1,813 matches
-
le face apte de a fi purtătoare ale unei informații transmisibile, și ca atare slujind la realizarea comunicării, fie aceasta lingvistică sau non-lingvistică. Limbajul operează în cadrul unui registru de elemente perceptibile și/sau inteligibile - de natură sonoră, gestuală, plastică, obiectuală, noțională, simbolică - asupra cărora se aplică algoritmi de supraordonare morfologică și sintactică, în acord cu principiile unei logici implicite și de natură specifică, rezultatul fiind edificarea unei forme finite a comunicării. Fie și la un mod extrem de simplist, putem privi prin
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
gramatica tradițională, interjecția este o parte de vorbire neflexibilă folosită de obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.. Se caracterizează în general prin lipsa conținutului noțional, și prin posibilitatea limitată de a se integra în propoziție. Interjecția este specifică limbii vorbite, în special registrului de limbă familiar. Sensul ei pragmatic se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate și cuvintele cu conținut noțional folosite în mod exclamativ: "excellent" „excelent”, "lucky devil" „norocosule”. Acestea sunt considerate interjecții, de exemplu de către Grevisse 1964 ("ciel" „cerule”, "courage" „curaj”), Dubois 2002 ("ciel", "encore" „mai”), Barić 1997 ("naprijed" „înainte”, "živio" „trăiască”) și Bărbuță 2000 ("ajutor", "rușine"). Acesta include
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
telefonică în mai multe limbi. În engleza americană a devenit "hello" și s-a răspândit pe tot teritoriul englezei, în / a dat "halo", în "halló", în "allô" și de aici în română "alo". Unele interjecții împrumutate sunt cuvinte cu conținut noțional în limba de origine, de exemplu "aport" < "apporte!" „adu!”, altele - interjecții și în acea limbă: "na", "haide". Cel mai adesea interjecția nu are funcție sintactică în propoziție, dar poate constitui singură o propoziție independentă neanalizabilă, adică este cuvânt propoziție. Tot
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
posibilă a lexicului german este următoarea: Astfel, limba germană este o limbă enciclopedică cu o permanentă „circulație a cuvintelor” compuse instantaneu din alte cuvinte sau morfeme (substantive, verbe, adjective, atribute, afixe etc.). Introducerea unui număr nelimitat de semnificații ale sensurilor noționale în ansamblarea cuvintelor formate ad-hoc constituie o posibilitate practică, această alcătuire depinzând doar de capacitățile cognitive ale ficărui individ care o uzitează. În prima parte a cuvântului pot fi adăugate noțiuni reprezentative sau parafrazabile, iar modulul rădăcină al cuvântului compus
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
formează timpuri verbale compuse, ci și cele aspectuale, modale și pragmatice. Tot în această categorie sunt incluse și verbele copulative. Mai există și verbe numite „cvasiauxiliare”, la care predomină sensul gramatical, dar au mai mult sau mai puțin și conținut noțional. Acestea pot fi, pe de o parte, verbe de modalitate și aspect, pe de altă parte, verbe numite „funcționale”, folosite în asociație cu părți de vorbire nominale care formal sunt complementele lor. Formele nominale ale verbelor copulative sunt considerate părți
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
categorii: Verbele auxiliare sunt cuvinte funcționale asociate altor cuvinte, și au funcția de a exprima categoriile gramaticale specifice verbului: mod, timp, număr, persoană, mai rar aspect, modalitate și înțeles pragmatic. Cuvintele cărora le sunt asociate sunt cele care poartă conținutul noțional al sintagmei formate cu verbul auxiliar. Verbele auxiliare sunt de două feluri: Două verbe auxiliare se asociază unor forme verbale simple, alcătuind forme verbale compuse (corespund verbelor auxiliare din gramatica limbii române): Verbul szokott este un auxiliar de aspect, exprimând
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
ă)”, "Az öcsém a nyáron múlt húszéves" „Fratele meu mai mic a făcut douăzeci de ani astă-vară”. Limita dintre verbele folosite cu sens lexical deplin și cele folosite cu funcții gramaticale este incertă, deoarece verbele poartă în grade diferite sensuri noționale și gramaticale. Pot fi considerate verbe cvasiauxiliare cele la care predomină sensul gramatical, dar au mai mult sau mai puțin și conținut noțional. Verbe de modalitate sunt "akar" „a vrea”, "bír" „a putea, a fi capabil”, "kell" „a trebui”, "kíván
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
lexical deplin și cele folosite cu funcții gramaticale este incertă, deoarece verbele poartă în grade diferite sensuri noționale și gramaticale. Pot fi considerate verbe cvasiauxiliare cele la care predomină sensul gramatical, dar au mai mult sau mai puțin și conținut noțional. Verbe de modalitate sunt "akar" „a vrea”, "bír" „a putea, a fi capabil”, "kell" „a trebui”, "kíván" „a dori”, "látszik" „a se vedea”, "lehet" „a fi posibil”, "megkísérel" „a încerca”, "óhajt" „a dori”, "próbál" „a încerca”, "sajnál" „a regreta”, "szándékozik
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
fiind structural incomplete. Sunt și propoziții în care termenul principal este un infinitiv, predicatul exprimat prin verbul "lehet" putând fi subînțeles: "Innen látni (lehet) a Balatont" „De aici se poate vedea Balatonul”. În cazul acestui tip de predicat, sensul lexical (noțional) este purtat de o parte de vorbire nominală (numele predicativ), ce reprezintă o calificare sau o identificare a subiectulului. Categoriile gramaticale caracteristice verbului sunt exprimate de un verb copulativ, care asigură legătura dintre subiect și numele predicativ. De cele mai multe ori
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
sensul de „formă”, după germ. "Gestalt"). Cuvintele create spontan nu au la bază elemente moștenite sau împrumutate, ci exprimarea sentimentelor prin manifestări sonore spontane, imitarea unor zgomote sau sugerarea prin anumite complexe sonore a unor conținuturi afective suplimentare pe lângă conținuturi noționale. În limba comună sunt câteva sute de asemenea cuvinte. Acestea sunt la origine manifestări sonore nearticulate, care exprimă bucurie, durere, mânie, mirare, decepție etc., care cu timpul s-au fixat într-o anumită formă sonoră articulată. Unele, din cauza originii lor
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
zât” (pentru alungarea pisicii). Unele nume de animale sunt derivate de la asemenea cuvinte: "cica" „pisică” (în limbajul copiilor), "csirke" „pui de găină”, "héja" „uliu” (de la un cuvânt de alungare). Aceste cuvinte adaugă, prin complexul lor sonor, conținuturi afective la conținuturile noționale pe care le poartă. Asemenea cuvinte lărgesc foarte mult în maghiară aria nuanțelor de sens. Este mai ales cazul verbelor ce redau mișcări și stări, cu nuanțe care exprimă încetineala, nesiguranța, ridicolul etc. Exemple pentru: Sunt și adjective creații expresive
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
calc semantic după engl. "to support". Cuvintele create spontan nu au la bază elemente moștenite sau împrumutate, ci exprimarea sentimentelor prin manifestări sonore spontane, imitarea unor zgomote sau sugerarea prin anumite complexe sonore a unor conținuturi afective suplimentare pe lângă conținuturi noționale. Interjecțiile create spontan sunt la origine manifestări sonore nearticulate, care exprimă bucurie, durere, mânie, mirare, decepție etc., care cu timpul s-au fixat într-o anumită formă sonoră articulată. Unele, din cauza originii lor, sunt asemănătoare în diferite limbi, fără să
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]