2,938 matches
-
ș.a.), redactează un Plan după care se vor tipări nește cărți românești, pe care îl înaintează spre aprobare, în primăvara anului 1833, Curții de la Viena. Preconiza tipărirea organizată a cărților românești, asigurată de o societate editorială, „bibliograficească” (Ateneul cunoștințelor, Cabinetul muzelor române), formată din intelectuali și patrioți români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
usucă, se îmbolnăvește, moare de dorul nurilor femeii iubite. Epoca l-a consacrat, de altfel, ca poet plăcut, muzical, al iubirii senzuale. În metru popular mai scrisese și câteva poezii publicate în reviste socialiste și democratice, însuflețite de a doua muză a tinereții lui, răzvrătirea socială, revolta împotriva nedreptății, a tiraniei. Semnând Ignotus și Victor C. Rareș, a mai publicat în „Viața românească” însemnări sarcastice referitoare la contemporaneitate. SCRIERI: Poezii, București, 1894; Versuri și proză, îngr. G. Ibrăileanu, Iași, 1912; Scântei
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
1969, 10; Constantin Cubleșan, „Cartea pierdută”, TR, 1973, 43; Titel, Pasiunea, 112-114; M. N. Rusu, Dicționarul scriitorilor brașoveni, AST, 1982, 1; Ion Vlasiu, Monolog asimetric, București, 1988, 105-106; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; [Scrisori de la Șerban Cioculescu], ALA, 2003, 657. S.C.
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
Claudia Millian. Articolele dedicate unor scriitori români sau străini, reflectând gustul pentru valori clasice și tradiționale, sunt semnate de M. Sadoveanu, Gh. Forțu, Iosif Nădejde, G.N. Munteanu, Al. Chirițescu. În articolul Cum scriau clasicii noștri, G.G. Orleanu identifică modelul piesei Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi în La Sapho de Quimpercorentin de Théodor Leclercq; tot el publică versurile lui M. Kogălniceanu, Când la Sfântul paraclis, descoperite la mănăstirea Văratic. C.Z. Buzdugan semnează mai multe eseuri: Poezia feminină - despre scriitoarele Carmen
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
un epicureic, răsfățându-se într-un regim de confortabilă luminozitate, ci ca o fire încercată de neliniști și exasperări ascunse, un poet trăind adevărate „drame ale creației”, pe care caută să le depășească printr-un subtil „ritual” de provocare a Muzei. De o acribie fără cusur și contând pe un exersat fler detectivistic, D. s-a afirmat ca un editor pe care se poate conta. Toaleta filologică a textelor pe care le îngrijește este ireproșabilă, de remarcat fiind și glosările de
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
a genera realitate (Ulmul albastru). Impresia de ermetism se risipește pe alocuri nu numai prin infuzia de concret, ci și prin instantanee ale revelației luminoase, clarificatoare. Între pământ și cer (1977) așază poezia lui G. sub zodia Săgetătorului (stăpân al muzelor și al inspirației), care ordonează existența în cercuri de coerență luminoasă (Sub jocuri de lumină). Lirismul este acum o stare a memoriei care, în extazele luminii reci, redescoperă lumi uitate („scurmai în gând tărâmul crezut / pe veci răpit în marile
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
și corăbii), Gh.D. Mugur, Elena Farago (sub pseudonimul Fatma), Elena N. Voronca, Leontin Iliescu, Carmen Sylva, V. Loichița, G. Topîrceanu (Sonet, Luna), Elena Didia Odorica Sevastos, Ion Minulescu (Cântec), Zaharia Bârsan (Cântece), Anna Codreanu, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, B. Fundoianu (Muza, după un model de André Chénier), Al. I. Șonțu (Sus spre munți), Mihail Cruceanu (Buchetul), I.U. Soricu, H. Frollo, Romulus Cioflec, G. Ranetti, Const. Rîuleț. Proza este reprezentată de Constanța Hodoș (cu un fragment din romanul Martirii), Tudor Pamfile
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
ca fiind mai obiectiv. O carte editată în 1964 se intitulează Stampe. Multe versuri și din alte culegeri ar putea fi publicate sub acest generic. Avid de peisaj, poetul a avut șansa de a străbate spații din trei continente, și muza sa n-a dormit în cursul călătoriilor. Cuvinte deasupra vămii (1976), un ciclu cuprinzând piese compuse între 1956 și 1976, însumează priveliști cam de pe tot cuprinsul Europei, de la Paris la Atena, de la Stralsund la Roma și Veneția, alături de imagini extrem-orientale
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
dezavantajul unei exprimări impure. Într-un alt poem, tipărit postum, Ivan („Flacăra”, 1913) - satiră a regimului țarist -, eroul e un amoral, seducător frenetic și fără nici un scrupul, dedându-se plăcerilor, cu voluptăți perverse. În alte poeme (Răzbunare, „Convorbiri literare”, 1892, Muza tragediei, „Flacăra”, 1913), dincolo de maniera declamatorie, ura este simțământul ce se descătușează, precum și o neînduplecată dorință de răzbunare. Mai izbutită la R.-R. se dovedește satira, scriitorul fiind un observator malițios și inteligent. În Satira jocului („Flacăra”, 1913), el realizează
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
pentru ediția G. Ibrăileanu, Opere (I-X, 1974-1981). Editoare experimentată, cu o excelentă pregătire filologică, a îngrijit, singură sau în colaborare, ediții din opera lui Constantin Stamati, Barbu Paris Mumuleanu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, N. Cartojan ș.a. Ediții: Constantin Stamati, Muza românească, introd. Ion Rotaru, București, 1967 (în colaborare cu Ion Rotaru); Barbu Paris Mumuleanu, Scrieri, pref. edit., București, 1972; Constantin Sion, Arhondologia Moldovei, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973; G. Ibrăileanu, Opere, I-X, pref. Al. Piru
ROTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289387_a_290716]
-
-ntorc / și nu mai au putere. / Ce-ar mai fi de adăugat, inconștientă doamnă moarte?” (Idila). Apar, cu obstinație, și nu doar aici, ca simbol bufonul, saltimbancul, măscăriciul, simpla enumerare a unor titluri fiind elocventă: Fluturi și claunul, Claun vorbind muzelor, Claun către adolescenți, Lamentația claunului etc. Cartea Pasărea medievală (1973) nu face decât să potențeze laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și amărăciunea în fața unei realități decepționante: „Astăzi castelul / năpădit de bălării / și de ierburi
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
poezia românească până la Vasile Alecsandri, București, 1979; Literatura română veche, București, 1981; Prezențe militare în știința și cultura românească. Mic dicționar (în colaborare cu Florian Gheorghe și Mihai Popescu), București, 1982; Comentarii și analize literare, București, 2000. Ediții: Constantin Stamati, Muza românească, introd. edit., București, 1967 (în colaborare cu Rodica Rotaru). Repere bibliografice: Piru, Varia, I, 61-63; Ungureanu, La umbra cărților, 119-121; Zaharia Sângeorzan, „Valori expresive în literatura română veche”, CRC, 1976, 39; Șerban Cioculescu, În jurul clasicismului nostru, RL, 1980, 5
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată în cronici și eseuri publicate inițial în reviste, apoi ca substanță a volumelor La început n-a fost cuvântul (1977), Arta fără muză (1980), Filmar (1984). Rezultatul acestor experiențe se regăsește atât în două cărți de proză scurtă - Roua și bruma (1982), Cauze provizorii (1983) -, cât și în jurnalele de călătorie - America ogarului cenușiu (1977), O călătorie spre marea interioară (I-III, 1986-1990
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1971; O discuție la Masa Tăcerii și ale convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1976; America ogarului cenușiu, București, 1977; La început n-a fost cuvântul, București, 1977; Arta fără muză, Cluj-Napoca, 1980; Roua și bruma, București, 1982; Cauze provizorii, București, 1983; Filmar, București, 1984; O călătorie spre marea interioară, I-III, București, 1986-1990; Permisul de pieton, București, 2000. Antologii, ediții: Anul 1946. Scrisori și alte texte, București, 1997; Anul 1948
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
și Mihail Kogălniceanu. Câteva poezii îi apar „desțăratului din Moldova” în revistele și almanahurile vremii: „Albina românească” (1830), „Dacia literară” (unde a inaugurat rubrica de poezie), „Almanah pentru români”, „Foiletonul Zimbrului”, de sub tipar ieșindu-i volumele Povestea povestelor (1843) și Muza românească. Compuneri originale și imitații din autorii Europei (1868). În 1866, când se constituie Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, S. va fi numit membru activ. Bolnav, se retrage în anul următor, în 1870 fiind declarat membru onorific. Scriitorul Constantin
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
traducător român din Alfred de Vigny este S., care, fără a pierde nota grațioasă a originalului, a dat o versiune reușită pentru Le Bain d’une dame romaine, plasând-o într-un cadru moldovenesc (Scăldătoarea unei cucoane românce). În culegerea Muza românească intră traduceri din Lamartine, Hugo, o „melodie irlandeză” de Thomas Moore (sub titlul Luntrea pe uscat), o transpunere a unui poem al lui Pușkin, Prizonierul (1830), cu o traducere din G.R. Derjavin, și Lauda lui Dumnezeu, versiune la Oda
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
cu un dezvoltat simț al fabulosului și arhaicului. „Povestea” și descripția, mai ales tablourile fantaste, întunecate, cu un aer de vechime și legendă, dar și cele feerice vor da măsura talentului său, care nu e numai frust și naiv („sălbăticita” muză de care vorbea cel ce se intitula „autor popular”), ci are deschideri către revelație și mit. Astfel, Dragoș, eroul baladei alegorice cu același nume, pornește în căutarea tricoliciului Vronța, care i-a răpit-o pe frumoasa Dochia (întruchipând „scumpa noastră
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
în secolul al XV, Domnul Moldovei, marele Ștefan al VI și bravul său hatman Arbore), ca și în critica latinismului (Științi filologice și istorice), dar, mai ales, în accentul pus pe sensul patriotic al literaturii. SCRIERI: Povestea povestelor, Iași, 1843; Muza românească. Compuneri originale și imitații din autorii Europei, I, îngr. Theodor Codrescu, Iași, 1868; ed. Iași, 1896; ed. îngr. Ion Rotaru și Rodica Rotaru, introd. Ion Rotaru, București, 1967; Poezii și proză, îngr. și pref. G. Bogdan-Duică, București, 1906; Ce
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Chișinău, 1993; Imnul lăutei românești, Chișinău, 1997. Traduceri: [Alphonse de Lamartine, Victor Hugo, Alfred de Vigny, Thomas Moore, V. A. Jukovski, G. R. Derjavin, A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, I. A. Krâlov, I. I. Hemnițer, Ignacy Krasicki, Osip Senkowski], în Muza românească, București, 1967. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Costache Stamate, „Columna lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Courrier du Dublin”. În 1952 se mută în Olanda. Organizează la Flessingue (1953) o expoziție de pictură în ulei, cu peisaje și tipuri de țărani români. Tipărește două plachete: Des Rêves aux portes de la mer (1954) și, în neerlandeză, De muze tussen twee woordenboeken (1955). Din 1956 se stabilește în Belgia, cu speranța că va putea promova mai ușor cultura română. Fondează societăți, își publică versurile, traduce din literatura română în franceză și flamandă. Înființează o editură proprie: Soveja. În 1966
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
București, 1928; Soveja ou Le Retour du coeur, Paris, 1930; Aux Ordres du destin, Pau, 1941; Clamondé, Pau, 1941; Louange à Marie, Clermont-Ferrand, 1945; Un Baiser pour Dark Rosaleen, Dublin, 1949; Des Rêves aux portes de la mer, Paris, 1954; De muze tussen twee woordenboeken [Muza între două vocabulare], Flessingue, 1955; Plus surprenante la parole, Anvers, 1958; Rupture des ténèbres, Bruxelles, 1962; Brève connaissance de la Roumanie, Bruxelles, 1963; Mijn roemeens hart in Belgie [Inima mea românească în Belgia], tr. Jeanne Vandervorst-Buytaert, pref.
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Le Retour du coeur, Paris, 1930; Aux Ordres du destin, Pau, 1941; Clamondé, Pau, 1941; Louange à Marie, Clermont-Ferrand, 1945; Un Baiser pour Dark Rosaleen, Dublin, 1949; Des Rêves aux portes de la mer, Paris, 1954; De muze tussen twee woordenboeken [Muza între două vocabulare], Flessingue, 1955; Plus surprenante la parole, Anvers, 1958; Rupture des ténèbres, Bruxelles, 1962; Brève connaissance de la Roumanie, Bruxelles, 1963; Mijn roemeens hart in Belgie [Inima mea românească în Belgia], tr. Jeanne Vandervorst-Buytaert, pref. Karel Jonckheere, Louvain, 1971
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
opus, sentiment... învățați și de Ion Zamfirescu... Ei bine, fără ei nu ar fi existat, probabil, nici latină, nici limbile romanice, nici mitologia romană, nici greacă, la Craiova. Ar fi rămas, oare, numai Pelendava? Păi, te-ar fi lăsat? Toate muzele inspirațiunii, din toate vânturile, să trăiești liber, și frumos, și curat? La maximul potențial de înfrățire cu toate vârfurile, civilizațiilor, că civilizațiilor, dar să vedeți până unde ajung rotațiile... ascensiunile... levitațiile... până unde nici nu ați visat... Bătrânii știau. Că
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
pe cărări de soare mândru, întorc firul tinereții. Brumăriu și plin de zarvă, cu icoane prinse-n floare, naște sufletul din larvă, a mea umbră zburătoare. O minune stă să cadă, din al cerului mut caier, Dumnezeu veni să vadă, muza-mi renăscând prin aer! Se tot uită-n jur mirată, tot văzduhu-i simte plânsul, viața ce i-a fost furată, odihnea acum într-însul. Și-a strivit în palme dorul, agățându-l lin pe-o creangă, brațelor le-a tăiat
ROUA VIEȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381317_a_382646]
-
ca o cută de lumină,/ se auri de farmecu-nflorit.”) sau ale sapiențialului („Adâncu-și schimbă apa, mereu mai frământată,/ Și prin aceeași undă voi trece doar o dată”). Într-un Sonet cu ambiții de artă poetică este executată conjurarea, în chip de muză convenabilă, a Înțelepciunii: „Înțelepciune,-ndreaptă-mi veșnic pasul/ Din pomul viu să dau la toți drumeții”. Textele din Poemele amiezii (1972), carte în prefața căreia Al. A. Philippide laudă „calitățile de trăinicie și de sinceritate în conținut și de stăpânire a
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]