6,174 matches
-
să nu fie stigmatizate și marginalizate de către comunitate. P. p.p. funcționează eficient dacă modul de lucru este bazat pe încredere și colaborare între participanți. Deseori, ele antrenează diferite culturi și implică investiții semnificative de timp și compromisuri. Însă nu trebuie neglijat faptul că beneficiile sunt semnificative pentru ambele părți. Participarea și dezvoltarea socială - Adrian Hatos Paradigma participării În sens general, participarea se referă la implicarea membrilor unei colectivități sau instituții în diversele sale activități, mai ales cele deliberative, și în procesele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
impune reevaluarea criteriilor de promovare în funcția publică, în sensul în care competența trebuie să prevaleze în fața vechimii în muncă. Un alt pas necesar îl reprezintă depolitizarea totală a funcției publice și asigurarea neutralității și imparțialității funcționarilor publici. Nu putem neglija însă că un factor hotărâtor în atragerea în sistemul public a resurselor umane înalt calificate o reprezintă motivarea salarială corespunzătoare a acestora. O soluție posibilă pe viitor ar putea fi adaptarea sistemului de salarizare la capacitatea instituțiilor de a atrage
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
familie. Indiferent de măsura în care diverși factori determină de lungă sau scurtă durată, este hotărâtoare eficiența politicilor sociale care se aplică în scopul rezolvării situațiilor specifice, care au fost elaborate. Efectele s. de lungă durată nu sunt deloc de neglijat, fapt demonstrat în mai multe situații, de-a lungul timpului și la mai multe tipuri de societăți, influențate de un număr variabil de factori. Este de remarcat perpetuarea efectelor în lanț, multiplicarea. De cele mai multe ori, suportul social acordat persoanelor sărace
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obstacol, ci un factor adițional al dezvoltării; teoretizarea nu mai este abstractizată, ci are la bază noi studii de caz, realizate în context istoric; dezvoltarea nu mai este văzută ca unidirecțională, ci multidirecțională; factorii externi și conflictul nu mai sunt neglijați, ci dețin un rol important în explicarea dezvoltării multidirecționale. 2. Teoria dependenței Așa cum arată Voicu (2002), teoriile dependenței au furnizat o explicație alternativă, comparativ cu cele ale dezvoltării sociale ca proces de modernizare (îndeosebi prin industrializare). Punctul critic de pornire
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
izolaționismului și wilsonianismului american, care s-au concentrat pe o armonie de interese universale, în detrimentul interesului național american în emisfera vestică; astfel, wilsonianismul a condus la o extindere la nivel global a acțiunii Statelor Unite, care presupunea eforturi financiare mai mari, neglijând însă interesul propriu-zis american. Din acest motiv, în relațiile internaționale este recomandată prudența, în sensul în care trebuie să judecăm acțiunile (chiar și cele aparent morale, sau mai ales acestea) în funcție de consecințele politice pe care le vor produce. Astfel, trebuie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un anumit domeniu progresează, guvernele vor sesiza că obținerea beneficiilor sperate este condiționată de extinderea procesului de integrare și în domenii conexe. Pe de altă parte, Ernst Haas și alți neofuncționaliști au fost nevoiți să reintroducă în ecuație factorul politic, neglijat de Mittrany în favoarea „tehnocrației”. Influența marilor proiecte ideologice asupra birocrației guvernamentale era, desigur, în declin, însă neofuncționaliștii au admis că logica spillover este influențată de calculele individualiste ale actorilor și, pentru a se concretiza, are nevoie de voință politică. Haas
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau alteia - în urma unui proces de „coordonare” - poate fi explicată doar printr-o analiză bazată pe putere (Krasner, 1993, p. 245), pentru că va reflecta dorințele actorilor mai puternici (Baldwin, 1993a, p. 340). Keohane recunoaște că, în volumul After Hegemony..., a neglijat problemele distributive: A arăta că statele folosesc instituțiile internaționale pentru a-și atinge obiectivele [...] este relativ ușor. Dar explicațiile funcționale sunt incomplete, pentru că există multe seturi diferite de reguli și organizații care le permit statelor să obțină câștiguri comune (Keohane
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele două lumi diferite pe care le studiază neorealismul și neoliberalismul, ea este valabilă doar într-un sens „cantitativ”: neoliberalii se orientează cu predilecție înspre alte fenomene internaționale decât cele care țin de securitate. Însă aceasta nu înseamnă că ei neglijează sau recunosc vreo supremație incontestabilă a realismului în domeniul studiilor de securitate: teoria instituționalistă ar urma să „invadeze” gradual și acest domeniu, dominat categoric de realiști. Olivia Toderean CONSTRUCTIVISMUL ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE Introducere Constructivismul s-a conturat în ultimii ani
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la care este supus un membru al comunității internaționale. În mod evident, pentru ca un sistem al securității colective să poată funcționa în mod eficient, este nevoie în primul rând ca nici un stat să nu fie atât de puternic încât să neglijeze voința tuturor celorlalte. Altfel, eventualele sancțiuni hotărâte împotriva sa în momentul în care ar deveni agresor nu și-ar atinge scopul. Această primă precondiție pentru eficiența securității colective ține de structurarea sistemului internațional, fapt care îi apropie pe adepții săi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitatea colectivă, dintre care cea mai eficientă ar fi capacitatea de a negocia. Se observă însă și că regimurile au limite foarte importante, pe care statele, ca actori raționali ce-și urmăresc obiectivul fundamental al propriei supraviețuiri, nu le pot neglija. Este necesară așadar și o discuție asupra limitelor acestor mecanisme. Față de politica de echilibrare, slăbiciunea fundamentală a regimurilor pare a fi aceea că, fie și în urma unor negocieri de succes și stabilirii unor modalități de control transparente, distribuția puterii în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Vest în această epocă, dar nu poate răspunde la întrebarea „De ce aceste state au exclus războiul dintre ele ca opțiune, chiar și pentru rezolvarea diferendelor dintre ele?”. O abordare constructivistă a aceleiași probleme a securității Europei Occidentale nu ar neglija în nici un fel importanța factorilor materiali, dar ar putea găsi și un răspuns la întrebarea de mai sus, constatând dezvoltarea în timp a unei comunități de securitate. Statele din regiune au fost marcate inițial de o neîncredere mutuală firească pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
generează avantaje reciproce, iar raționamentul că războiul ar determine sistarea acestuia - ceea ce s-ar exprima în pierderi de ambele părți - îi descurajează pe liderii politici să pornească război împotriva principalilor parteneri comerciali (Levy, 1998, p. 149). Însă realiștii tind să neglijeze sau să respingă ipoteza descurajării sau a efectelor pacificatoare ale comerțului asupra statelor. Aceștia argumentează că liderii politici sunt mai puțin preocupați de câștiguri absolute, concentrându-se asupra câștigurilor relative. Astfel, teama că adversarul va avea de câștigat mai mult
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bipolare nu a produs efecte similare și asupra viziunii altor cercetători, care s-au concentrat mai degrabă asupra pericolelor decât a oportunităților pe care le oferă această perioadă, au preferat să accentueze o serie de probleme aflate în suspensie și neglijate în perioada competiției bipolare sau înghețate de cele două superputeri și, în consecință, au asociat viitorul cu un flux continuu de anarhie și haos. Astfel, în prezentarea unei perspective sceptice, Robert Kaplan vorbește despre un haos regionalizat în Africa, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
exclusiv pe forța sa economică, a cunoscut o perioadă de declin; Germania a stagnat; Uniunea Sovietică a căzut, transformându-se într-o Rusie mai mică și slăbită; Uniunea Europeană s-a orientat în interior pe adâncirea integrării și construcția infrastructurii sociale, neglijând dezvoltarea capacităților militare; doar capacitatea Chinei a crescut, însă recuperarea handicapului va lua câteva decenii până când aceasta va putea provoca Statele Unite, cu condiția continuării creșterii curente (Krauthammer, 2002-2003, pp. 5-6). Rezultatul este dominația fără precedent a unei singure puteri (Ibidem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1,3 miliarde de euro. Securitatea energetică a țării se încadrează printre prioritățile administrației, urmărindu-se promovarea resurselor alternative, realizarea de conducte transnaționale (Nabucco, Nord-Stream), interconectarea rețelelor naționale cu cele ale țărilor vecine. Relații speciale cu China, dar fără a neglija și relațiile cu țări puternice precum India, Brazilia, Argentina, Turcia și Rusia. Măsuri fiscale pentru a atenua efectele puternic perturbatoare din spațiul economic global. Astfel, s-a aplicat o taxă asupra sectoarelor bancare, societăților de asigurări și de leasing, chiar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în gestiunea procesului și puterea financiară a actorilor din sfera infracționalității care s-au infiltrat în instituțiile guvernamentale (ajutați de corupție, interese politice etc.), de unde pot proteja rețelele de tip mafiot, de contrabandă, de spălare de bani etc. Nu trebuie neglijat faptul că rețelele din economia subterană, de crimă organizată etc. dau dovadă de un foarte bun management, au o logistică modernă, strategii, legături (relații) transnaționale, conexiuni cu paradisurile fiscale, cu sistemul bancar convențional (legal), cu specialiști „independenți” etc. Cu acest
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de motivație). De obicei, CV-urile reprezintă primul contact pe care candidatul îl are cu un potențial angajator, iar greșelile la acest nivel au un impact major (și probabil disproporționat). Cu toate acestea, cu puține excepții, cercetătorii din domeniu au neglijat aceste formule de selecție. Bright și Hutton (2000) oferă o excelentă sinteză a cercetărilor asupra afirmării competențelor și asupra atractivității fizice. Afirmarea competențelor reprezintă autoevaluări ale candidaților. Acestea nu pot fi verificate cu ușurință de către cei ce realizează selecția, cel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aptitudini și tehnici specifice, iar rezultatele sunt clare și ușor de observat. 3. Analiza organizației și cea a postului/sarcinii oferă informații despre acele comportamente ale persoanei necesare pentru desfășurarea/prestarea activității. Dezvoltarea oricărui program de pregătire nu trebuie să neglijeze persoanele pentru care sunt concepute. Apar astfel două tipuri de situații: una în care programul se adresează celor care deja ocupă un post în cadrul organizației - situație care impune o analiză/evaluare a performanțelor, pentru a determina diferența dintre ceea ce face
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
metodele care oferă posibilitatea identificării de nevoi de formare și nivel de performanțe atins în activitatea prestată. Proiectarea sa - ca durată, profunzime a aspectelor sondate sau eșantion - depinde de obiectivele propuse și tipul de informații necesare atingerii acestora. Nu trebuie neglijat faptul că o anchetă condusă într-un mod necorespunzător poate distorsiona realitatea, cu consecințe asupra deciziilor adoptate pe baza datelor recoltate, sau prin înșelarea așteptărilor celor implicați, ale căror nevoi nu vor putea fi satisfăcute. Este foarte greu de precizat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care să acopere o plajă cât mai vastă. Astfel că „metoda optimă” devine cea care corespunde, în cea mai mare măsură, obiectivelor propuse, resurselor de timp, bani sau personal disponibile, publicului vizat, existând multiple variabile situaționale care nu pot fi neglijate într-un demers atât de complex cum este cel al identificării nevoilor de învățare și formare. 6. 4. Elaborarea programului de pregătire Proiectarea unui program presupune un plan detaliat a ceea ce se va face, de ce se va face și cum
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abordări superficiale a temelor și unei diminuări a calității învățării. Din atare considerente se optează pentru o interpretare focalizată fie pe un anumit domeniu, fie pe o constelație de discrepanțe, ariile neacoperite fiind reportate pentru o abordare ulterioară, fără a neglija însă prioritățile firmei. Nu lipsită de importanță este delimitarea informațiilor relevante pentru deciziile ulterioare de cele redundante, care nu fac altceva decât să îngreuneze procesul de interpretare și cel decizional. Gama de nevoi poate fi destul de extinsă și atunci se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Dar, pentru că atitudinile sunt învățate, ele pot fi și modificate sau schimbate. Există tentația de a crede că persoana adultă este intrinsec motivată pentru învățare, implicându-se în programe de formare din proprie inițiativă și interesată fiind de subiectele vizate, neglijând faptul că această motivație se poate diminua sau poate chiar dispare pe parcurs. Practica însă demonstrează că adultul este mai motivat pentru o învățare care-l ajută în rezolvarea de probleme concrete, în concordanță cu rolurile și responsabilitățile care-i
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de validare la construct (Pitariu, 2000). Anii 1980 au marcat un moment crucial în elaborarea modelelor de evaluare a performanțelor datorită lui Landy și Farr care au construit un model - modelul Landy-Farr - ce accentuează procesele cognitive ale evaluatorului, fără a neglija implicarea variabilelor situaționale în procesul de evaluare. În anul 1995, modelul descris de Murphy și Cleveland a extins explicarea mecanismelor de apreciere a performanțelor de la dimensiunile cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca un proces comunicațional și social
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestui model sunt legate de: analiza structurilor informale și a modului în care acestea influențează organizarea formală; mecanismele de integrare a necesităților individuale cu cele organizaționale; problemele mai generale raportabile la „supraviețuirea organizației”. Totuși, cei mai mulți teoreticieni ai acestui model au neglijat relațiile dintre organizație și mediu, astfel că această a doua etapă din evoluția teoriilor organizaționale este marcată încă de paradigma de abordare a organizațiilor ca sisteme închise. 10. 2. 1. 1. George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger Cele mai importante
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sensul agregărilor de organizații care împărtășesc „un destin comun cu privire la variațiile de mediu”. Principala critică formulată la adresa modelului ecologiei populației este că, accentuând inerția structurală, deficitul de resurse și competiția ca principale elemente generatoare ale procesului de schimbare, au fost neglijate alte tipuri de relații și variabile - cooperare, putere, conflict, clase sociale, foarte importante în analiza relațiilor organizații-mediu. 10. 4. 2. 3. Teoria instituțională Această teorie include pe lângă ecologia populației și dependența de resurse, teoriile instituționale sau instituționalismul. Analiza instituțională se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]