său în criză. Excesul de reglementări sociale, mascat de un aparent liberalism al societății contemporane, pune aceste probleme acțiunii de igienă mintală. Practica medicinei va suferi mutații corespunzătoare acestei noi mentalități. Omul va avea o altă semnificație în sfera medicinei. Totul se reduce la utilitarism, fenomen care tinde să anuleze umanismul medical. Acest aspect este împins uneori, în unele state, până acolo încât aplicarea pedepsei cu moartea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condiție și simbol ale „nemuririi”. În manieră modernă, sprijinită științific, ea poate fi asimilată practicilor mumificării antice, având, în ambele cazuri, aceeași semnificație psihanalitică, de depășire a morții fizice. Toate cele mai sus discutate sunt rezultatul unor utopii care exprimă mutațiile profunde pe care societatea modernă le-a produs în om. Ele trebuie însă „înțelese”, dincolo de aspectele lor formale, ca niște modalități de manifestare a unor „arhetipuri” permanent prezente în societate, care guvernează mentalitatea, sensibilitatea și aspirațiile colectivităților umane. 6) Consecințele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ele trebuie însă „înțelese”, dincolo de aspectele lor formale, ca niște modalități de manifestare a unor „arhetipuri” permanent prezente în societate, care guvernează mentalitatea, sensibilitatea și aspirațiile colectivităților umane. 6) Consecințele utopiilor igienei mintale Datoria noastră este să „vedem”, dincolo de aceste mutații în mentalitatea și atitudinile umane, care sunt consecințele lor imediate și cele de perspectivă. Utopiile igienei mintale reprezintă compensarea unor frustrări, conflicte și traumatisme colective ale societăților umane aflate față în față cu destinul lor. O luptă împotriva suferinței, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
informației, dirijarea învățării, conexiunea inversă are menirea de a asigura o învățare facilă, ritmică și cu rezultate pozitive. Învățătorul nu mai învață elevul, ci îl învață cum să învețe, pentru a putea face față sarcinii de adaptare permanentă, flexibilă la mutațiile frecvente produse de dezvoltarea rapidă a științei și tehnicii, de a învăța încontinuu. Temeinicia învățării depinde și de dimensiunea practică a învățării ; ceva este conștient și profund însușit, dacă poate fi și aplicat, fiind convertit în habitudini. Învățarea temeinică este
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
precis, aplicat, al textului. Teza de doctorat a lui Boerescu, Traité comparatif des délits et des peines, au point de vue philosophique et juridique, publicată În 1857, era concepută În tradiția dreptului natural. Încrederea Într-un „model etern” independent de mutațiile contextuale , Într-o ordine universală bazată pe legi descifrabile a priori prin rațiune (influența lui Kant, la care autorul făcea de altfel trimitere , este aici ușor de intuit) au fundamentat un text care, dincolo de conținutul său juridic, avea implicații politice
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
să fie lipsit de forțele defensive necesare pentru a face față presiunilor exercitate de mișcările naționale din Balcani, ca și cele venite din partea puterilor europene. Congresul de la Berlin a mai pus În evidență și faptul că s-a produs o mutație semnificativă În raportul de forțe de pe Continent, centrată pe noua putere În ascensiune, anume Germania. În istoriografia problemei s-a apreciat, totodată, și faptul că problema orientala și-a modificat conținutul, În sensul că principiul integrității teritoriale a Imperiului Otoman
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
lor majoritate periculoase. Lipsa unui control al emisiilor de noxe în mediu a făcut ca în prezent planeta să se afle într-un real pericol. Poluanții au atât un efect direct asupra ființelor vii cât și un efect indirect prin mutațiile pe care le provoaca la nivelul ecosistemului. Prezența în atmosfera terestră a unor cantități impresionante de substanțe poluante generează mai multe efecte nocive asupra mediului înconjurator, dintre acestea mai importante fiind: ploile acide; efectul de seră; distrugerea stratului de ozon
BIODIESELUL – COMBUSTIBIL ALTERNATIV DE MARE PERSPECTIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Ignat Corina, Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_920]
-
apa rece, pădurile adânci. Regiunea era pitorească, bucura mintea și sufletul, dar ridica mari probleme constructorilor. Prin urmare lucrările au fost întrerupte până în anul 1879.<footnote Ibidem, p. 33 footnote> Între timp în statutul politic internațional al României se produseseră mutații semnificative. Este vorba desigur de câștigarea independenței de stat, independența câștigată cu arma în mână. În vreme ce Carol I, ca un sculptor al realului, ridica odată cu regatul trainic, și castelul cu grinzi și piatră, Regina Elisabeta, ca o artistă a irealului
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
un important merit. El este unul din acei scriitori care plasează în însuși miezul psihologic al fenomenului, la nivelul prozei de invenție și de creație cu adevărat modernă, literatura inspirată de vârsta copilăriei, a adolescenței și a primei tinereți. Această mutație se produce de pe terenul literaturii amintirilor directe și a retrospectivelor cvasifictive, după cum și de pe acela al epicii în care vârstele respective constituie doar punctele de plecare în vederea unor investigații în problematica socială generală a unui anumit timp istoric. Dincolo de valoarea
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
receptării critice. Se compartimentează cu sistemă opera, combinând criteriile generic, tematic și valoric și restaurând astfel arhitectura universului artistic, dar, ca în cazul precedent, imaginea de ansamblu nu suferă modificări substanțiale, de vreme ce scrisul lui Caragiale rămâne sub semnul realismului. Adevărata mutație se va produce peste un sfert de veac, și anume în Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis (2002). Fructificând sugestii venite din partea „transdisciplinarității” teoretizate de Basarab Nicolescu, T. își va revizui teza realismului pentru a identifica drept sursă a originalității dramaturgului
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Stănescu, „poet cosmic”, RITL, 1988, 1-2, 1989-1990, 3-4, 1-2; Eugen Negrici, Sistematica poeziei, București, 1988, 140-143; Eugen Simion, Biografia poetului, RL, 1989, 19; Aurelian Titu Dumitrescu, Nichita Stănescu, atât cât mai știm noi, București, 1989; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Tupan, Scenarii, 143-196; Ungureanu, Imediata, II, 336-345; Călin Căliman, Nichita, azi, CNT, 1990, 13; Mircea Mihăieș, „El începe cu sine...”, O, 1990, 13; Florin Manolescu, Poetul „par lui-même”; LCF, 1990, 23; Maria-Ana Tupan, Poetica lui
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
dubla într-o manieră redundantă viziunea poemelor, schițele și povestirile din volumul Un sat numit România (2003) provin din aceeași melancolie constitutivă: văzând în personaje sau în evenimente aparent banale semnele unei mentalități sau chiar ale unei epoci, naratorul înregistrează mutațiile survenite în lumea „satului” românesc de-a lungul „tranziției”. Totuși punctul forte al prozatorului nu e atât observația, cât evocarea ce conferă faptelor și oamenilor o alură enigmatică. SCRIERI: Exil în orașul imperial, Sibiu, 1992; Melancolii retorice, Sibiu, 1994; Ritualul
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
caracteristicile unei atitudini (și toate consecințele în planul propulsării valorilor), preocuparea pentru tezaurul propriei culturi, pentru izbânzile culturale ale epocilor trecute. În prelungirea unor selecții ghidate de gustul și sensibilitatea literară a veacului al XVII-lea (cu indicii limpezi ale mutațiilor ce se petrec în structurile profunde ale ansamblului de idei), multe dintre operele literaturii medievale, scrise în slavonă, sunt repuse în circulație în înveliș românesc. Sunt definitiv trecute „probele” capitale ale culturii române, precum traducerea Sfintei Scripturi. Se consolidează convingeri
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
care Stendhal o însoțește cu propriul comentariu ironic. La Renaissance. La poésie française (1999) abordează lirica renascentistă din perspectivă comparativ-istorică și tematologică, în raport cu modelele italiene, spaniole și anglo-saxone. O analiză a globalizării culturale de tip francofon, alternativă umanistă la marile mutații contemporane, se află în La Francophonie ou La Globalisation par la culture et la civilisation de l’„Ancienne Europe” (2003). SCRIERI: Stendhal. Omul și opera, pref. Gabriel Țepelea, București, 1980; La Renaissance. La poésie française, București, 1999; La Francophonie ou
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
Iocasta, apărută în revista ieșeană „Arlechin” (1981), tradusă în franceză, engleză, germană, rusă, cu premiera absolută abia în 1991 la Târgu Mureș (Premiul Festivalului Național „I. L. Caragiale”), s-a bucurat de o primire entuziastă din partea criticii teatrale. Autorul operează o mutație în prezentarea mitului Labdacizilor, frecventat din literatura Antichității până la André Gide, Jean Cocteau și Jean Giraudoux. Regina Iocasta, scoasă din umbra lui Oedip și adusă în prim-plan, ajunge cea dintâi în posesia adevărului, devenind un personaj tot atât de tragic și
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
artistice, subliniind heteronomia fenomenului receptării. Dincolo de documentarea laborioasă, precumpănitor germană, relevante sunt punctele de vedere personale despre filosofia artei și fenomenologia structurii ei; intră în dezbatere specificitatea devenirii artei între individual și universal, între temporal și supratemporal, între imanentism și mutațiile istoriei. Din perspectiva lui V., estetica e un concept-sumă, un sistem multiobiectual, larg cuprinzător, tratatul incluzând sfera literaturii și fiind deschis artelor plastice și muzicii, arhitecturii, urbanismului, filmului și altor modalități de expresie artistică. Teoreticianul tinde să întregească „vechea estetică
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
în schimb excesiv în chiar susținerea autonomiei esteticului, ca și a criticii pur estetice (deși uneori se va abate el însuși de la aceste principii, apelând la metoda psihologică și la cea sociologică). Ideea perisabilității artei, înrudită într-un fel cu „mutația valorilor” a lui E. Lovinescu, nu are nici ea întru totul acoperire. Modelul romanului elaborat cu mare grijă pentru stil, propus contemporanilor români, venea și el în contratimp. E greu de admis, de asemenea, reducerea unor scriitori la o singură
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
organizarea lor viitoare”, dar nu au prevăzut că o națiune mică va Îndrăzni, sfruntând voința „areopagului european”, să procedeze sponte sua pentru a-și traduce „dorințele” În fapt. Și dacă la 1859 și 1864 „Înaltele curți” sancționaseră, prin acte politico-diplomatice, mutațiile provocate de faptele Împlinite ale românilor „ordinei” plasate sub incidența regimului de garanție colectivă, la 1866 nu a mai fost posibil același lucru. Realitatea, semnificând o acută criză a „concertului european”, Își va pune serios amprenta asupra viitorului (până la 1878
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
fine, în romanele scrise de S. nu sunt de găsit narațiuni, ci pivotări libere ale autorului cu baza în pretextul de a întocmi o narațiune/ un roman. Codul unor astfel de producții este transplantat pe terenul poetului, unde suportă o mutație. Naratorul (peste a cărui „figură” se suprapune aceea a autorului) se substituie poveștii. Epicul este în permanență deturnat, subminat, persiflat, ocolit. Romanul sorescian este o evadare din roman, devine un gen mixt, un compus în care intră digresiuni eseistice, paranteze
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]