2,065 matches
-
rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre propriile lor valori. Această tentativă de culturalizare, cel mai adesea insidioasă, răspunde totodată pretențiilor absolutiste și centralizatoare ale statului monarhic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie imposibilitatea de a-l mărgini. A studia fenomenul religios înseamnă a studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat nu-și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
independente trebuie să-i corespundă o singură valoare a variabilei dependente cu precizia până la eroarea experimentală. Mulțimea valorilor pe care le poate avea variabila dependentă poartă denumirea de domeniu de definiție. Aceste domenii pot fi continui sau discrete, mărginite sau nemărginite. Cercetătorul trebuie să știe să măsoare variabila dependentă pentru orice fel de combinații posibile ale nivelelor alese ale variabilelor independente. În știința materialelor se rezolvă rar probleme cu o singură variabilă dependentă. Numărul parametrilor de optimizare este, de obicei, mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
independente trebuie să-i corespundă o singură valoare a variabilei dependente cu precizia până la eroarea experimentală. Mulțimea valorilor pe care le poate avea variabila dependentă poartă denumirea de domeniu de definiție. Aceste domenii pot fi continui sau discrete, mărginite sau nemărginite. Cercetătorul trebuie să știe să măsoare variabila dependentă pentru orice fel de combinații posibile ale nivelelor alese ale variabilelor independente. În știința materialelor se rezolvă rar probleme cu o singură variabilă dependentă. Numărul parametrilor de optimizare este, de obicei, mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Dualismul persan și monismul pesimist nu sunt numai erori de interpretare a lumii, dar și recunoașterea indirectă a incapacității omului de a lecui răul, pe care l-a pricinuit. Singur Dumnezeu, autorul lumii, putea să aducă restabilirea mântuitoare, din dragoste nemărginită pentru propria-i operă. Când zicem: creștinismul e a doua creație a lumii nu înțelegem suprimarea radicală a păcatului din lume, operată de Dumnezeu fără considerarea omului. Omul e ființă liberă. Și dacă Dumnezeu ar fi suprimat păcatul, lăsându-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumea devastată de păcat un mod nou de lucrare: modul teandric, adică modul divinomenesc. Prin întrupare, Dumnezeu se face și creatură pentru a ridica pe om și odată cu el cosmosul la destinația divină din planul veșnic al creației. Act de nemărginită dragoste e întruparea, dar în același timp e și satisfacția mâhnirii lui Dumnezeu prin asocierea omului la opera de rezidire a lumii. Creștinismul e înainte de toate persoana divinumană a Mântuitorului. În misterul acestei persoane unice, în care se asociază cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi totuna cu descreștinarea culturii. În fond, limitele omului medieval cu toate imperfecțiunile legate de ele, erau de natură terestră și tocmai ele îi deschideau în schimb perspectivele infinitului spiritual. Puterea concentrată a credinței se mișca pe un plan spiritual nemărginit, către Dumnezeu cauză primă a tot ce există și cauză finală a tot ce va exista dincolo de această viață și toate faptele și plăsmuirile omenești se ridică, convergent, într-acolo, însuflețite de năzuința de a se dilata în aceste proporții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
apus. Izbitura e atât de minunată încât discuția voastră a încetat imediat o dată cu pasul și câteva clipe nu simțiți altceva decât lumina uriașă ce vă inundă sufletul. Acela a fost momentul estetic. După aceea, cu nu știu ce spații de seninătăți răsturnate nemărginit în suflet, puteți să vă reluați mersul, să-l admirați mai departe și să-i comentați măreția. Am greși dacă am crede că faptul estetic e ceva periferic ce rămâne pe retina ochiului sau în timpan. Văzul și auzul sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deosebirea dintre arta profană și arta religioasă. E incontestabil că arta profană creează un climat de superioară euforie. Acest climat însă, cu fulgerele lui, ce fac spărturi în norii văzduhului, e o nebuloasă de idealități posibile. Arta religioasă suie în nemărginitele clarități deschise de certitudinile credinței. E de ajuns ca ea să îmbrățișeze un obiect religios, pentru a-și asigura o perspectivă transcendentă incomparabil mai adâncă și mai luminoasă decât arta profană. Dacă știu că lisus Hristos a trăit în trup
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
formă anticipată, de caracter simbolic, nu e văzută în idealitatea ei cu ochiul fizic, ci numai cu simțul spiritual corespunzător. Într-o explozie de bucurie, care e un moment de totală uitare de sine și de trăire într-o ordine nemărginită, artistul își contemplă opera, ca și misticul viziunea, printr-o percepție interioară, printr-o senzație suprasensibilă. Fenomenul nu e de natură comună și analogia cu ceea ce îi corespunde în mistică ni-l arată ca pe un fenomen extraordinar. în mistică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și artei laice s-a ridicat și atitudinea contrară, ce se poate rezuma în faimoasa formulă: arta pentru artă! Adică arta, făcând abstracție de societate și de legile morale, trebuie să fie un absolut în sine, ceea ce implică o libertate nemărginită a creatorilor ei. Despre părerea primă, care atribuie artei puteri de regenerare în măsură să înlocuiască religia, a mai fost vorba în această carte. În chip special, nu ne vom opri asupra ei, întâi pentru că astăzi e un deziderat fără
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
coroana frumuseții și are influența cea mai hotărâtoare în cunoașterea oricărui lucru frumos”. în linii generale, esteticienii germani definesc sublimul cam în același fel. Pentru Schiller e sublim „ceea ce face din mine însumi o măreție infinită”. Pentru Schelling e „întruparea nemărginitului în mărginit”. Pentru Vischer e absolutul în covârșitoarea-i măreție față de orice finit. Kirchmann zice: „în fața sublimului, omului îi apare limpede imposibilitatea de a-și măsura propria-i forță cu forța lui”(Johannes Volkelt: System der Aesthetik, v.II, p.
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de făpturi sfâșiate de chin, dar care concepem o liniște cerească; de făpturi menite morții, dar care ne cugetăm în nemurire; de făpturi nefericite, dar care ardem de setea fericirii absolute. însuși termenul de nostalgie cuprinde în înțelesul lui această nemărginită și contradictorie distanță afectivă dintre subiectul care suferă și obiectul depărtat, care îi lipsește. Căci nostalgia e alcătuită din două cuvinte grecești: nostos, care înseamnă întoarcere, în sens de întoarcere acasă sau întoarcere în patrie și algos, care înseamnă duree
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a exista și pentru a fi simțite. Între om și om e o legătură melodioasă, de umilință tandră și reciprocă. Temple și religie nu există, fiindcă toți trăiesc în comuniune spontană cu marele Tot. Lumea e ea însăși un templu nemărginit. Iar oamenii „copii ai soarelui”, copii ai soarelui lor oh! cât erau de frumoși! Niciodată pământul nostru nu văzuse atâta frumusețe la om. Abia la copiii noștri și numai în anii cei dintâi, s-ar putea întrezări ca un reflex
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o rugăciune de chemare a harului dumnezeiesc. Concepută fie mitologic, fie haric, ideea inspirației implică un plus de puteri adăugate geniului, o depășire a omenescului, o dilatare a viziunii ca să poată considera obiectul concret și limitat al artei în lumina nemărginită a veșniciei. Toate operele prin care culminează cultura omenirii respiră aceste aderențe la cealaltă ordine de existență ce transcende condiția terestră prelungind destinul omului peste limitele acestei vieți. Geniul adevărat se cunoaște după forța gigantică cu care sparge tavanele și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în care acesta este considerat infinit. Cum toate concepțiile despre lume își găsesc originea în filosofia antică și cea privind infinitatea universului poate fi regăsită la Lucretius, în De rerum natura, care preciza: "că spațiul lipsit de măsură și capăt / Nemărginit se întinde oriunde și în orișice parte"167. Dar este puțin probabil ca lucrarea filosofului latin să fie cunoscută de către Nicolaus Cusanus 168 în momentul în care acesta a promovat această idee novatoare. El nu a descris universul ca infinit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Grigore, bunul ucenic al Sfîntului Vasile cel Nou, prin împărăția Raiului. Precum Beatrice a lui Dante, Teodora îi arată nevăzutele de o cerească frumusețe, iar nu pămîntească, iar cînd ajung în dreptul acelui prea înfricoșat scaun, care ni se arată în nemărginită înălțime, care era acoperit și împodobit cu adevărul și cu bunătatea și cu dreptatea, am văzut atîta de mare slavă, pe care nu poate cineva să o spuie... Despre Teodora, ne spune Grigore pe cînd vizitau cele ale Raiului: "mergea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
valoare stă tocmai în croială, se consumă fire de tort și se fac dantele. Valoarea muncii industriale e deci augmentabilă în infint. Munca agricolă e grea și fără spor mare, munca industrială ușoară și cu un spor, virtualiter cel puțin, nemărginit. Pentru produsul muncii agricole se vor găsi totdeauna bani în numărătoare. Nu fiecine poartă dantele, dar oricui îi trebuie grîu. Fie-n Indii, fie-n insulele grecești, fie-n Asia Mică e silit de absoluta necesitate ce o are ca să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu o ființă metaforică. Spațiile iubite de poet sînt spații ale dublei reverii: plaiul, valea, dar mai ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care a scris Întoarcerea autorului, "cheamă "figura singurătății": "mută, sterilă, nepătrunsă". Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd decît pustietatea goală, se întristează". Culorile, în anumite contexte, au efecte remarcabile, ca în Pohod na
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980). A îngrijit ediția critică Trecute vieți
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cel mai sublim dintre poeme"3, iar Divinitatea, Artistul Suprem. În această lucrare ce reprezinta, probabil, versiunea finală a teoriei estetice și metafizice a autorului 4, singura motivație ce legitimează actul poetic este încercarea de a răsfrânge, prin vers, armonia nemărginita a cosmosului. Poezia înseamnă cunoaștere (gnosis), iar poemul este o revelație a acestui "adevăr unic și armonios, de o evidență imediată și totală"5, ce decurge din manieră experiențială, idiosincrasică, prin intermediul căreia artistul vizionar ajunge la o înțelegere profundă a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
generând asociații cu corpul și spiritul uman, idee exemplificata, în povestirea poescă, de poemul "Palatul bântuit", ele leagă vizibilul (actualul), cu invizibilul (virtualul), printr-o serie de transformări / metamorfoze succesive, modifica ("alunga") continuu, natural ("infuz") sau consolidează infinit ("arm[ează] nemărginit") datele unui proces de creație original ("nerepetate Fizici"). Toate sunt, deci, signa ("silabe", "alfabet 58") ale unei realități mai înalte, spirituale, oglinzi, prin care se dezvăluie, criptic, mecanismele ascunse ale universului și, prin asemănare, ale procesului de creație literară. Ideea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
formarea unor deprinderi corecte și conștiente a citirii și scrierii numerelor naturale oricât de mari, îndeosebi a celor în care lipsesc una sau mai multe unități dintr-un anumit ordin;sugerarea, în timp, a ideii că șirul numerelor naturale este nemărginit superior, că nu există cel mai mare număr natural. Predarea și învățarea înmulțirii și împărțirii Menționez că în manualul de matematică de clasa a III-a există, la pagina 79 (ed. Dacia, 2005), un subcapitol intitulat Împărțirea numerelor naturale de
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
fiecare filă păstrează un adevăr”, spunea Goethe. Ea este spațiul din preajma oricărei ființe umane cu apă, cu învelișul de aer, cu plantele și cu animalele, cu întreg peisajul dăruit nouă, tuturor. Omul este o parte din natură, din acest spațiu nemărginit încărcat cu atâtea frumuseți aflate într-o tainică și dinamică armonie. Planeta noastră se confruntă de ani de zile cu grave probleme ecologice, probleme ale menținerii echilibrului ecologic.Terra este o “navă ce poartă omenirea în istorie“, este un suport
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]