KorAP: Find »[drukola/base=nativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...159 >

3,961 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

de 4 minute. Expunerea la microunde conduce la particule mai puțin poroase care pot adsorbi câțiva ioni, după cum se poate observa din Figura 4.19b. ). 4.2.3.4.Tratament cu radiații gama Biomasa uscată mojarată de Aspergillus niger (biomasă nativă) sau de microalgă Spirogyra sp. a fost spălată și supusă radiațiilor gamma (5 kGray, doză suficientă pentru a inactiva biomasa fungică) înainte de uscare (Khalaf, 2008). 4.2.4. Obținerea biomasei neviabile. Pretratament chimic. Caracterizare Se tratează biosorbenții cu diverse substanțe

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
acizi, baze, săruri) sau organice, pentru a modifica chimic suprafața, cu scopul de a intensifica capacitatea lor de sorbție. 4.2.4.1. Modificare chimică cu reactivi anorganici Biomasa protonată bacteriană de Corynebacterium glutaricum s-a preparat prin tratarea biomasei native cu o soluție de HNO3 1 M, după care s-a spălat cu apă deionizată și apoi a fost uscată la 60șC (24 ore). S-a păstrat în exicator și a fost utilizată ca sorbent (Won și al., 2005; Won

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de creștere a biosorbției prin pretratamentul cu NaHCO3 a fost mai scăzut decât cel cu HCl. Diferența a fost atribuită structurilor moleculare diferite a celor doi coloranți. S-a sugerat că pretratmentul eficient este specific pentru fiecare colorant. Biomasa fungică nativă de Lentinus sajor-caju a fost transferată în soluții de HCl 0,1 M și/sau NaOH și amestecul a fost agitat la 250 rpm timp de o oră la temperatura camerei. Biomasa fungică tratată cu acid sau bază a fost

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
drojdie (2); KH2PO4 (1); MgSO4·7H2O (0,5) și KCl (0,5). După agitarea flacoanelor care conțin cultura fungică la 30șC timp de 7 zile, au fost obținute granule sferice de biomasă fungică cu diametru uniform (aproximativ 2-3 mm). Biomasa nativă a fost filtrată și spălată cu apă deionizată, și uscată prin congelare. Suprafața biomasei fungice de Penicillium chrysogenum a fost modificată chimic astfel: la 1,5 g biomasă nativă uscată s-au adăugat 100 mL de soluție 10% PEI/metanol

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
sferice de biomasă fungică cu diametru uniform (aproximativ 2-3 mm). Biomasa nativă a fost filtrată și spălată cu apă deionizată, și uscată prin congelare. Suprafața biomasei fungice de Penicillium chrysogenum a fost modificată chimic astfel: la 1,5 g biomasă nativă uscată s-au adăugat 100 mL de soluție 10% PEI/metanol. După agitare la temperatura de 30șC, timp de 24 ore, biomasa a fost filtrată și spălată cu metanol. Pentru reticulare s-a tratat cu o soluție apoasă de aldehidă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
agitat la 30șC, timp de 20 minute. Biomasa modificată a fost spălată cu apă deionizată și uscată prin congelare (Low și al., 2008). Morfologia suprafeței biosorbenților pe bază de Penicillium chrysogenum a fost observată utilizând analizele SEM. Diametrele hifelor biomasei native și modificate au fost de aproximativ 2 și respectiv 3 μm (Figura 4.22). - Modificarea chimică a biomasei de Corynebacterium glutamicum prin reacția cu anhidrida succinică Capacitatea biosorbției Methylene Blue cu biomasa de Corynebacterium glutamicum (bacterie gram-pozitivă) se îmbunătățește prin

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
12,9 la 94,3% și capacitatea de adsorbție maximă a Aeromonas sp. a fost de 27,4 mg colorant pentru Procion Red G / g masă uscată a celulelor, la pH 3,0 (Hu, 1992). Pentru fungul Trametes versicolor (biomasă nativă și tratată termic) s-a realizat și studiul legat de valorile unghiului de contact, obținute cu trei lichide test diferite (apă, glicerină și diiodometan) și cu colorant adsorbit (Tabelul 4.3). Probele testate au valori diferite ale unghiului de contact

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
și studiul legat de valorile unghiului de contact, obținute cu trei lichide test diferite (apă, glicerină și diiodometan) și cu colorant adsorbit (Tabelul 4.3). Probele testate au valori diferite ale unghiului de contact, depinzând de proprietățile de suprafață. Forma nativă a fungului a fost hidrofobică (θ > 900). După tratamentul termic, cele mai multe entități hidrofobice de pe suprafața celulelor au fost îndepărtate, conform măsurătorilor unghiului de contact. Tratamentul termic conduce la creșterea caracterului hidrofil al suprafeței biomasei fungice comparativ cu forma nativă. Aceeași

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Forma nativă a fungului a fost hidrofobică (θ > 900). După tratamentul termic, cele mai multe entități hidrofobice de pe suprafața celulelor au fost îndepărtate, conform măsurătorilor unghiului de contact. Tratamentul termic conduce la creșterea caracterului hidrofil al suprafeței biomasei fungice comparativ cu forma nativă. Aceeași tendință a fost observată pentru preparatele fungice care au reținut colorant față de probele martor fără colorant. Prin tratament termic au loc modificări ale proprietăților suprafeței, comparativ cu forma nativă, reflectate de unghiul de contact și de aceea are loc

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
creșterea caracterului hidrofil al suprafeței biomasei fungice comparativ cu forma nativă. Aceeași tendință a fost observată pentru preparatele fungice care au reținut colorant față de probele martor fără colorant. Prin tratament termic au loc modificări ale proprietăților suprafeței, comparativ cu forma nativă, reflectate de unghiul de contact și de aceea are loc o modificare a capacității de adsorbție. Arica și Bayramoğlu (2007) au testat asemănător biomasele fungice de Lentinus sajor-caju nativă și tratată (Tabelul 4.4). Aceeași tendință a fost observată pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
tratament termic au loc modificări ale proprietăților suprafeței, comparativ cu forma nativă, reflectate de unghiul de contact și de aceea are loc o modificare a capacității de adsorbție. Arica și Bayramoğlu (2007) au testat asemănător biomasele fungice de Lentinus sajor-caju nativă și tratată (Tabelul 4.4). Aceeași tendință a fost observată pentru preparate fungice diferite cu colorant reținut comparativ cu probele martor. Tratamentele fizice și chimice schimbă proprietățile de suprafață ale formei native, producând modificarea unghiurilor de contact și în consecință

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
au testat asemănător biomasele fungice de Lentinus sajor-caju nativă și tratată (Tabelul 4.4). Aceeași tendință a fost observată pentru preparate fungice diferite cu colorant reținut comparativ cu probele martor. Tratamentele fizice și chimice schimbă proprietățile de suprafață ale formei native, producând modificarea unghiurilor de contact și în consecință se schimbă capacitatea de adsorbție. Preparatele fungice tratate termic au o capacitate de adsorbție mare față de biomasa nativă și cea tratată cu acid și bază (Figura 4.38). Pentru a obține informații

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
comparativ cu probele martor. Tratamentele fizice și chimice schimbă proprietățile de suprafață ale formei native, producând modificarea unghiurilor de contact și în consecință se schimbă capacitatea de adsorbție. Preparatele fungice tratate termic au o capacitate de adsorbție mare față de biomasa nativă și cea tratată cu acid și bază (Figura 4.38). Pentru a obține informații preliminare asupra eficienței reținerii colorantului Malachit Green (MG) din soluții apoase utilizând microalga neviabilă Chlorella comparativ cu cărbunele activ comercial, s-au realizat experimentele în anumite

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de Congo Red pentru situsurile de adsorbție încărcate pozitiv, care va descrește capacitatea de biosorbție. Existența grupelor funcționale (amino, carboxil și fosfat) pe biomasa fungică a fost pusă în evidență, de asemenea prin spectrele FTIR ale biomasei fungice Trametes versicolor native și tratate termic (Bayramoglu și Arica, 2007). Se observă (Figura 4.46) pentru ambele preparate fungice picuri intense la frecvențele 3500-3200 și 1540 cm-1 reprezentând vibrațiile de întindere ale grupelor amino. Benzile vibrațiilor de întindere ale grupărilor amino ale preparatelor

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
1078 cm-1, reprezentând vibrația de întindere P=O și respectiv P-OH. Banda între 610 și 535 cm-1 pentru preparatul fungic, reprezentând vibrația de forfecare C-N-C, este găsită numai în structura proteinei. Unele schimbări pot fi observate comparând biomasa fungică nativă cu cea tratată termic. De exemplu, picurile din jurul 1650, 1400 și 1150 cm-1 deplasate și/sau lărgite indică faptul că procesul de tratament termic a fost eficient pentru modificarea proprietăților de suprafață ale biomasei fungice. În scopul de a confirma

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
a fost eficient pentru modificarea proprietăților de suprafață ale biomasei fungice. În scopul de a confirma existența grupelor funcționale de biosorbție (amino, carboxil și fosfat) în biomasa fungică de Lentinus sajor-caju s-au trasat spectrele FTIR ale preparatelor biomasei fungice native, tratate termic, cu acid și cu bază (Figura 4.47). În general, spectrele FTIR ale tuturor preparatelor au picuri intense la nivelul frecvențelor 3500-3200 și 1540 cm-1 reprezentând vibrațiile de întindere ale grupelor amino. Aceste benzi sunt suprapuse peste marginea

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
apoase prin biosorbție pe fung inactiv și pretratat de Aspergillus niger. S-a stabilit că trei grupe funcționale majore: carboxil, amino și fosfat, și fracțiunea lipidică în biomasa de A. niger joacă un rol important în biosorbția acestor coloranți. Biomasa nativă are o capacitate de reținere redusă pentru cei trei coloranți (< 33 mg g-1) Prin modificarea chimică a biomasei, coloranții AO8, AB45, RO16 se rețin maxim 352, 196, respectiv 338 mg g-1. Se observă că în acest caz structura chimică a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
AB45, RO16 se rețin maxim 352, 196, respectiv 338 mg g-1. Se observă că în acest caz structura chimică a colorantului are rolul esențial în adsorbție și nu masa moleculară a adsorbatului (Figura 4.48). Analize FTIR efectuate asupra biomasei native de Penicillium chrysogenum, modificate chimic și după adsorbția unor coloranți anionici au relevat trasformările chimice și legarea coloranților pe suprafața biomasei. Spectrul obținut pentru biomasa nativă de P. chrysogenum (Figura 4.49) prezintă o bandă largă la 3500-3200 cm-1 și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
și nu masa moleculară a adsorbatului (Figura 4.48). Analize FTIR efectuate asupra biomasei native de Penicillium chrysogenum, modificate chimic și după adsorbția unor coloranți anionici au relevat trasformările chimice și legarea coloranților pe suprafața biomasei. Spectrul obținut pentru biomasa nativă de P. chrysogenum (Figura 4.49) prezintă o bandă largă la 3500-3200 cm-1 și picuri de la 1552-1379 cm-1 care indică existența grupei aminice în biomasă. Banda largă de la 3500-3200 cm-1 este, de asemenea, rezultatul suprapunerii grupelor funcționale OH și NH

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
NH pentru biomasa naturală se constată la cea modificată că este lărgită și se deplasează către numărul de undă mai mic. Aceasta arată prezența grupelor amino suplimentare din PEI și faptul că polietilenimina (PEI) a fost grefată pe suprafața biomasei native prin interacțiuni cu aceste grupe. Picul reprezentativ carboxilic C=O se deplasează de la 1675 la1660 cm-1 și poate fi datorat suprapunerii C=O a acidului carboxilic cu C=O al aldehidelor (Figura 4.49). Aceasta dovedește prezența agentului de reticulare

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost > 0,99, ceea ce explică concordanța bună (Binupriya și al., 2008a). Aceeași concluzie a fost menționată anterior, pentru experimentele de adsorbție care au avut loc în sistem aerat sau rotativ pentru colorantul reactiv textil Reactive Blue MR (RBMR) utilizând biomasa nativă și pretratată de Trametes versicolor (Binupriya și al., 2007). Reprezentarea dublu logaritmică a datelor experimentale conform ecuației Bangham (Capitolul 2) a dovedit că nu numai difuzia adsorbatului în porii adsorbentului este etapa de control a vitezei. În Tabelul 4.10

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
optime stabilite (concentrația inițială 100 mg L-1; temperatura 30șC; doza de biosorbent 1 g L-1) pentru ambii sorbenți, s-a confirmat o cinetică de pseudo-ordin doi (Saeed și al., 2009). De asemenea, pentru sistemul Lentinus sajur-caju biomasa fungică (nativă și modificată)-colorant Reactive Red 120 a fost valabil același comportament (Arica și Bayramoğlu, 2007). Datele cinetice experimentale ale studiilor de biosorbție a colorantului Reactive Blue 4 din soluții apoase pe biomasa de P. chrysosporium (nativă și inactivată prin temperatură

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Lentinus sajur-caju biomasa fungică (nativă și modificată)-colorant Reactive Red 120 a fost valabil același comportament (Arica și Bayramoğlu, 2007). Datele cinetice experimentale ale studiilor de biosorbție a colorantului Reactive Blue 4 din soluții apoase pe biomasa de P. chrysosporium (nativă și inactivată prin temperatură, acid și bază) au fost interpretate conform modelelor cinetice de pseudo-ordin întâi și Ritchie (reprezentarea 1/qt față de 1/t). Cinetica de pseudo-ordin unu se bazează pe faptul că procesul de biosorbție se produce la o

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
biomasă testate, dar concordă cu modelul cinetic Ritchie. Deoarece reprezentarea grafică pentru difuzia intraparticule a condus la drepte cu intercept diferit de zero, se consideră că difuzia intraparticule nu este mecanismul dominant pentru biosorbția colorantului din soluții apoase pe biomasa nativă și modificată de P. chrysosporium (Bayramoğlu și al., 2006). 4.3.7.3. Biomasa levurică Aksu și Donmez (2003) au studiat cinetica de biosorbție a colorantului Remazol Blue la concentrația inițială de 200 mg L-1 cu nouă levuri (la

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de către biosorbenții fungici menționați anterior și se bazează pe același mecanism. Pentru coloranții Direct Blue 1 și Direct Red 128 (Figura 4.74) biosorbția maximă a fost observată la pH 6,0 și respectiv pH 3,0, atât pentru biomasa nativă de Trametes versicolor, cât și cea tratată termic (Figura 4.75). De asemenea, Iqbal și Saeed (2007) au relatat un procent de adsorbție maxim de 53,46% la pH 2,0 pentru colorantul acid Remazol Brilliant Blue R (100 mg

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]