2,940 matches
-
de societatea în care trăim. Participanții la activități, în mod deosebit la începutul proiectului, sunt puși în temă cu diferite aspecte/reguli ce vizează colaborarea (caracteristicile grupului, modalități de comunicare-relaționare, așteptări, scop, finalități etc.). Dacă în debutul întâlnirilor, stângăcii și nesiguranță sunt în ambele tabere, la final, ai senzația că toți partenerii alcătuiesc un grup de prieteni care au petrecut timpul împreună și le e greu să se despartă. Activitățile sunt concepute astfel încât solicită cooperarea pentru realizarea sarcinilor, implică situații de
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra colțurilor gurii și a ochilor întreține nesiguranța celui ce privește, de aici rezultă și grandoarea lucrării. 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire Raffaelo Sanzio (1483‑1520), cunoscut ca ucenicul lui Pietro Vannucci (Perugino), a fost unul dintre cei mai apreciați artiști din generația lui, care s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
indirecte: 1. Consecințe directe: surzii obțin rezultate scăzute la probele verbale și la cele neverbale în care deprinderile lingvistice dețin rol important. 2. Consecințe indirecte: nerecunoașterea faptelor și absența unor informații; curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate în situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor în comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
în legătură cu dezordinile ivite în mediul de viață. Manifestările copilului pun în evidență carența de autoritate a părinților sau educatorilor.Copiii care prezintă devieri de conduită aflate sub semnul acestei expresii personale clinice sunt stăpâniți de iritabilitate, maniere egocentrice, reacții primitive, nesiguranță personală. După gradul de gravitate atitudinile de dominare sunt diferențiate de specialiști în conduite de mânie și în conduite agresive. -Mânia este una din cele dintâi forme de manifestare a conduitei deviante a copilului; variază în funcție de vârsta acestuia și supără
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
2006, p. 57). II 3. Aspecte pozitive și aspecte negative ale fenomenului de frustrare Psihologia copilului oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții interioare, nesiguranță etc - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
numai că a intervenit frustrarea, dar începe să manifeste un dezechilibru neuropsihic. O altă situație, în care se manifestă un dezechilibru neuropsihic o reprezintă apariția stresului. Unele familii pot fi afectate de privațiuni materiale (părinți cu salarii insuficiente, striviți de nesiguranța zilei de mâine, care nu se pot încadra într- un loc de muncă), iar aceste privațiuni asociate cu factori ținând de o moralitate scăzută (concubinaj, alcoolism, furt etc.) se pot dovedi foarte perturbatoare. Există situații când unii elevi trebuie să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sarcinile școlare pe care ei le impun în familie copiilor, în plus față de cele primite de aceștia la școală. Aceleași efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Așa cum am arătat, exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Așa cum am arătat, exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca părinții și educatorii să se identifice cu nevoile și aspirațiile elevului, pentru a le dirija cu tact, spre
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
colegilor săi, va sfârși printr-un rezultat nedorit; fie că se retrage în sine, refuzând să mai comunice, fie că reacționează violent la frustrare Jena, rușinea, umilirea, tind să dezorganizeze personalitatea copilului, duc la apariția unor stări psihice negative ca nesiguranța, ezitarea apoi pierderea încrederii și respectului față de institutori/profesori. În cazuri extreme, elevul refuză să coopereze cu institutorul/profesorul, chiar devine agresiv. Acești elevi își vor caută „satisfacția, mulțumirea în alte activități colaterale procesului de învățământ deoarece se știe că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sarcinile școlare pe care ei le impun în familie copiilor, în plus față de cele primite de aceștia la școală. Aceleași efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță, etc) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
temeri, neliniște, nesiguranță, etc) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca părinții și educatorii să se identifice cu nevoile și aspirațiile elevului, pentru a le dirija cu tact, spre
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
România, au fost înregistrate unele progrese, privind consolidarea capacității de control, în rețeaua fitosanitară și sanitarveterinară, pe toată filiera de la producător la consumator. S-a introdus de asemenea, controlul nivelului maxim de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Nesiguranța alimentară este determinată pe de o parte de utilizarea pesticidelor în obținerea producției agricole, iar pe de altă parte de prezența unor specii bacteriene și micotice, care au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pesticide în plante și produse vegetale. Nesiguranța alimentară este determinată pe de o parte de utilizarea pesticidelor în obținerea producției agricole, iar pe de altă parte de prezența unor specii bacteriene și micotice, care au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte integrantă din tehnologia de obținere a producției agricole asigurând securitatea alimentară, dar nu și siguranța alimentară. Produsele chimice pot avea un efect toxic direct, dar imprimă și nesiguranța alimentară cauzată prin reziduurile și persistența
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte integrantă din tehnologia de obținere a producției agricole asigurând securitatea alimentară, dar nu și siguranța alimentară. Produsele chimice pot avea un efect toxic direct, dar imprimă și nesiguranța alimentară cauzată prin reziduurile și persistența acestora, în produsele agricole obținute. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut o estimare, a cazurilor de îmbolnăvire, rezultate în urma expunerii populației la substanțele pesticide. S-a constatat, că anual există peste 25 de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în scădere, ca urmare a unor măsuri de eliminarea a acestuia, efectele se vor amplifica și vor mai dăinui încă multă vreme, chiar dacă distrugerea sau neutralizarea acestor deșeuri se va realiza în acest an. Măsuri luate de U.E. pentru reducerea nesiguranței alimentare cauzate de folosirea pesticidelor. - reducerea dependenței producției agricole de cantitatea de pesticide administrată și îmbunătățirea substanțială a calității tratamentelor și a tehnicii de aplicare; - fundamentarea măsurilor fitosanitare, utilizând analiza riscului fitosanitar, acțiune ce trebuie inclusă în conceptul de “Bună
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
2003, o dată cu implementarea unor noi politici agricole comunitare. Indicele de frecvență a tratamentului exprimă numărul mediu pe an al intervențiilor pe același teren (teritoriu) agricol și cantitatea de pesticide aplicată, presupunându-se că acestea sunt folosite în dozele autorizate (omologate). Nesiguranța alimentară datorată micotoxinelor Micotoxinele sunt considerate substanțe naturale, dar sunt denumite și produse secundare de schimb, care apar în timpul dezvoltării unor ciuperci patogene la plante în câmp sau la materialul depozitat și utilizat apoi, în hrana oamenilor și a animalelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
dificultăților și insucceselor școlare. Uneori însă în urma unor conflicte interpersonale, trăite intens în plan intern, poate duce la instalarea unor condiții afective nefavorabile adaptării școlare. Tulburările afective sunt variate iar cele mai frecvente, întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți sunt: nesiguranța, teama, neîncrederea în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Gândirea acestor elevi este superficială iar atenția hipotenace, capacitatea de concentrare este slabă, mai ales în activități lungi care presupun efort voluntar. Ei nu suportă explicații lungi
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
unul din părinți manifestă indiferență față de copil sau când dintr-un motiv sau altul copilul e crescut de un singur părinte. Pentru băieți, absența prea mare a tatălui duce la oarecare efemizare a conduitei, iar pentru fetițe, la o oarecare nesiguranță și poate crea dificultăți în stabilirea de relații finite cu sexul opus, nevrotism, anxietate. Formele relațiilor din familie au efecte și în ceea ce privește formarea conștiinței de sine a copilului. Situațiile de tensiune și autoritarism excesiv și brutal îi fac pe copii
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
În mediul ambiant În care trăiește În mod obișnuit, dar dacă acesta suferă modificări perceptibile va reacționa printr-un alt comportament, de cele mai multe ori printr-un disconfort, la Început, determinat În parte de frica și stresul indus, cât și de nesiguranța și inadaptarea de moment. După cum rezultă din comentariile de la Începutul acestui capitol, comportamentul câinelui-lup are ca suport principal pornirile lăuntrice rezultate din trăirile și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mâncare sau refuzul hranei, stă culcat, nemișcat și somnolent, geme, are o respirație greoaie și suferă În felul lui. Comportamentul câinelui bătrân este evident: mișcările corpului sunt lente, lipsa vigorii, instalarea unei stări de somnolență permanentă, lipsa rezistenței la efort, nesiguranță În mers, Încărunțirea sprâncenelor și a petelor de jar situate deasupra ochilor, accentuarea reducerii acuității vizuale și auditive prin Înfundarea canalului auricular cu cerumen, aglomerarea pavilionului urechii cu peri lungi și cărunți, căderea danturii, răgușirea vocii, apariția unor tumori și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
primit, la Antiochia la începutul lunii ianuarie, anul 1 d. Hr., înalta magistratură a consulatului. La scurtă vreme, tulburările din Armenia i-a oferit ocazia de a obține și unele succese militare. Pe măsură ce Caius devenea mai puternic și influient, creșteau nesiguranța și teama lui Tiberius care se știa dușmănit de către acesta. Când Caius a trecut prin insula unde se afla Tiberius, în drum spre Orient, acesta a socotit de cuviință să-i iasă în întâmpinare. El a fost primit cu destulă
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
și mai greu dar pentru că nu o faci, mi-e teamă că nu le simți și că nu le vrei aștia sunt oamenii, sunt făcuți să aibă îndoieli... iar eu sunt în faza de ping pong, între ceea ce simt și nesiguranța a ceea ce simți tu... am impresia, de multe ori, că am luat-o razna și am creat o realitate paralelă mă întreb, uneori, dacă nu cumva se întamplă prea repede ce se întâmplă... Știi, sunt și eu pe acolo... mă
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ce s-au ocupat de adolescenți Îi enumeram și pe L.Rappaport care a enumerat trei probleme proprii adolescenței: prima este a sexualității și a identificării rolului sexual cu funcționalitatea și ipetuozitatea acesteia; a doua este a identității Încarcate de nesiguranță socială, a treia privește trăirea marginalizării datorită atitudinilor adolescentului (fapt ce accentuiază nesiguranța socială și Îl determină pe adolescent să adopte un comportament agresivă. La acestea se adaugă o dezordine evidentă În interesele și chiar În statutul existențial al adolescentului
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a enumerat trei probleme proprii adolescenței: prima este a sexualității și a identificării rolului sexual cu funcționalitatea și ipetuozitatea acesteia; a doua este a identității Încarcate de nesiguranță socială, a treia privește trăirea marginalizării datorită atitudinilor adolescentului (fapt ce accentuiază nesiguranța socială și Îl determină pe adolescent să adopte un comportament agresivă. La acestea se adaugă o dezordine evidentă În interesele și chiar În statutul existențial al adolescentului, trăite ca atare. Și G.Goldman și D.Ricsman (1969ă s-au referit
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
etc. Darul este înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței în relație cu lumea înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice într-o "gândire fundamentată pe cauzalitate magică". III În literatura română cultă norocul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]