3,059 matches
-
deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și moșul, dăruiesc pruncul cu daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
moșul, dăruiesc pruncul cu daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează toată viața. În trecut fundamentul căsătoriilor era averea. Sentimentul juca un rol secundar. După 1945, cînd proprietatea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează toată viața. În trecut fundamentul căsătoriilor era averea. Sentimentul juca un rol secundar. După 1945, cînd proprietatea s-a transformat În proprietate colectivă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează toată viața. În trecut fundamentul căsătoriilor era averea. Sentimentul juca un rol secundar. După 1945, cînd proprietatea s-a transformat În proprietate colectivă, Înjghebarea familiei și-a schimbat și ea, pămîntul și averea nemaiconstituind o primă condiție
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nuntă Însoțită de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă cu bani. Tinerii Încearcă să ia brădulețul. PÎnă la urmă unul reușește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mesei se strigă darul. După 1990, nunțile au Început să se facă la restaurantele din orașul Motru. Darul se dă În plic, tinerilor aflați În capul mesei. În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a dat în dar "un baider de lână ros", un supraveghetor i-a cerut ceva din marfa adusă de la Lipsca, la Iași trebuia să facă "o dare cătră Sfânta Paraschiva și cătră părintele Mardare", apoi să-i dea ceva și nașului său, aga Bușcan, și în sfârșit să se odihnească. Orb sărac este povestirea unui orb care ajunge la Hanu Ancuței, ajutat de o femeie. La han, orbul a cântat din gură și din cimpoi balada Miorița și a povestit o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și tras de păr - și manifestându-și servitudinea față de cei pe care îi consideră superiorii săi - Rică. Toate personajele relaționează, cel puțin pe un plan. Astfel, pe Chiriac stăpânul intenționează să îl facă tovarăș la parte și să-i devină naș de cununie; faptul că Chiriac își înlocuiește stăpânul, în patul consoartei, în lipsa acestuia, nu este doar un detaliu picant, ci un semn de coeziune a acestui nucleu uman. Apoi, Spiridon nu este doar mesagerul prin excelență al acestui clan, ci
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de ceia ce răpesc featele cu de-a sila și de ceia ce țin posadnice (amante) și șăd necununați, și de cei ce țin a patra nuntă; și de cei ce vor cununa pe unii ca aceștia, ori preoți ori nașii lor, de votri sau voatre (proxeneți); de fer mecătoare și de învrăjbitoare“. El are misiunea de a-i împăca pe împricinați prin propunerea unui compromis. De asemenea, el îi poate pedepsi prin privarea de libertate pe toți cei care nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i-am dus la poarta Popii Ioniță până am adus straja. Și i-am dat în mâna străjii pe amândoi, pă Iordache și Sava, soțului Velco, fiindcăpitan Gligorie, căpitan străjii.“ Cel de-al treilea martor, Stanciul din mahalaua Ceauș Radu, nașul de cununie al celor doi soți, îi cunoaște foarte bine pentru că i-a adăpostit de la sfântul Dumitru și până la începerea pricinii, în decembrie 1784. El numai este un martor direct și nu se exprimă categoric asupra faptelor pentru că, deși a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil și ei mici meșteșugari. Ion, Preda cojocar și Zane sârbul se prezintă și ca vecini apropiați cu Ispas. Dintre rude nu se află decât Ne co la boiangiu, nașul de cununie al soților. Observăm, așadar, o so li da ri ta te profesională, dar și una de sat. Cei 14 bărbați își prezintă con frate le ca „un om bun și milos“, de di cat familiei, munci tor și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe Maria Văcărescu ca „fată dă boier dă neam după cinstea neamului meu“. La acest nivel social, imixtiunea puterii în alegerea partenerului se observă deseori. Un mare boier cere binecuvântarea domnului pentru căsătoriile copiilor săi și uneori chiar îl alege naș. În același timp, se observă că atunci când are interes, Vodă intervine în alegerile făcute de supușii săi mergând până la a sili un boier sau o boieroaică să accepte căsătoria propusă de el. Cronicile și documentele din arhivele boierești au reținut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
spațiu înrudirii, luând fiecare caz în parte și aplecându-se asupra celor mai mici detalii, deoarece legătura de „sânge amestecat ias te un păcat și greșeală mai rea și mai cumpită decât curvia“. De exemplu, doi copii botezați de același naș nu se pot căsători, întrucât ei sunt considerați frați, având același tată spiritual. Pe dep se le pre văzu te de Pravilă merg până la pierderea vieții, dacă păcatul este foarte grav, sau lăsarea împricinaților la voința judecătorului dacă gradul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
patria“, mulți autohtoni molipsindu-se după exemplul acestor intruși. Din nevoia de a stopa acest „prost obicei“ se hotărăște interzicerea căsătoriilor între fetele băștinașilor și străini sub amenințarea confiscării averii pe seama domniei și alungarea din țară a respectivei familii. Părinții, nașii și preoții vor fi pedepsiți în Cazul în care nu respectă hotărârea lua tă. Cei însurați deja vor fi tolerați numai dacă rămân „la starea boieriei ce să află“ și nu vor „a se înălța la altă treaptă mai mare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Abia căsătoria încheiată, stăpâna îl avertizează că Sofica n-ar fi femeie de casă, deoarece alți doi bărbați au fugit de ea tocmai în Moldova. Pețitorul își continuă drumul început prin cununarea tinerilor, în Cazul în care aceștia nu au nași sau, dacă aceștia numai vor să-și asume răspunderea nășitului. Instituția nășitului de ține un rol important în sânul unei parohii. Nașul, dacă a botezat un băiat are obligația de a-l cununa; numai el poate să-l dezlege pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tocmai în Moldova. Pețitorul își continuă drumul început prin cununarea tinerilor, în Cazul în care aceștia nu au nași sau, dacă aceștia numai vor să-și asume răspunderea nășitului. Instituția nășitului de ține un rol important în sânul unei parohii. Nașul, dacă a botezat un băiat are obligația de a-l cununa; numai el poate să-l dezlege pe fin de respectarea obiceiului și doar cu acordul său își poate lua alt naș. Obiceiul nu se urmează mereu și consecințele apar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ține un rol important în sânul unei parohii. Nașul, dacă a botezat un băiat are obligația de a-l cununa; numai el poate să-l dezlege pe fin de respectarea obiceiului și doar cu acordul său își poate lua alt naș. Obiceiul nu se urmează mereu și consecințele apar: conflicte între nași și fini care ajung până la reclamarea în justiție. Antim Ivireanul intervine, în urma numeroaselor dispute pe care a încercat să le aplaneze, cerând preoților să aducă la cunoștința enoriașilor că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
botezat un băiat are obligația de a-l cununa; numai el poate să-l dezlege pe fin de respectarea obiceiului și doar cu acordul său își poate lua alt naș. Obiceiul nu se urmează mereu și consecințele apar: conflicte între nași și fini care ajung până la reclamarea în justiție. Antim Ivireanul intervine, în urma numeroaselor dispute pe care a încercat să le aplaneze, cerând preoților să aducă la cunoștința enoriașilor că nașul de botez nu trebuie neapărat să fie și nașul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Obiceiul nu se urmează mereu și consecințele apar: conflicte între nași și fini care ajung până la reclamarea în justiție. Antim Ivireanul intervine, în urma numeroaselor dispute pe care a încercat să le aplaneze, cerând preoților să aducă la cunoștința enoriașilor că nașul de botez nu trebuie neapărat să fie și nașul de cununie și că un altul își poate asuma această sarcină spirituală. logodna și schimbul de inele conform dreptului canonic ortodox, logodna are putere religioasă ca și „nunta deplină“, dacă s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
între nași și fini care ajung până la reclamarea în justiție. Antim Ivireanul intervine, în urma numeroaselor dispute pe care a încercat să le aplaneze, cerând preoților să aducă la cunoștința enoriașilor că nașul de botez nu trebuie neapărat să fie și nașul de cununie și că un altul își poate asuma această sarcină spirituală. logodna și schimbul de inele conform dreptului canonic ortodox, logodna are putere religioasă ca și „nunta deplină“, dacă s-a făcut cu respectarea următoare lor reguli: „arvuna“, „legături
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le aflate în derulare. Se vorbește despre darurile dinaintea nunții, darurile de nuntă și darurile de luni, mai apar apoi și darurile de la logodnă, darurile schim ba te între soți pe parcursul vieții și darurile făcute de mireasă socrilor, cumnaților și nașilor. Analiza atentă și fină a documente lor răspunde la o serie de întrebări cu privire la clasificarea, miza, semnificația, valoarea, ritualurile implicate, statutul juridic, relațiile stabilite cu persoanele prinse în jocul darurilor, obiectele dăruite. Primul dar pe care soții și-l fac
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a cere binecuvântarea acestuia. Abia după cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru socri, cum nați și nași, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o grămadă de bani numai pe mirodenii (33 tl.), zahăr (2 tl.), scorțișoară (6 tl.), și alte „confeturi“ (3 tl.), pe horlincă (2 tl.) și lumânări (1,5 tl.), dar și pe hainele ce trebuie să le dăruiască mirelui și nașului. Astfel a cumpărat pentru mire o pereche de nădragi (6 tl.), mătase, fără a ni se spune la ce folosește, iar pentru nun a plătit două marămi (20 tl.). În lista cu cheltuielile făcute la nuntă se află alte veșminte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
strui o casă a lor, atunci ele închiriază numai o cameră ici și colo, pe perioade scurte de timp și atât cât le ajung banii. Apoi iar se mută, și iar caută. Unele dintre ele au noroc și găsesc un naș, o rudă sau un simplu vecin care le oferă găzduirea din milă sau până își vor face un rost al lor. această mobilitate este foarte prezentă în mahalalele Bucureștiului, dar aproape absentă în mediul rural, și contribuie la accentuarea probleme
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]