1,865 matches
-
este favorizată de refluxul uretro-prostatic și de calculi prostatici. După evoluție poate fi acută și cronică (recurentă). Diagnosticul necesită urocultură. Medicația preferată este chinolonele și Biseptol timp de 4-6 săptămâni urmată de urocultura de control. NEFROPATII TUBULO-INTERSTIȚIALE Definiție, date generale Nefropatiile tubulo-interstițiale (NTI) reprezintă afecțiunile caracterizate prin afectarea predominantă a țesutului interstițial și a tubilor renali subiacenți. Sunt clasificate în acute și cronice, fiecare dintre entități putând fi primară sau secundară unei afecțiuni sistemice. Anatomopatologic se caracterizează prin inflamație în interstițiu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fibroză extinsă, însoțită de un grad de glomeruloscleroză. Etiopatogenie Este variată, reprezentată de:malformații (ex. reflux vezico-ureteral)infecții - pielonefritele care pot fi bacteriene dar și determinate de leptospire, viruși, paraziți - toxice: medicamentoase (AINS, analgezice, litiu, metale grele, ciclosporina etc), micelii (nefropatia balcanică) - metabolice: guta, hipercalcemia, hipokaliemia etc - ereditare (ex. boala Wilson) - hemopatii: paraproteiniemii, amiloidoza etc - afecțiuni imune: LES, vasculite sistemice, sarcoidoză etc Mecanismul de producere, în funcție de etiologie, poate fi imun sau nonimun (prin efect toxic direct). Diagnostic Deși biopsia renală este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
proteine cu greutate moleculară mică - afectarea funcției renale în mod variabil - în funcție de etiologie, respectiv de porțiunea tubulară afectată pot fi evidențiate anomalii ca: glicozurie, aminoacidurie, fosfaturie, pierdere de Mg2+ sau K+, pierdere de sare, tulburare de concentrare a urinii. I. NEFROPATII TUBULO-INTERSTIȚIALE ACUTE NTI acute sunt afecțiuni dificil de evaluat ca incidență, dar reprezintă 25% din cazurile de IRA toxică medicamentoasă. Etiopatogenie Din punct de vedere etiologic, NTI acute pot fi împărțite în: - infecțioase (vezi PNA) - toxice medicamentoase - majoritatea cazurilor (30
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
metilprednisolon 1 g/zi, 3 zile, urmat de corticoterapie orală timp de 4-8 săptămâni. Corticoterapia poate fi cuplată cu plasmafereză dacă sunt evidențiați Ac antiMB tubulară. În caz de corticorezistență sau contraindicații (ex. pacient diabetic) este util mycofenolat mofetil. II. NEFROPATII TUBULO-INTERSTIȚIALE CRONICE Definiție, date generale Sunt afecțiuni tubulo-interstițiale care nu s-au vindecat în absența tratamentului sau care au fost rezistente la tratament în faza acută. Pot fi descoperite și în faza cronică după expunerea persistentă sau intermitentă la un
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau intermitentă la un anumit agent etiologic (medicamente, factori fizici, infecții). Reprezintă 25-40% din cazurile de IRC terminală. Etiologie NTI cronice pot fi idiopatice sau secundare: - infecții bacteriene cel mai frecvent, dar și virale (Polyoma virus, Epstein-Bar)droguri: prototipul este nefropatia prin abuz de analgezice, expunerea la litiu, ierburi chinezești, metale grele, chimioterapie etcmetabolice, afecțiuni hematologice, boli imune, genetice (vezi NTI acute) - nefropatia de reflux - neclasificate: nefropatia endemică balcanică, nefrita de iradiere. Morfopatologie Caracteristicile histologice sunt: inflamație cronică, atrofie tubulară, fibroză
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fi idiopatice sau secundare: - infecții bacteriene cel mai frecvent, dar și virale (Polyoma virus, Epstein-Bar)droguri: prototipul este nefropatia prin abuz de analgezice, expunerea la litiu, ierburi chinezești, metale grele, chimioterapie etcmetabolice, afecțiuni hematologice, boli imune, genetice (vezi NTI acute) - nefropatia de reflux - neclasificate: nefropatia endemică balcanică, nefrita de iradiere. Morfopatologie Caracteristicile histologice sunt: inflamație cronică, atrofie tubulară, fibroză interstițială (Fig. 50, Planșa II). În evoluție poate apărea afectare glomerulară. Consecințe fiziopatologice Anomaliile structurale determină consecințe funcționale în relație cu segmentul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
infecții bacteriene cel mai frecvent, dar și virale (Polyoma virus, Epstein-Bar)droguri: prototipul este nefropatia prin abuz de analgezice, expunerea la litiu, ierburi chinezești, metale grele, chimioterapie etcmetabolice, afecțiuni hematologice, boli imune, genetice (vezi NTI acute) - nefropatia de reflux - neclasificate: nefropatia endemică balcanică, nefrita de iradiere. Morfopatologie Caracteristicile histologice sunt: inflamație cronică, atrofie tubulară, fibroză interstițială (Fig. 50, Planșa II). În evoluție poate apărea afectare glomerulară. Consecințe fiziopatologice Anomaliile structurale determină consecințe funcționale în relație cu segmentul de tub afectat predominant
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cronice 1. Pielonefrita cronică Definție, etiopatogenie Este o inflamație cronică a interstițiului renal și a sistemului pielocaliceal determinată de infecțiile persistente sau recidivante ale tractului urinar. Majoritatea cazurilor se asociază cu reflux vezico-ureteral, în acest caz termenul utilizat este de nefropatie de reflux. Afectarea renală poate fi unilaterală sau bilaterală. Factorii care influențează apariția și progresia bolii sunt sexul (mai frecventă la femei), sarcina, factori genetici, virulența microbiană, diabetul zaharat, asocierea disfuncției vezicale neurologice sau alți factori anatomici și funcționali reno-urinari
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
se aplică tratament antimicrobian agresiv, se tratează eventualele complicații (în HTA sunt utili IECA), IRC. În caz de infecții urinare recidivante, necontrolate de medicația antimicrobiană se justifică tratamentul chirurgical (nefrectomie), numai dacă nu au apărut proteinurie, HTA, disfuncție renală. 2. Nefropatia prin abuz de analgezice Este cea mai frecventă formă de NTI cronică. Apariția bolii se corelează cu consumul zilnic de analgezice (fenacetină, paracetamol, cafeină, aspirină și combinații) și de AINS. Consumul trebuie să fie cronic, cel puțin 1g/zi, cel
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
simptomatică. Litiaza renală asimptomatică sau calculul latent se referă la un calcul care nu determină simptome. Este foarte important de subliniat că un calcul latent nu înseamnă că nu există consecințe, deoarece favorizează infecții urinare și poate fi cauză de nefropatie obstructivă și insuficiență renală cronică. De aceea, litiaza trebuie depistată activ la pacienții cu factori de risc. Litiaza renală simptomatică are două tipuri de manifestări: nefralgia și durerea paroxistică numită colică renală (nefretică). Nefralgia este o durere fixă, cu sediu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Din punct de vedere epidemiologic, BCR are o frecvență alarmantă în Europa, inclusiv România, prevalența fiind de aproximativ 10% din populația generală adultă. Cifra se dublează la populația peste 65 de ani. Deși orice afecțiune renală poate evolua spre BCR, nefropatia diabetică, hipertensivă și ischemică dețin ponderea etiologică. Fiziopatologie Marca BCR este lezarea progresivă și ireversibilă a nefronilor. Severitatea și progresia leziunilor variază în funcție de boala renală de bază, pacient și factorii de progresie (evoluția necontrolată a bolii de bază, HTA, proteinuria
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
doze mari. 3. controlul dislipidemiei este necesar la orice pacient cu BCR stadiile 1-4 și LDL-colesterol > 100 mg/zi, se recomandă utilizarea statinelor. 4. controlul glicemic strict este util mai ales dacă este instituit precoce la pacientul diabetic sau cu nefropatie diabetică în stadiile 1-2. Prevenirea și tratamentul complicațiilor uremiei 1. măsurile dietetice sunt necesare pentru prevenirea anomaliilor hidroelectrolitice și acido-bazice: - dietă cu 2-3 g sare/zi, reducerea aportului de potasiu (inclusiv a surselor exogene ca transfuzii de sânge, substituenți de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
depunerii de complexe imune. Manifestările clinice depind de tipul histologic de afectare renală. Proteinuria (variabilă cantitativ) este semnul comun de nefrită lupică, urmată de hematurie și retenție azotată. Tabloul clinic este acela de sindrom nefritic sau nefrotic, dar și de nefropatie tubulo-interstițială. Tipul de afectare renală condiționează evoluția și prognosticul. Manifestările cardiovasculare se referă atât la afectarea cordului cât și a vaselor sanguine. Afectarea cardiacă se manifestă ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este necesară o evaluare completă. Nu se va recomanda activitatea fizică în cazul hiperglicemiilor > 250 mg/dl și a hipoglicemiilor, în prezența contraindicațiilor cardiovasculare (mai ales a cardiopatiei ischemice silențioase), a complicațiilor cronice în stadii avansate (neuropatiei și/sau arteriopatiei, nefropatiei sau retinopatiei cu risc de hemoragie). Insulinoterapia Se disting mai multe tipuri de insulină, principalele preparate comerciale fiind clasificate în funcție de: - origine:animale (porcine) - umane (biosintetice)analogi de insuline umane - profil farmacocinetic și farmacodinamic de acțiune: - insuline cu acțiune rapidă - insuline
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
acut, accident vascular cerebral, pneumopatii acute etc - metabolice acute și cronice 3. situații speciale: diabetul și sarcina, chirurgia la pacientul diabetic Complicațiile metabolice, specifice pacientului diabetic, pot fi clasificate astfel. - acute:stările hiperglicemice: cetoacidozică, hiperosmolară - hipoglicemia - cronice neuropatia - microangiopatia (retinopatia, nefropatia) - macroangiopatia Atât complicațiile chirurgicale cât și cele medicale organice reprezintă, de regulă, factori de declanșare ai unei decompensări metabolice, frecvent de tip cetoacidoză, sau hiperosmolară sau acidoză lactică. Elementele bilanțului clinic și paraclinic necesare diagnosticării, încadrării corecte și evaluării periodice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu pupila dilatată pentru a surprinde cât mai corect leziunile specifice. Tratamentul curativ constă, în principal, în fotocoagulare laser cu ajutorul unui dispozitiv special, focal sau panretinian. În caz de hemoragie vitreană gravă sau decolare de retină se poate practica vitrectomia. Nefropatia diabetică Nefropatia diabetică sau boala renală diabetică este o complicație microangiopatică cu potențial de evoluție către boală renală cronică și necesitatea de supleere renală. Depistarea precoce a nefropatiei diabetice se face cu ajutorul metodelor de determinare a anomaliilor eliminării urinare de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
dilatată pentru a surprinde cât mai corect leziunile specifice. Tratamentul curativ constă, în principal, în fotocoagulare laser cu ajutorul unui dispozitiv special, focal sau panretinian. În caz de hemoragie vitreană gravă sau decolare de retină se poate practica vitrectomia. Nefropatia diabetică Nefropatia diabetică sau boala renală diabetică este o complicație microangiopatică cu potențial de evoluție către boală renală cronică și necesitatea de supleere renală. Depistarea precoce a nefropatiei diabetice se face cu ajutorul metodelor de determinare a anomaliilor eliminării urinare de albumină clasificate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de hemoragie vitreană gravă sau decolare de retină se poate practica vitrectomia. Nefropatia diabetică Nefropatia diabetică sau boala renală diabetică este o complicație microangiopatică cu potențial de evoluție către boală renală cronică și necesitatea de supleere renală. Depistarea precoce a nefropatiei diabetice se face cu ajutorul metodelor de determinare a anomaliilor eliminării urinare de albumină clasificate conform Tabelului 19. În urina din 24 de ore (mg/24 ore) În urina spontană (µg alb/mg creat) Normal < 30 < 30 Microalbuminurie 30-299 30-299 Macroalbuminurie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
teren determinarea raportului dintre eliminarea urinară de albumină și creatinina urinară. Acest raport trebuie repetat de 3 ori în zile diferite, fie în urina de dimineață, fie în oricare eșantion obținut pe parcursul zilei. Două valori crescute din trei sugerează prezența nefropatiei diabetice. Mogensen a propus în 1983 o stadializare a nefropatiei diabetice, adoptată ulterior de lumea medicală: - stadiul I (hiperfuncție/hipertrofie renală) posibil de la diagnosticul diabetului, reversibil în contextul unui control glicemic optim. Este posibilă decelarea tranzitorie a microalbuminuriei, tensiunea arterială
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
urinară. Acest raport trebuie repetat de 3 ori în zile diferite, fie în urina de dimineață, fie în oricare eșantion obținut pe parcursul zilei. Două valori crescute din trei sugerează prezența nefropatiei diabetice. Mogensen a propus în 1983 o stadializare a nefropatiei diabetice, adoptată ulterior de lumea medicală: - stadiul I (hiperfuncție/hipertrofie renală) posibil de la diagnosticul diabetului, reversibil în contextul unui control glicemic optim. Este posibilă decelarea tranzitorie a microalbuminuriei, tensiunea arterială este normală iar ecografic se remarcă creșterea dimensiunilor rinichilor - stadiul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
posibilă decelarea tranzitorie a microalbuminuriei, tensiunea arterială este normală iar ecografic se remarcă creșterea dimensiunilor rinichilor - stadiul II - silențios, normoalbuminuric, ce poate apare în primii 5 ani de la diagnosticul diabetului, caracterizat prin microalbuminurie tranzitorie și tensiune arterială normală - stadiul III (nefropatia diabetică incipientă) după 6-15 ani de la diagnosticul diabetului, este un stadiu în care controlul optim al glicemiei și al tensiunii arteriale ar determina oprirea/încetinirea progresiei. Se caracterizează prin microalbuminurie persistentă (30-300 mg/24 ore) și tensiune arterială normală sau
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ani de la diagnosticul diabetului, este un stadiu în care controlul optim al glicemiei și al tensiunii arteriale ar determina oprirea/încetinirea progresiei. Se caracterizează prin microalbuminurie persistentă (30-300 mg/24 ore) și tensiune arterială normală sau ușor crescută;’. - stadiul IV (nefropatia diabetică patentă/clinic manifestă) după 15-25 ani de la debutul diabetului, caracterizat prin proteinurie clinică (albuminurie > 300 mg/24 ore) și se disting 3 substadii: precoce (RFG > 130 ml/min), intermediar (RFG < 100 ml/min), avansat (RFG < 70 ml/min). În
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
codificate de trei alele diferite ale genei, codificate ε2, ε3 și ε4. Studiile de până acum nu au putut evidenția implicarea acestor alele în riscul T2DM [75] dar există date despre asocierea alelei ε2 cu riscul crescut de apariție a nefropatiei diabetice [5]. PPAR reprezintă un grup de receptori nucleari implicați în reglarea transcripției mai multor gene. Ei fac parte din aceeași familie de receptori nucleari ca și receptorul pentru acidul 9-cis-retinoic (RXR), receptorul pentru hormonii tiroidieni și receptorul pentru vitamina
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
mare amploare în ultimii ani, în speranța identificării precoce a subiecților aflați la risc. Trebuie să subliniem de la început că rezultatele sunt până în prezent dezamăgitoare. Astfel, cel puțin până în prezent, nu s-a putut demonstra cu certitudine nici o asociere a nefropatiei, neuropatiei sau retinopatiei cu un anumit polimorfism al unei gene. Deși există numeroase date care sugerează anumite asocieri, pentru fiecare dintre acestea există și articole/cercetători care pun în dubiu asocierea respectivă. De aceea am ales pentru acest scurt paragraf
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
dintre pacienții cu boală coronariană ischemică (BCI) cronică cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani și la 63% dintre pacienții de 75 de ani și peste (13). Atât vârsta, cât și comorbiditățile cresc frecvența disfuncției renale și riscul nefropatiei de contrast la pacienții vârstnici cu STEMI explorați coronarografic. Probabilitatea dezvoltării insuficienței renale acute la substanța de contrast crește în cazul asocierii anemiei și instabilității hemodinamice (19). Contraindicațiile absolute sunt reprezentate de prezența reacției alergice la aspirină, sângerările majore sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]