2,620 matches
-
cu o calotă sferică, iar ușa de intrare în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin arcuri duble. Există două rânduri de ocnițe care înconjoară turla, unul în
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud datează din sec.XVIII . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica este construită din bârne în anul 1788, după cum reiese din inscripția de pe peretele care desparte pronaosul de naos. Așezată în mijlocul cimitirului, într-un cadru natural plăcut, tradiția spune că ar fi fost adusă de pe Valea Bârgăului. Biserica este declarată monument istoric și este acoperită cu șindrilă. Intemperiile naturii au degradat-o și, în mai multe rânduri, s-au
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
scările și drumul de acces până la biserică sub coordonarea directă a preotului paroh Alexandru Pop. Despre meșterii care au lucrat la construcția bisericii nu deținem nici un document. Pictura, făcută de un pictor anonim, este vizibilă în absida altarului și în naos. Clopotnița, în care există 2 clopote fără nici o inscripție, este așezată în fața bisericii la o distanță de 4 m. Clopotnița a fost renovată în anul 1972 de către un șantier prin DMI și în anul 1997, din fonduri proprii. Deoarece, în
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
este din lemn, monument istoric, care după tradiție a fost mai întâi mănăstire în locul numit Pădurea Doamnei. Anul construcției, potrivit inscripției de pe bârna exterioară a laturii sudice, a fost 1711. Biserica are pronaosul dreptunghiular, tăvănit și cu o tribună. În naos bolta este pictată cu scene din minunile și patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
din minunile și patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la intrare, arcadele ce împart bolțile naosului și ușile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din lemn, romburi, denticole. În timpul în care a funcționat ca parohie, adică până în anul 1970, în localitatea Bungard, timp de 230-235 ani, au slujit din tată în fiu
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
un rând de ocnițe. Ferestrele se termină la partea superioadă în acoladă, fiind încadrate de baghete încrucișate. Biserica are un altar dreptunghiular boltit în semicilindru, cu absida la est, și abside laterale operate în grosimea zidului, precum și o turlă deasupra naosului. Ea este considerată una dintre primele biserici din secolul al XVII-lea cu turnul-clopotniță înălțat deasupra exonartexului. În interior, lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor deasupra căruia se înalță turnul-clopotniță, pronaos, naos și altar. Pictura a fost
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
zidului, precum și o turlă deasupra naosului. Ea este considerată una dintre primele biserici din secolul al XVII-lea cu turnul-clopotniță înălțat deasupra exonartexului. În interior, lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor deasupra căruia se înalță turnul-clopotniță, pronaos, naos și altar. Pictura a fost restaurată în anul 1895 de către zugravul Vladimir Mironescu. În interiorul bisericii au fost înmormântați câțiva boieri. În partea dreaptă a pronaosului, la nivelul pardoselii, este o piatră de mormânt, înfrumusețată de către cneaghina Elisafta jupânului său panul
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn este așezată în cimitir, pe o culme ce domină satul și datează din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există un pridvor, delimitat de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
un brâu în formă de funie răsucită, un șir motive geometrice și frumoase rozete în relief. La baza ancadramentului există două rozete mari, bogat ornamentate. Pronaosul este tăvănit, formând o tribună. Cu ocazia reparațiilor din 1930, în peretele plin dintre naos și pronaos au fost tăiate deschideri, concomitent mărindu-se și ferestrele. Prin lărgirea ferestrelor s-au tăiat porțiuni ale unor inscripții. La fereastra nordică întâlnim cuvintele „... anul domnului ...”, parte probabil a unei inscripții de datare, iar la fereastra de pe latura
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
ferestrele. Prin lărgirea ferestrelor s-au tăiat porțiuni ale unor inscripții. La fereastra nordică întâlnim cuvintele „... anul domnului ...”, parte probabil a unei inscripții de datare, iar la fereastra de pe latura de sud „s-au zugrăvit cu cheltuiala lui Moga”. În naos, pictura pereților laterali a fost acoperită cu placaj. Pe bolta semicilindrică a naosului au fost pictate scene din ciclul minunilor și patimilor lui Iisus. Iconostasul este format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
nordică întâlnim cuvintele „... anul domnului ...”, parte probabil a unei inscripții de datare, iar la fereastra de pe latura de sud „s-au zugrăvit cu cheltuiala lui Moga”. În naos, pictura pereților laterali a fost acoperită cu placaj. Pe bolta semicilindrică a naosului au fost pictate scene din ciclul minunilor și patimilor lui Iisus. Iconostasul este format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin stilistic secolului al XVIII-lea. Pe bolta semicilindrică a altarului sunt pictați zece
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru contraforturi
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
bisericii este caracteristică arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, în perioada de dezvoltare sub influența artei muntenești: Biserica este flancată în partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se coboară într-un mic subsol-osuar boltit aflat sub podeaua naosului , stil asemănător cu cel de la Biserica Mănăstirii Pângărați (1642). În curte se află o fântână (Șipotul mare), fostă cișmea a curții domnești.
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior, 24,40 m lungime și 8,50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), sprijinite de contraforturi cu copertine cu profile obișnuite. Pe absida altarului se află nouă firide alungite, iar sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
încadrată într-un chenar de factură gotică. Biserica nu are pridvor. Pronaosul este împărțit printr-un arc dublu cu pilaștri și console mai pronunțate. Are două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
într-un chenar de factură gotică. Biserica nu are pridvor. Pronaosul este împărțit printr-un arc dublu cu pilaștri și console mai pronunțate. Are două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
realizate chiar în interiorul fostei biserici. Cea de a doua biserică avea dimensiuni mari (29 m lungime, 9 m lățime în zona absidelor laterale, 2,50 m grosimea zidurilor) și un plan triconc cu abside semicirculare, ea fiind compartimentată în altar, naos, pronaos și pridvor. Edificiul este suprapus parțial de actuala biserică Sfântul Dumitru. Majoritatea istoricilor și arheologilor din perioada actuală (arhitectul Cristian Moisescu, Emil I. Emandi, Stela Cheptea, Paraschiva-Victoria Batariuc) consideră că acest lăcaș de cult a fost ctitorit de Ștefan
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și arhiereul vicar Ioachim Băcăuanul. Mai mulți specialiști au criticat modul în care s-a realizat restaurarea picturii, considerând că fresca originală a fost alterată, iar spațiile rămase libere în urma îndepărtării zidului despărțitor dintre naos și pronaos sau în exonartex au fost acoperite cu noi scene executate în maniera secolului XVI. În scopul unei protejări mai bune de intemperii a frescelor exterioare și a contraforturilor, în anii 2007-2010 s-a realizat o reparație capitală a
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
se află un altorelief cu doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o turlă octogonală construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice smălțuite la partea superioară și la arcadele oarbe. În interior, biserica este compartimentată în următoarele încăperi: altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor închis (exonartex), cu trei ferestre mari în stil gotic spre vest. Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele ale pridvorului și tot în stil gotic. Exonartexul este boltit „en
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
zid în care se află un portal cu cu muluri în retragere, terminat în arc frânt, și încadrat de un cadru dreptunghiular, cu baghete încrucișate. Pronaosul are la partea superioară o boltă într-o singură calotă sferică. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
are la partea superioară o boltă într-o singură calotă sferică. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin turla cilindrică. Absidele
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin turla cilindrică. Absidele laterale sunt boltite în sfert de sferă, iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]