3,370 matches
-
acolo de sute de ani și că avea să fie în continuare, până ce amintirea lui și chiar a nepoților lui se va fi șters de pe fața deșertului. Va avea timp să se întoarcă pe unde a venit, când soldații, mereu nerăbdători, vor fi obosit să-l caute. „Acum sunt furioși, își zise. Dar peste o lună nici n-or să-și mai amintească de existența mea.“ Către amiază se opri, obligă mehari-ul să îngenuncheze într-o mică zănoagă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
păros. Se ridică fără chef și, așazat pe pătura murdară, întredeschise ochii, străbătând cu privirea, în mod automat, întinderea albă. Dintr-o dată, inima îi tresări; luă binoclul și-l fixă asupra unui punct aflat drept în fața lui. După care strigă nerăbdător. — Kader! Kader! Scoală-te, blestemat pui de cățea! Umflatul Mohamed Kader deschise ochii fără chef și deloc ofensat, căci în anii de conviețuire se obișnuise cu caporalul, care nu-i putea pronunța numele fără să adauge o insultă drăgăstoasă. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ivit din burta umflată a cămilei moarte. Trecu pe lângă el, după ce-i aruncă o scurtă privire pentru a se asigura că nu prezintă nici un pericol, împinse cu piciorul mitraliera grăsanului, îndepărtând-o, și se îndreptă grăbit spre jeep, unde căută nerăbdător, până găsi un bidon cu apă și bău îndelung, fără să-și ia privirea de la rănit. Bău, lăsând lichidul să i se scurgă pe gât și pe piept, înecându-se și tușind, dar bând din nou, ca și cum n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
care o înconjurau. îl copleși zidul de ferestre, uși și balcoane ce închidea aproape ermetic piața și clătină din cap cu neîncredere când simți diversitatea izurilor puturoase, absolut necunoscute lui, ce îl asaltară ca niște cerșetori înfometați care îi așteptau nerăbdători sosirea. Nu era miros de sudoare omenească, de excremente sau de animal mort și putrezit. Nu era nici mirosul de apă stricată în puțuri vechi sau de țap în călduri. Era mai delicat, se simțea mai puțin, dar era la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că și vocea sa se tulbură și că, asemenea celuilalt, încerca, fără succes, să afișeze un calm pe care nu-l simțea. — Dar Al Humaid vă datorează totul... Era un comandant obscur, care niciodată... — Știu, Ali, știu - îl întrerupse glasul nerăbdător. Dar acum este aici, e guvernator militar într-o garnizoană-cheie, cu cele mai puternice unități de tancuri la ordinele lui... — Destituiți-l! — Asta ar precipita evenimentele... Dacă el se răzvrătește, toată provincia îl urmează. Și o provincie răsculată este exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ei. Nu durase nici un minut, și uite că i se luase glasul înainte să termine ce ar fi avut să-i spună, iar acum parcă ar fi privit în vânt, făcând pe nepăsătorul și indiferentul, deși se știe vinovat. E nerăbdător să plece de la locul faptei, păi, cum naiba, el și-a făcut datoria de mascul feroce, mai cu seamă după ce a așteptat la ușă ca prostu’ o oră, mă rog, nu i-a găsit nimeni nici o vină. Se mai întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și-ai să vii după mine, ca să fii lângă copilul tău... Probabil că n-o auzea. Privea în gol și trăgea din țigară cu coatele sprijinite de volan, rumegându-și parcă panica. Se întâmplase ceva ireparabil, și ea, așteptându-i, nerăbdătoare replica, și el, tăcând, uitându-se-n gol prin parbrizul aburit de ger. — Hei! Ce părere ai? — Ce părere? repetă el mecanic. — Ce ai de gând? Recunoști copilul? Te căsătorești cu mine? Asta vreau să știu. Ca să știu ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pă persoana aia. Și-acum mă căiesc, dacă vrei să mă crezi. E cel mai bun lucru pentru o femeie în situația noastră, ca și pentru copil... S-o ia dracu’, nășico, care cum și ce a învățat-o? Prea nerăbdătoare-i Mirela, iar Geta, din cale-afară de secretoasă, tace și-l leagănă pe Petrișor, cu privirea căzută pe fața lui roșie, care molfăie și plescăie din buze. E foarte absorbită de legănat, parcă i-ar plăcea să se simtă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să nu-i zgândăre boala, gelozia aia urâtă... Rafael o vedea prin ușa întredeschisă, în fața aragazului, amestecând într-o cratiță mare, și câinele scâncind și frecându-se de coapsa ei ca un copil răsfățat peste măsură. Se împingea în ea nerăbdător și parcă se grăbea spunându-i să sufle-n foc, să facă ce-o face și să-i termine mai repede mâncarea. Îl împingea și-l înghiontea și ea cu genunchiul și lăsându-se cu fundul pe capul sau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
schelălăia, lingându-i tâmpla cu limba mare și roșie picurând de bale într-un sărut prelung, pulsând de-o senzualitate îndatorată. Un soț giugiulindu-și consoarta ocupată cu gătitul, inspirând drăgăstos și pofticios mireasma bucatelor. Atâta că din cale-afară de nerăbdător, nestăpânit, lacom, javră băloasă, însă tonul ei era diferit de al lui Milică. Îl alinta pătimașă, în timp ce ochii lui Rafael fugeau de pe pagina de revistă cu articolul semnat de Emilian Teodorescu despre venirea minerilor la București, devastările și hăituiala de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lecțiile cu Cristinica. Deja se vedea dând și el cu sare-n urmă peste amintirea școlilor speciale și a leagănelor pentru orfani în care crescuse și-n care-și câștigase traiul ca pedagog-supraveghetor. De bună seamă că se grăbea, era nerăbdător, iar graba și nerăbdarea asta ar fi putut să-l ducă de râpă, Rafaele, te urmărea o boare de vină căreia n-ai fi avut cum să i te împotrivești, dar n-aveai încotro. Păi, să te străduiești să alungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
el, păi, dragoste la prima vedere, și uite, și pe Petrișor cum mai gângurește... Petrișor părea într-adevăr să se bucure, iar bucuria lui parcă i-ar fi îndemnat pe majordom și pe nevastă-sa să se grăbească. Se foiau nerăbdători, ai fi zis că vor să scape cât mai repede din aglomerația asta de ghetouri afumate, să-și ia copilul și să plece... Spuneau ceva, iar doamna Petronela traducea: niște bani, da, îi vor lăsa niște bani Mirelei... Păi, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care nu le puteam Înțelege. Sprâncenele i se mișcau În sus și-n jos de parcă ar fi fost ștergătoare de parbriz sau ar fi Încercat iarăși să-l imite pe Roger Moore, străduindu-se, de data asta, să mimeze surpriza. Nerăbdătoare, i-am făcut semn cu mâna să dispară și m-am Întors cu spatele. Nu voiam să ratez totul din pricina indiscreției lui Tom. — Sper că nu va trebui să te abați din drum ca să mă duci pe mine, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
uita la mine astăzi, În timpul orei. Se holba de-a binelea, Înțelegi? Cealaltă fată, aproape incoloră, cu excepția părților pe care le freca cu buretele din material vegetal și care erau de un roz aprins și cu urme de celulită, răspunse nerăbdătoare: — Zău, Naomi, câteodată ești așa de tu-an-tă! — Dar tu ce știi despre lucrurile astea? Îi sări țandăra acuzatei. — Se zice că a fost deja cu toată lumea de pe aici, nu știai? Probabil că e mai plin de boli decât o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Difuzare a Pieselor Muzicale. Ție Îți sună cunoscut? Mie nu prea mi-a plăcut de el. — La dracu, am zis eu. Acolo mergem toți, dacă nu ne salvează mila Celui de Sus. — Ce vrei să spui cu asta? Întrebă Lou nerăbdătoare. Am oftat și-am lămurit-o: — Dacă ții lecția pe muzică, atunci, după lege, trebuie să le plătești ăstora niște drepturi de autor. Sau poți să comanzi o casetă de la o companie care le produce și care plătește drepturile prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
loc perfect, de unde puteai să vezi pe oricine venea sau pleca. Jeff strânse din umeri. — Ticăloși nenorociți. Ar fi trebuit să refuz să stau de vorbă cu ei. Haide, haide, Jeff, am spus eu, acum pe un ton chiar mai nerăbdător, căci observam semne ale atitudinii lui și la mine. ăștia nu-s polițiști care bat demonstranții la marșurile Împotriva Frontul Național. Cineva a fost omorât. Au tot dreptul să pună Întrebări. Iar pe mine poți să mă crezi. Știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
era prea lungă... 8 — Nimeni, zise Lou cu fermitate, n-o să mă convingă că Derek i-a zdrobit fața femeii ăleia. — Cine crezi că a fost, Lou? am Întrebat eu, aplecându-mă spre ea. — Nu asta e ideea, ne Întrerupse nerăbdătoare Rachel. Ce ne interesează pe noi În clipa asta este faptul că polițiștii sunt convinși că Derek e vinovatul. În mintea lor, ei au tras deja concluzia asta - el e negru și are o prietenă albă. O să cadă de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe Linda ca să se asigure că planurile acesteia În legătură cu sala nu aveau să fie aprobate de Consiliul local, ceea ce găsesc că-i un motiv cam șubred. Din câte observ eu, nu ne mai rămân Jeff și Naomi... Rachel se mișcă nerăbdătoare În scaun, părând a n-o interesa speculațiile pe marginea identității ucigașului Lindei. I-am aruncat o privire. Era cu adevărat teribil de Încordată. Avea părul strâns la spate, iar alegerea hainelor vădea mai puțină grijă pentru detaliu decât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
iotă din povestea pe care i-ați turnat-o la anchetă. L-am privit cu seninătate, drept În ochi. — Mă Întristează ce-mi ziceți. Chiar foarte mult. Nu cumva spuneți asta pentru că sunteți gelos pe prietenia noastră? Monroe Își stinse nerăbdător țigarea. — Există vreun amănunt legat de moartea Lindei Fillman pe care nu ni l-ați spus, dar pe care ați dori să ni-l Împărtășiți acum? Întrebă el, aprinzându-și de Îndată alta. Pentru Început, cine credeți că e ucigașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
stea pe ea, nu pe bancă. Derek se tot Învârtea nehotărât câțiva pași mai Încolo. — Ești În regulă, Sam? mă Întrebă el În timp ce mă sprijineam de marginea mesei. Lemnul e cam umed. — Nu e momentul să fii galanton, spuse Lou nerăbdătoare. Șezi și ascultă ce-am să-ți spun. N-avea Încotro. Lou Îl fixa cu o privire aspră, În vreme ce cerceii Îi clincăneau pe după gulerul de blană al hainei. Ar fi putut să-i dea lecții inspectorului Monroe. Derek nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
adăugă. Intrasem acolo ca să-i zic vreo două. Trotuarul nu era atât de aglomerat pe cât avea să fie mai Încolo, către piață, unde erai nevoit să te strecori cu greutate printre hoardele de trecători. Cu toate astea, pietonii se Împingeau nerăbdători pe lângă noi. Însă oricine Îi Întâlnea ochii lui Naomi era redus la tăcere instantaneu. Avea aspectul amenințător unui pitbull furios, dar era ceva mai puțin atrăgătoare. — Nu poate să se poarte În halul ăsta cu mine și să scape nepedepsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe aici, nu? Sper că ai destulă mâncare, Jan. Dev și cu mine suntem lihniți. Îi ciufuli părul băiețelului. — N-ai nevoie de un duș? zise Janice. Nu, pot face unul acasă. Stai cu noi În seara asta? Întrebă Devon nerăbdător. — Numai ce l-ai auzit zicând că da, Îl certă maică-sa. Tu nu asculți niciodată? — Sigur că ascultă, răspunse Derek degajat. La ce te aștepți de la băieții de vârsta lui? Familia fericită ieși pe ușile batante și a dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Dar cum dracu’ să dovedesc asta? Întrebă el. Toată lumea care a fost acolo pare să nu fi auzit sau văzut nimic, mai ceva ca cele trei maimuțe Înțelepte! Ne-am privit lung. Eu mi-am mușcat buza și am spus nerăbdătoare: — Dar, nu-i așa că tot o să verifici cele discutate de noi acum? M-am dat jos de pe masă și am rămas În picioare În fața lui. — Și-o să discuți cu cei din Consiliul local... — Am zis că da! mă Întrerupse Hawkins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ar fi familiar. Pentru mine, ăsta reprezintă un eufemism pentru curiozitate dusă la extrem. — Apropo, am zis eu dintr-o dată, Împunsă iarăși de curiozitate. Ce cauți tu aici, dacă Întrebarea nu ți se pare prea directă? — Aici lucrez! răspunse ea nerăbdătoare. Sunt avocat. Nu-ți amintești că ți-am spus asta În timp ce-ți băgai nasul În viața mea personală? — Nu era nevoie să adaugi comentariul ăsta, i-am zis pe un ton sobru. Înțeleg că tu i l-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
foarte ciudate. Cuvântul este măsurat, nu acuză, nici nu prea scuză, nu iscodește decât la modul indirect. Omar consideră că a venit momentul să rupă tăcerea: — Rubaiul pe care Îl repetă omul cu cicatrice nu-mi aparține. Dintr-o mișcare nerăbdătoare cu dosul mâinii, judecătorul risipește protestul. Pentru prima dată, tonul lui este sever: — Puțin contează faptul că ai compus cutare sau cutare vers. Mi s-au relatat fraze atât de blasfemiatoare Încât, de le-aș cita, m-aș simți la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]