52,706 matches
-
Kenya Nairobi), Pentru încheierea Convențiilor între România și o serie de state afro-asiatice în problema pescuitului (Tripoli, Cairo, Leopoldville, Casablanca, Tanger, Cape Town, New Delhi, Jakarta etc.), Expert juridic în delegația română condusă de vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș, la negocierile româno-chineze (Beijing, martie 1978). Anul 1979 (martie): este îndepărtat din M.A.E. și se încadrează ca jurisconsult la Comitetul Național al Apelor. 1979 1984: participă anual la Comitetul C.E.E./O.N.U. pentru problemele apei de la Geneva. 1982 1984
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pensionat ex abrupto, dar continuă să funcționeze ca profesor la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București și "Valahia" din Târgoviște. Predă disciplinele Drept internațional public și, respectiv, Relații Internaționale moderne și contemporane. Studii, articole și cărți (tratate) A. Cărți Neagresiunea și negocierea o ecuație a păcii, Editura politică, 1981. Forța cinismului și cinismul forței, Editura militară, 1996. Drept internațional public, curs, Editura Sylvi, 1999. Curtea Internațională de Justiție și Dreptul Mării (coautorat), 1999. Concesii periculoase, renunțări inutile, Editura Sylvi, 2000. Tratat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
două concepte controversate. Implicațiile politico-juridice ale acestora la acordarea calității de beligerant a României la Conferința de pace de la Paris, 1946 (Revista de istorie militară, nr. 4 8, din 1993, 48 pag.). 8. Statutul politic al Insulei Șerpilor în lumina negocierii Tratatului politic de bază cu Ucraina (Revista de istorie militară, nr. 6/1976 și 14 pag.). C. Un număr de 16 articole, dintre care: România și încheierea păcii cu o Germanie unită (România liberă, nr. 14188/27 iunie 1990); România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ucraina (Revista de istorie militară, nr. 6/1976 și 14 pag.). C. Un număr de 16 articole, dintre care: România și încheierea păcii cu o Germanie unită (România liberă, nr. 14188/27 iunie 1990); România este îndreptățită să participe la negocierea și încheierea păcii cu o Germanie unificată ("Acasă" supliment săptămânal, nr. 21/9 septembrie 1990); Al doilea diktat de la Moscova (Considerații moderne asupra prevederilor Convenției de Armistițiu, încheiată cu România la Moscova, la 12 septembrie 1944, în România liberă, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conduse de ministrul afacerilor externe în vizitele oficiale întreprinse în circa 30 de țări din Europa, Asia, America Latină, Africa și Orientul Mijlociu și, în general, cam tot atâtea delegații de acest nivel primite la București, participând activ la discuții și la negocierea documentelor oficiale adoptate. A participat la sesiuni ale Adunării generale a O.N.U., ca membru supleant sau consilier al delegației române, urmărind lucrările din plenară și din comisii, precum și la întâlnirile ministrului cu șefii unor delegații străine (în general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României s-a deplasat la Luxemburg, la invitația președintelui Camerei de Comerț și Industrie, s-a întâlnit cu un grup reprezentativ de oameni de afaceri, a negociat și a semnat mai multe acorduri de cooperare. Rezultatele acestor vizite, consultări și negocieri, la care diplomatul român a adus o contribuție importantă, s-au dovedit a fi încurajatoare pentru dezvoltarea ulterioară a relațiilor bilaterale și a conlucrării în probleme internaționale (acreditarea reciprocă de ambasadori rezidenți, negocierea și semnarea unor noi acorduri în domeniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de cooperare. Rezultatele acestor vizite, consultări și negocieri, la care diplomatul român a adus o contribuție importantă, s-au dovedit a fi încurajatoare pentru dezvoltarea ulterioară a relațiilor bilaterale și a conlucrării în probleme internaționale (acreditarea reciprocă de ambasadori rezidenți, negocierea și semnarea unor noi acorduri în domeniul economic, cultural-științific, transporturilor internaționale, sănătății, schimb de delegații parlamentare, crearea unor comisii mixte etc.). Mai presus de toate, treptat, s-a creat o atmosferă de încredere, de sprijinire a eforturilor României, într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
contacte, în timpul cărora s-au abordat subiecte ca experiența Israelului în redresarea financiară și economică, colaborarea pe piața internațională a capitalurilor, ajutor în obținerea de credite de la băncile internaționale, intervenții israeliene pe lângă Congresul S.U.A. pentru acordarea clauzei, sprijin activ în negocierile României cu Fondul Monetar Internațional etc., s-a degajat un semnal puternic de susținere a procesului de tranziție din România. Volumul total anual al comerțului exterior româno-israelian a fost de cca. 250 milioane de dolari, Israelul ocupând poziția a 16
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1997). Aspecte semnificative ale activității diplomatice A participat la stabilirea relațiilor diplomatice cu Cuba și la deschiderea primei ambasade a României la Havana (1961). Ca Șef al Serviciului Relații Cultural-Științifice din cadrul Direcției Culturale din M.A.E., a participat la negocierea și semnarea de Programe și Acorduri de Schimburi cultural științifice cu țările din America Latină, Asia și Africa. A participat la negocierea și stabilirea relațiilor diplomatice ale României cu Spania și la deschiderea misiunii diplomatice la Madrid (1969) la început sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Havana (1961). Ca Șef al Serviciului Relații Cultural-Științifice din cadrul Direcției Culturale din M.A.E., a participat la negocierea și semnarea de Programe și Acorduri de Schimburi cultural științifice cu țările din America Latină, Asia și Africa. A participat la negocierea și stabilirea relațiilor diplomatice ale României cu Spania și la deschiderea misiunii diplomatice la Madrid (1969) la început sub denumirea de Reprezentanță Consulară și Comercială a României și ulterior de Ambasadă, îndeplinind funcția de prim-colaborator al ambasadorului, iar în lipsa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
plecarea sa a participat președintele Confederației Elvețiene, șeful Departamentului Finanțelor, Nello Celio; 1972-1973 Director adjunct al Direcției Țări Dezvoltate; Membru al Delegației României la Convorbirile Pregătitoare de la Helsinki pentru Securitate și Cooperare în Europa; A condus grupul de coordonare a negocierilor la C.S.C.E. și M.B.F.R.-Vienadin M.A.E. 1974-1978 Consilier la Ambasada României la Bruxelles, însărcinat cu relațiile cu Comisia Executivă a Comunităților Economice Europene. 1978-1979 Însărcinat cu afaceri a.i. în Marele Ducat de Luxemburg; A stabilit relații active cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
le păstrează o amintire plăcută și recunoștință pentru buna înțelegere și colaborare. Indiferent de gradul diplomatic pe care îl avea, nu a avut rezerve să participe, în diverse calități, la activitățile Ambasadei, fie că era vorba de demersuri diplomatice individuale, negocieri, însoțiri de delegații sau translație. A participat la numeroase întâlniri ale Ambasadorilor români și delegațiilor cu reprezentanții sovietici, inclusiv la înalt nivel. A avut, astfel, marea șansă de a fi în contact cu miezul problemelor raporturilor româno-sovietice și ale politicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de-a doua Conferință a Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (U.N.C.T.A.D) de la New Delhi, la care a participat la dezbateri și a inițiat bunele rezoluții privind dezvoltarea. A participat în prima delegație română care a declanșat negocierile pentru aderarea României la G.A.T.T., prima țară din C.A.E.R., care rupea poziția negativă față de o importantă organizație a relațiilor economice internaționale. A coordonat acțiunea pentru obținerea de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare al O.N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de prietenie și cooperare cu zece țări, declarații solemne comune cu trei țări, declarații comune cu 11 țări, toate semnate de șefii de stat, precum și comunicatele comune la toate cele 45 de întâlniri la nivel înalt din anii 1978-1987. Rezultatele negocierilor la aceste documente oficiale au răspuns cerințelor promovării relațiilor internaționale ale României. A participat la sesiunile comisiilor mixte de cooperare economică și tehnica în Maroc, Zimbabwe și alte țări. În una din țări a fost președintele părții române în comisie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
atât pe fond, cât și pe cererea de aliniere a României la propunerile sovietice. Ambasadorul român a discutat de câteva ori, ore în șir, cu adjunctul ministrului de externe sovietic, acesta fiind în acele zile șeful delegației țării sale. Practic, negocierile s-au desfășurat între reprezentantul României și U.R.S.S., reprezentanții celorlalte țări Est-europene fiind în prealabil de acord cu poziția sovietică. În cele din urmă, s-a dovedit că delegația rusă discuta în paralel cu delegația S.U.A., fără a se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
liceul Buftea; 1959-1964, Facultatea de drept București; 1964-1966, Cursurile postuniversitare pentru relații internaționale București. Cariera octombrie 1966, angajat în Ministerul Afacerilor Externe la Direcția Organizații Internaționale, ca Atașat la biroul pentru drepturile omului și alte chestiuni umanitare. A participat la negocierea Pactelor Drepturilor Omului în cadrul O.N.U. și la pregătirea aderării României la acestea. A participat de asemenea la mai multe reuniuni internaționale în domeniu la New York și la Geneva. octombrie 1972, numit Secretar III la Misiunea Permanentă a României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aderării României la acestea. A participat de asemenea la mai multe reuniuni internaționale în domeniu la New York și la Geneva. octombrie 1972, numit Secretar III la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul O.N.U. din Geneva, având în răspundere negocierile de dezarmare din cadrul Comitetului și apoi Conferinței de Dezarmare. În 1974, a fost avansat Secretar II. octombrie 1978, reîntors la Direcția Organizații Internaționale din M.A.E., răspunzător pentru negocierile de dezarmare. august 1979, promovat, în urma examenului, la rangul diplomatic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe lângă Oficiul O.N.U. din Geneva, având în răspundere negocierile de dezarmare din cadrul Comitetului și apoi Conferinței de Dezarmare. În 1974, a fost avansat Secretar II. octombrie 1978, reîntors la Direcția Organizații Internaționale din M.A.E., răspunzător pentru negocierile de dezarmare. august 1979, promovat, în urma examenului, la rangul diplomatic de Secretar I, a pregătit și asigurat prezența României la mai multe reuniuni din domeniul dezarmării la New York și Geneva. aprilie 1982, trimis în calitate de Consilier diplomatic la Misiunea Permanentă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
avut în răspundere exclusivă problematica dezarmării și cea a securității internaționale aflată pe agenda Comisiei I a Adunării generale a O.N.U. A făcut parte din organele de conducere ale Comisiei și a condus diferite Grupuri de lucru pentru negocierea reducerii cheltuielilor de înarmare. Rezoluțiile Adunării generale în problemele dezarmării inițiate de România și examinate în Comisia I au fost adoptate prin consens ceea ce implică acordul țărilor N.A.T.O. și al altora occidentale, al țărilor Tratatului de la Varșovia și al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
primele contacte politice și diplomatice ale României după revoluția din 1989. martie 1994, numit ministru al apărării, prin detașare de la M.A.E. A fost primul ministru civil al apărării de după revoluție. Experiența diplomatică și cea dobândită în dezbaterile și negocierile din domeniile dezarmării și securității internaționale au justificat în mare măsura numirea. Continuarea reformei armatei impunea: deschiderea mai convingătoare a instituției militare în principal către armatele țărilor occidentale, cu prioritate cele ale N.A.T.O.; intensificarea demersurilor politico-diplomatice și militare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reprezentant guvernamental în Consiliul de Administrație al Organizației Internaționale a Muncii (două mandate de trei ani), inclusiv președinte al Comisiei pentru Relații Internaționale (1978) și președinte al Comisiei pentru Lucrătorii Intelectuali (1981). La Organizația Internațională a Muncii, a participat la negocierea unui mare număr de convenții și recomandări în domeniul muncii, în perioada 1961-1985. A acționat constant pentru respectarea prevederilor convențiilor acestei organizații, ratificate de România. A fost reprezentant al României în Comitetul pentru Program și Coordonare al O.N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
perioada 1979-1990: În calitate de Consilier diplomatic în Ministerul Afacerilor Externe, responsabil cu relațiile româno-libiene și cu probleme generale arabe, a fost deseori membru al delegațiilor guvernamentale, economice și comerciale române, care se deplasau în Orientul Mijlociu, îndeosebi în țările Maghrebului Arab pentru negocieri și pentru soluționarea unor probleme dificile apărute în derularea contractelor executate de firmele românești. A intervenit, de mai multe ori, din dispoziția ministrului de externe al României, la cererea miniștrilor cu probleme economice, pe lângă membrii guvernului libian, în scopul rezolvării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
finalizarea unui număr mare de documente juridice, în legătură cu înființarea celor patru societăți mixte româno-libiene în agricultură, soldându-se cu importante avantaje comerciale și financiare pentru România. A inițiat și a participat cu reprezentanții Ministerului Comerțului Exterior și ai Rompetrol la negocierile privind preluarea în Libia, de către partea română, a perimetrului de 25.000 kmp. pentru prospecțiuni geologice, unde s-au descoperit peste 70 de milioane tone de țiței. Drepturile financiare ale Rompetrol ce urmau a fi recuperate pentru lucrările de prospecțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de dorința României de a stabili relații cu Coreea de Sud. Reacția negativă nord-coreeană și apoi teama că o asemenea măsură ar putea duce la "slăbirea solidarității dintre țările socialiste" au determinat autoritățile române să abandoneze ideea. Cu toate acestea, în urma întâlnirilor, negocierilor și înțelegerilor intercoreene din vara anului 1972, în a două parte a lunii decembrie același an, a obținut acordul autorităților române de a trimite misiunilor și reprezentanțelor României în străinătate instrucțiuni de a nu mai respinge sau evita contactele cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
român din acea perioadă, motivând că "nu putem să trimitem spre aprobare tovarășului o asemenea propunere". La începutul anului 1990, a participat la elaborarea formalităților de stabilire a relațiilor diplomatice cu Republica Coreea. A fost membru al delegației române la negocierile și semnarea, la 30 martie 1990, a documentelor de la Seul, care au consfințit stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state. În legătură cu acest eveniment, a întocmit studiul "București-Seul, de la "greșeala" de traducere la ambasade", publicat în revista Magazin Istoric Nr. 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]