2,002 matches
-
lectura neîntreruptă a celor din antichitate; și, întrucât acestea toate le-am cumpănit și cercetat cu sârguință și îndelung, după care le-am strâns laolaltă într-o cărticică, pe aceasta o trimit acum Măriei Voastre. Și, cu toate că ea îmi pare nedemnă de a vă fi înfățișată, sunt totuși pe deplin încredințat că, în nobila Voastră bunătate, această operă vă va fi plăcută, considerând că nu v-aș putea dărui un lucru mai prețios decât acela de a vă face cu putință
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cred că, pentru acela care ar avea nevoie de o cale de urmat, ar fi de ajuns să imite aceste exemple. Agatocle Sicilianul, care nu numai că era un simplu particular, dar era de obârșie foarte joasă și cu totul nedemnă, a devenit rege al Siciliei. Fiu de olar, a dus întotdeauna, la toate vârstele prin care a trecut, o viață nelegiuită; cu toate acestea, nelegiuirile lui au fost însoțite de o energie sufletească și trupească atât de mare, încât, îndreptându
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
un fel de superioritate rece și m-am gândit la ce ar trebui să mai născocesc, ca să-mi complectez arsenalul de renunțări. La mine n-am vrut să renunț dintr-un sentiment nedefinit de venerație față de Cel de Sus. Era nedemn să mă Împotrivesc Lui, punându-mi capul pe vreo șină de cale ferată. Mă gândeam că va fi un om mai puțin care să-L amintească În gândurile lui. Recitirea Psalmilor m-a bucurat peste măsură. O Întâmplare care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ale câinelui. Antoniu se Îndreaptă spre ,,casa,, cu numărul 11 a vecinului său, dar renunță În ultima clipă, revenind În fața propriei șandramale. Se oprește, Își ridică privirea spre albastrul Întunecat al cerului, Împroșcat cu stele aurii, nemișcate. I se pare nedemn să privească numai pământul. Din când În când trebuie să cuprindă cu ochii și limpezimea și măreția cosmică. Își dă seama că n-a zburat niciodată cu avionul. dar, poate, cine știe? Acest ultim gând Îi dă un fior de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
încumetau să practice autopsiile la bolnavii sucombați brusc, ci-i puneau tot pe agenții sanitari să se ocupe de aceste "formalități" reglementare. Informatoarea noastră ține totuși să precizeze că, și în județul Olt, se înregistrau excepții la un atare comportament nedemn, excepții ce dovedeau "devotamentul profesional al medicilor"558. Dincolo de divergențele de păreri, cum ar fi fost cele privitoare la necesitatea carantinelor sau la eficacitatea vaccinării antiholerice, toți medicii, subliniază Ecaterina Arbore, erau de acord asupra unui singur lucru: "lipsa de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și uneori chiar și tata mă așteptau și ei, de bună seamă, dar nu cu aceeași nerăbdare. Cu bunicul puteam să mă întorc la o existență mai sănătoasă. Puteam să-mi îndrept spatele, lăsând în urmă starea fericită, dar profund nedemnă, a copilăriei. Nimeni nu mai încerca să mă învețe să citesc și să scriu, iar superioritatea mea la celelalte materii devenea tot mai evidentă. Religia fusese lăsată timp de trei ani aproape în întregime în grija mea. Profesorul, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
improprie mă doare mai mult decât durerea în sine, Doamne, cu gândul și fapta la Tine mai ies din când în când la soare. Ce frumoasă e țara aceasta edenică! Varanii au adus-o la sapă de lemn; cât de nedemn ar fi să nu nsemn starea ei atât de anemică. Un haos în toate; numai avarii remarci în capete, în instituții; artele-s luate de cobzarii care cântă cum surzii și muții. Totul se termină în silabă funebră, educația e
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
aceeași vârstă cu soră-mea, nu trecea pe la noi niciodată. Îl auzisem o dată pe taică-meu spunând că „umbla cu greci“ și nu prea am înțeles atunci ce era rău în asta. Simțisem însă din ton că era un lucru nedemn - motivul pentru care nu venea la noi în vizită. Adevăratul păcat al Ancăi nu era pur și simplu frumusețea sa excesiv, voluptoasă, ci faptul că se refuza bărbatului român, că disprețuia dragostea sinceră. Prin nerușinarea cu care se înfrupta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
fericită, i-au dat și ei lacrimile. De ce plângi, mamă? De bucurie, dragul meu... Tu l-ai visat pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care iubește toți copiii lumii. Și pentru că a văzut cât de sincer regreți faptele nedemne, ți-a dat un dar... Bine dar era în vis... În vis, ai dreptate, dar dorința Lui s-a împlinit aici și, iată, darul există! Moș Crăciun ți-a adus patinele dorite de tine! Nu-mi venea să cred. Am
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
iubeam eu. Asta era firesc, nu? Dar mi-a îngăduit s-o iubesc și asta era suficient ca să mă facă fericit. Mă sileam să stau afară ceasuri întregi ca să-i las singuri. Voiam să mă pedepsesc pentru suspiciunile care erau nedemne de mine. Și când mă întorceam constatam că ei n-aveau nevoie de mine - nu mă refer la Strickland, căci lui nici nu-i păsa dacă eram sau nu acolo, cât la Blanche. O treceau fiori când voiam s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe mine dacă nu găsesc vreo urmă de batjocură în ea, dar am liniștit-o că nu, totul e cât se poate de serios. El, cofetarul Ják Alajos, și-a dat seama că ea a devenit celebră, iar el, bărbatul nedemn ce a devenit, își ia rămas-bun de la ea pentru totdeauna. O vreme am tot căutat ziua când a început decăderea. Aveam planuri mari cu ea. Să trag concluzii de pe urma ei și să le pun la temelia înțelepciunii mele. S-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Egon de pe vremuri. Lui Baár i-a plăcut foarte mult povestea și a propus să-i dăm titlul „Societatea al Optulea Sacrament“. Noi cinci am devenit al Optulea. Apoi ne-a spus că el e prea tânăr și ca atare nedemn de noi. „Dar dați-vă silința, domnilor, ca măcar la sfârșit să ieșiți basma curată. Dac-ați ajuns deja din timpul vieții în relații atât de bune cu Domnul. Dar dacă totuși nu a meritat, dincolo aceste mărunțișuri vor ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
folosi în vreo istorioară bizară a vreunui scriitor minor și netalentat, însă nimic mai mult. Apoi, îți vor întoarce spatele și te vor părăsi numaidecât, scuipându-ți cu dispreț în obraz și rostind pe socoteala ta numai vorbe cu totul nedemne. Ei, această stare generală a omului dintotdeauna, care sa învolburat și s-a concentrat asupra valorilor materiale mai ales în veacul acesta, a început, odată cu acea revelație bruscă, despre care am vorbit mai sus, să facă tot mai puternic notă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
bine, invidia pentru succesul meu mult meritat. Da! Meditând acum, îmi dau seama că dintotdeauna invidia a fost un dușman de temut al omului și cel mai agresiv agent de distrugere al progresului, care este specifică doar sufletelor mărunte și nedemne, căci invidia este modalitatea prin care ura omului față de adevărata valoare se manifestă, iar sufletele în care aceasta își găsește locul își refuză singure dreptul la prestigiu și la onoare! Nu poți pretinde nimic înălțător de la starea de invidie, deoarece
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a mișcat cu tărie și m-a înduioșat. Mi-a întins mâna spre a-i da ceva, iar eu n-am tut să-mi întorc fața de la ea; nu mi-a îngăduit simțirea să fac un gest într-atât de nedemn și de rece. Într-o lume în care nimeni nu mai privește la lacrima din ochiul celui aflat în suferință, a face un gest de dărnicie, care vădește foarte bine compătimirea, înseamnă la fel de mult, ca a reda bastonul alb, care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
zise: - Tu ai primit o scrisoare, se pare. Mi-ai și arătat-o. Uite-o acolo, pe jos. În ea, era vorba de niște datorii pe care leam făcut eu într-un mod cât se poate de regretabil și de nedemn. După ce ai citit scrisoarea aceea, clocotind de mânie și tremurând de indignare, ai dat buzna aici, în încăpere, mi-ai arătat-o și mi-ai dat-o s-o citesc, pentru ca, mai pe urmă, să iasă un mare scandal între
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ai avut nici un merit ca să procedez altfel. - Acum găsești că tot ce-ai făcut a fost admirabil! - Nu tu ești acela care ar trebui să judeci! - De ce s-au mai întîmplat, Doamne, atâtea grozăvii, dacă nu s-aschimbat nimic! Discuție stupidă, nedemnă de niște oameni care pretind că-și petrec aproape tot timpul în preajma vreunei cărți celebre, dar se pare că e fatală în dragostea noastră. Renunțăm pentru clipa aceea la orice gânduri însemnate, ca să susținem cu pasiune niște idei fără valoare
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
lui Kaisen, ferocele senior al războiului care se respecta atât de mult pe sine însuși, nu putea plânge decât în pragul agoniei. Nu plânge, Katsuyori, spuse, în sfârșit, Kaisen. Cu siguranță, nu ești nevrednic, și nici ca fiu nu ești nedemn. Singura ta greșeală a fost inconștiența. O eră crudă de-a pus să stai față în față cu Oda Nobunaga. La urma urmei, nu ești dușmanul lui. Munții din Kai se află departe de centru, iar Nobunaga are avantajul geografic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Sebei refuza și el să se dea bătut: — Împărțirea între avangardă și ariergardă nu poate avea nici o legătură cu distanța dintre câmpul de luptă și castelul cuiva. Ceea ce contează e calitatea trupelor. — Bine, și-atunci vrei să spui că sunt nedemn de a conduce avangarda împotriva inamicului? — De tine, nu știu ce să zic. Sunt ferm convins că eu unul nu voi ceda în fața nimănui. Și nu voi face un secret din dorința mea de a conduce avangarda în această bătălie. Ordinul trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de penelul lui Hideyoshi. Era cât se poate de sinceră. Ai străbătut de multe ori drumul dintre Omi și Echizen, deci presupun că îl cunoști. Totuși, îl trimit pe fiul meu adoptiv, Hidekatsu, să te călăuzească. Circulă un zvon josnic, nedemn de atenția ta, cum că Nagahama ar fi un loc avantajos de unde să-și stânjenesc întoarcerea acasă. În scopul de a contrazice asemenea bârfe mișelești, l-am trimis pe fiul meu adoptiv să te întâmpine și îl poți lua ostatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
literară a ultimilor ani. Iar faptul că mai avea și aproximativ doisprezece ani îl umplea pur și simplu de furie, o furie oarbă. De ce îi fusese dat tocmai lui așa ceva? De ce să-și încheie cariera într-un mod atât de nedemn, de nepotrivit cu un scriitor de talia lui? Mircea era bântuit de aceste întrebări cumplite pentru că își făcuse un calcul simplu: având în vedere că el însuși câștigase recunoașterea locală în jurul vârstei de optsprezece ani, iar cea mondială cam pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
N-ar fi ajuns la ușă, la cât de slăbit era. Să spargă geamul, apoi să aleagă cel mai mare dintre cioburi pentru a și-l introduce în aortă, oricare ar fi fost această venă? Prea nefericită moarte și deosebit de nedemnă pentru un om cu un destin asemeni celui pe care îl avusese el până la întâlnirea cu Elefterie Măceș. Acest gen de gânduri îi ocupară în totalitate mintea lui Mircea Cârpenișteanu pe toată durata următoarelor două zile, timp în care medicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
elvețianul fu declarat câștigător, ba chiar singurul câștigător posibil, întrucât ceilalți se zbăteau la o distanță respectabilă în clasament, undeva la câteva sute de puncte distanță. Numai că, din nefericire, acesta avu, după cum li se păru tuturor, un comportament absolut nedemn de un asemenea triumf, înșfăcând premiul și dispărând pur și simplu fără o vorbă în taxiul ce-l ducea spre Pământ. Bietul Ionescu rămase astfel neconsolat, întrucât spera să se aleagă măcar cu un număr de telefon de-al elvețianului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ca un vameș sau ca un ovreu - arată-i de departe prospectul și plănuiește-n infinit. [34] E un "bold nefericit în om care-l revoltă contra superiorității altora. Tămâiază mai bine pe un Apis de[z]gustător, fără spirit, nedemn, spre a umili pe-un Apoll, care merită tămâie. Merit și calități sunt pentru lume o provocare la duel. [35] Pasiunea are cazuistica ei proprie. [36] Un om în nevoie care-și ușurează inima cătră un amic poate fără multă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
iubise: Aemilius Lepidus. Gândurile i se blocară. Închise ochii și răsuflă adânc. Încet-încet, mintea i se limpezi după respirația aceea prea lungă. Cuibul absurdei conjurații era familia lui. Pentru a deveni legitim, văduvul Lepidus plănuia să se căsătorească cu sora nedemnă a celei moarte, cu Agrippina, cea care se plânsese în legătură cu moștenirea. Pentru că în ea curgeau câteva picături din sângele lui Augustus, vanitosul Lepidus credea că va găsi complici. „Școala lui Sertorius Macro: orice patrician care are un străbun istoric este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]