62,624 matches
-
amplu pe orizontală, Ex. nr. 18: George Enescu -Preludiu la unison, m. 1415; MOTIVUL III are cel mai mic ambitus (3m), într-o desfășurare scalară de tricordie și este din punct de vedere ritmic și melodic, cel mai apropiat de muzica de cult, amintind de cadențări specifice ehurilor bizantine. Ex. nr. 19: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu - Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
ambitus (3m), într-o desfășurare scalară de tricordie și este din punct de vedere ritmic și melodic, cel mai apropiat de muzica de cult, amintind de cadențări specifice ehurilor bizantine. Ex. nr. 19: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu - Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt glasuri, în unitatea și diversitatea lor, se metamorfozează astfel încât, prin comparație, motivul enescian poate avea filiație bizantină: Ex. nr.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt glasuri, în unitatea și diversitatea lor, se metamorfozează astfel încât, prin comparație, motivul enescian poate avea filiație bizantină: Ex. nr. 20: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Macarie Ieromonahul - Vai mie, înnegritule suflete!, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian putând fi considerat o sinteză
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian putând fi considerat o sinteză melodică a acesteia: Ex. nr. 21: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote> Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote> Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote> Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 273, s. 1 2. footnote> Expus în Preludiul la unison în măsurile 13 și 14, motivul trei este reluat variaționat în măsurile 32 și 33, prin
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Ex. nr. 24: George Enescu -Preludiu la unison, m. 32-33 Noua formulă melodică rezultată, care reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltări variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia melodică enesciană pierde din
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
extras din creația cultică a lui Ion Popescu-Pasărea, chiar dacă are o desfășurare melodică doar aproximativ asemănătoare cu fragmentul de mai sus, impune aceeași atmosferă religioasă care îndeamnă la reculegere și rugăciune. Ex. nr. 28: Măsurile 102-109 din Preludiu corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Psalmul 70, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 226, s. 2. footnote> În concluzie, în cercetarea complexului de tradiții muzicale românești, care conferă identitate compozitorilor români, analiza noastră are ca scop apropierea și cunoașterea unei
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
în fond, vreo legătură cauzală, nici formală explicită cu un curent artistic, în accepția comună a denumirii. Dacă o luăm etimologic și istoric, moderni erau în Antichitate reprezentanții orientării eleniste față de cei ai orientării elene. După cum, mai târziu, în mersul muzicii, fiii lui Bach se considerau moderni față de tatăl lor (pe care îl gratulau cu apelativul „perucă bătrână”), și contrapuneau „noul stil” clasic, cu „vechiul stil” baroc. Distincția „stil modern” versus „stil vechi”, (art nouveau contre art ancien - cum spuneau francezii
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
procesul încât, deja la nivelul unui deceniu apar modificări tranșante în plan sintactic, morfologic, expresiv, în planul tipurilor de apelare la arhetipuri sau la anumite paradigme sonore. Astfel că, paradoxal, asistăm uneori la coexistența unor direcții opozabile. Un singur exemplu: muzica stocastică, cu aleatorismul total. De la organizarea fiecărui sunet, fiecărui parametru, la organizare zero. Într-adevăr, ciudată această simultaneitate dizarmonică. Gândiți-vă ce înseamnă ea, dacă o raportăm ca factor de schimbare a limbajului, a manierelor, a tehnicilor specifice la Renaștere
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
notare și de legende, care să permită lectura și interpretarea unor texte și intenții inedite. Teoretic în artă, nu descoperim nici originalitate absolută nici redundanță absolută. Se pune „non stop” chestiunea stabilirii unui echilibru fragil între cele două componente. Ori, muzica perioadei relatate generează experiențe ce au dus - o spun cu regret - într-un mod mai mult sau mai puțin conștient, la depărtarea publicului de sala de concert. La abandonul unei relații. S-au pus permanent în fața melomanului baremuri de natură
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
orice mod mai mult sau mai puțin obișnuit de făurire. Apologeții acestei direcții sunt preponderent diletanți, oameni fără vreun contact real cu fenomenul acustic contemporan, fără cunoștințele aferente necesare. Sunt persoane, per ansamblu, ce nutresc impresia că a scrie literatură, muzică, a picta, a dansa sunt operațiuni generate doar din instinct, din plăcere, din satisfacție imediată. Astfel că, oricine poate să producă un obiect cu pretenție artistică. Oricine se joacă la un computer fără habar de note și principii elementare, preluând
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
tematice, la parafraze, la întrebuințarea pe scară largă a polistilismului (la stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și deplasări tehnice, energetice și indentitare între muzică și dans, muzică și film, muzică și literatură, muzică și plastică și așa mai de parte. Aș completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
la întrebuințarea pe scară largă a polistilismului (la stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și deplasări tehnice, energetice și indentitare între muzică și dans, muzică și film, muzică și literatură, muzică și plastică și așa mai de parte. Aș completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
scară largă a polistilismului (la stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și deplasări tehnice, energetice și indentitare între muzică și dans, muzică și film, muzică și literatură, muzică și plastică și așa mai de parte. Aș completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz - neoclasic, neoromantic, serial
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
polistilismului (la stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și deplasări tehnice, energetice și indentitare între muzică și dans, muzică și film, muzică și literatură, muzică și plastică și așa mai de parte. Aș completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz - neoclasic, neoromantic, serial, al muzicii repetitive
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
literatură, muzică și plastică și așa mai de parte. Aș completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz - neoclasic, neoromantic, serial, al muzicii repetitive, al muzicii aleatorice, până la un punct, sau al muzicii spectrale este depășit. Provocarea este cum să pui aceste surse și resurse într-o stare de conjuncție, de sinergie, cum să le faci să devină compatibile și vitale sub raportul
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
plastică și așa mai de parte. Aș completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz - neoclasic, neoromantic, serial, al muzicii repetitive, al muzicii aleatorice, până la un punct, sau al muzicii spectrale este depășit. Provocarea este cum să pui aceste surse și resurse într-o stare de conjuncție, de sinergie, cum să le faci să devină compatibile și vitale sub raportul mesajului. Cum le
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz - neoclasic, neoromantic, serial, al muzicii repetitive, al muzicii aleatorice, până la un punct, sau al muzicii spectrale este depășit. Provocarea este cum să pui aceste surse și resurse într-o stare de conjuncție, de sinergie, cum să le faci să devină compatibile și vitale sub raportul mesajului. Cum le relaționezi, cum le potențezi. Cum combini estetic
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
sub raportul mesajului. Cum le relaționezi, cum le potențezi. Cum combini estetic și aplicativ principiul variației, cu cel al repetitivității sau al ciclicității, continuitatea cu discontinuitatea, unitatea cu diversitatea, întregul cu partea. În esență, cum obții coerența și îndeosebi, atracțiozitatea. Muzica parcurge în zilele noastre un proces de recablare și de recalibrare la propria-i esență și putere de trasmisie; de recuperare a unor trasee și funcții încă posedând un potențial de utilizare. Asta nu împinge la epigonism, la conservatorism, la
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
de liceu. Cu „bune” și „rele”. Bune: cele două săptămâni de practică agricolă la Începutul fiecărui an, care ne-a ajutat să ne cunoaștem mai bine, ceaiul de dimineață la practica În liceu, practica În Termo, spectacolele de poezie și muzică din sala de festivități și din oraș, corul mixt la care am luat locul II În concurs, majoratul de o săptămână la Bușteni, perioada când erai oficial Învoit să Înveți pentru olimpiade și altele. Rele : trebuia să te școli În
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
expuse în intervențiile noastre anterioare am dedus că din punct de vedere fenomenologic discursul muzical se constituie în cele șase spații acustice menționate (L, T, TB, I, D, IT), conform unor criterii de continuitate și discontinuitate, care împreună definesc domeniul muzicii. Important este să ne concentrăm asupra unor niveluri paradigmatice incluse în lectura unor texte muzicale, superioare sau intim implicate din punct de vedere formativ în configurarea enunțului muzical. Adică să ne punem problema lecturii, a comportamentului performativ în actul comunicării
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]