2,731 matches
-
să fie distrus definitiv în 1018, de către bizantinii conduși de Vasile al II-lea, în urma bătăliei de la Kleidion. În primul deceniu ce a urmat instaurării ocupației bizantine, nu există probe care să ateste vreo tentativă de rezistență din partea populației sau nobilimii bulgare. Din moment ce au existat oponenți convinși ai Bizanțului, precum Krakra sau Nikulitsa, Dragash și alții, este greu de explicat acea perioadă de pasivitate. Unii istorici explică acest fapt prin concesiunile oferite de Vasile al II-lea nobilimii bulgare, cu scopul
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
din partea populației sau nobilimii bulgare. Din moment ce au existat oponenți convinși ai Bizanțului, precum Krakra sau Nikulitsa, Dragash și alții, este greu de explicat acea perioadă de pasivitate. Unii istorici explică acest fapt prin concesiunile oferite de Vasile al II-lea nobilimii bulgare, cu scopul de a le câștiga obediența. În primul rând, le-a garantat indivizibilitatea Bulgariei în cadrul frontierelor sale geografice, și nu a anulat în mod oficial conducerea nobilimii bulgare, acum parte din nobilimea bizantină, ca arhoni și strategi. În
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
explică acest fapt prin concesiunile oferite de Vasile al II-lea nobilimii bulgare, cu scopul de a le câștiga obediența. În primul rând, le-a garantat indivizibilitatea Bulgariei în cadrul frontierelor sale geografice, și nu a anulat în mod oficial conducerea nobilimii bulgare, acum parte din nobilimea bizantină, ca arhoni și strategi. În al doilea rând, autocefalia Arhiepiscopatului de la Ohrid a fost recunoscută prin decrete regale, ce i-au stabilit frontierele, diocezele, proprietățile și alte privilegii. Poporul bulgar s-a opus domniei
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
oferite de Vasile al II-lea nobilimii bulgare, cu scopul de a le câștiga obediența. În primul rând, le-a garantat indivizibilitatea Bulgariei în cadrul frontierelor sale geografice, și nu a anulat în mod oficial conducerea nobilimii bulgare, acum parte din nobilimea bizantină, ca arhoni și strategi. În al doilea rând, autocefalia Arhiepiscopatului de la Ohrid a fost recunoscută prin decrete regale, ce i-au stabilit frontierele, diocezele, proprietățile și alte privilegii. Poporul bulgar s-a opus domniei bizantine în mai multe rânduri
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
nobili de viță veche. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovici Pușkin (1767-1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadejda (Nadia) Ossipovna Hannibal (1775-1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovici Gannibal (1744-1807) și a soției lui, Maria Alexeievna Pușkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovici
Aleksandr Pușkin () [Corola-website/Science/304262_a_305591]
-
în controlul statului, abolirea parțială a șerbiei, finanțarea unui program de învățământ și asistență socială, reformarea judiciară, abolirea pedepsei cu moartea, desființarea taxelor vamale etc. Politica de modernizare a lui Iosif al II-lea fost oprită după moartea împăratului de către nobilimea conservatoare (1790). Austria a fost implicată în numeroase conflicte militare cu Prusia, Franța, Bavaria. Imperiul Habsburgic a fost adversarul înverșunat al Franței revoluționare și napoleoniene (1792-1815), înfrângerea categorică de la Austerlitz (1805), a armatelor austro-ruse de către Napoleon Bonaparte a dus la
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de către Iulius Caesar (51 î.Hr.), iar cinci secole mai târziu prăbușirea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.) a permis pătrunderea noilor populații germanice. Francii, conduși de Clovis (481-511), ocupă Gallia și pun bazele unui regat barbar, acceptând colaborarea cu nobilimea locală și creștinismul. Carol cel Mare încoronat, cu acceptul papei Leon al III-lea, în Catedrala Sf.Petru din Roma, ca împărat roman al Imperiului Carolingian (800), s-a dovedit un mare războinic (anexează teritorii din Europa centrală și sud-vestică
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
regiune. În jurul anului 2500 î.Hr., în Tesalia exista o cultură neolitică bine stabilită. Au fost descoperite și așezări miceniene, cum ar fi cele de la Iolcos, Dimini și Sesklo (în apropiere de Volos). Mai târziu, în perioada elenistică, în această regiune nobilimea a organizat o federație, care a ajunsă să controleze Liga amficționică din nordul Greciei. Locuitorii Tesaliei erau cunoscuți pentru cavaleria lor. În timpul războaielor greco-persane, tesalienii au luptat de partea perșilor. În secolul al IV-lea î.Hr, Tesalia a ajuns
Tesalia () [Corola-website/Science/303945_a_305274]
-
al Prusiei. În sud, Polonia s-a confruntat cu Imperiul Otoman și cu tătarii crimeeni, iar în est, a ajutat Lituania în lupta cu Cnezatul Moscovei. Polonia se dezvolta ca stat feudal, cu o economie predominant agrară și cu o nobilime latifundiară din ce în ce mai dominantă. Legea "Nihil novi" adoptată de "Sejm" (parlamentul) polonez în 1505 a transferat puterea legislativă de la monarh în mâinile "Sejm"ului. Acest eveniment a marcat începutul perioadei denumite „Libertatea de Aur”, în care statul a fost guvernat de
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
latifundiară din ce în ce mai dominantă. Legea "Nihil novi" adoptată de "Sejm" (parlamentul) polonez în 1505 a transferat puterea legislativă de la monarh în mâinile "Sejm"ului. Acest eveniment a marcat începutul perioadei denumite „Libertatea de Aur”, în care statul a fost guvernat de nobilimea polonă „liberă și egală”. Reforma protestantă a făcut profunde incursiuni în creștinismul polonez, ceea ce a avut ca rezultat o toleranță religioasă unică la acea vreme în politica europeană. Curentele Renașterii europene au evocat în Polonia Jagiellonă târzie (în timpul regilor Sigismund
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
astronomul Nicolaus Copernic. Expansiunea teritorială a Poloniei și Lituaniei a mers înspre nord până în îndepărtata regiune Livonia. Unirea de la Lublin din 1569 a dus la formarea Uniunii Polono-Lituaniene, un stat federal mai strâns unificat. Uniunea era condusă mai ales de nobilime, printr-un sistem format din parlamentul central și adunări locale, în frunte cu monarhul ales. Dominația nobilimii, care constituia o proporție mai mare a populației față de alte țări europene, a dus la constituirea unei democrații timpurii („o sofisticată democrație nobiliară
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Unirea de la Lublin din 1569 a dus la formarea Uniunii Polono-Lituaniene, un stat federal mai strâns unificat. Uniunea era condusă mai ales de nobilime, printr-un sistem format din parlamentul central și adunări locale, în frunte cu monarhul ales. Dominația nobilimii, care constituia o proporție mai mare a populației față de alte țări europene, a dus la constituirea unei democrații timpurii („o sofisticată democrație nobiliară”), în contrast cu monarhiile absolutiste larg răspândite la acea vreme în restul Europei. Începutul Uniunii a coincis cu o
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
și structura socială. Guvernul a devenit ineficient din cauza conflictelor interne pe scară largă (de exemplu "Rokosz"-ul lui Lubomirski împotriva regelui Ioan al II-lea Cazimir și confederațiile rebele), procesul legislativ afectat de corupție și manipulare din partea intereselor străine. Clasa nobilimii a căzut sub controlul unui număr restrâns de familii puternice care și-au format domenii teritoriale, populația urbană și infrastructura au căzut în ruină, ca și majoritatea fermelor țărănești. Domniile a doi regi din dinastia saxonă Wettin, și , au adâncit
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
de Patru Ani. Principala sa realizare a fost adoptarea Constituției din 3 Mai, prima lege de acest fel din Europa modernă. Documentul moderat-reformist, acuzat de detractorii Revoluției Franceze, a generat în curând o opoziție puternică din partea cercurilor conservatoare ale marii nobilimi a Uniunii și din partea Ecaterinei a II-a, hotărâtă să împiedice o renaștere a puternicii Uniuni. Confederația de la Targowica, a marii nobilimi, a cerut ajutorul țarinei și în mai 1792 armata rusă a pătruns pe teritoriul deja redus al Uniunii
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
moderat-reformist, acuzat de detractorii Revoluției Franceze, a generat în curând o opoziție puternică din partea cercurilor conservatoare ale marii nobilimi a Uniunii și din partea Ecaterinei a II-a, hotărâtă să împiedice o renaștere a puternicii Uniuni. Confederația de la Targowica, a marii nobilimi, a cerut ajutorul țarinei și în mai 1792 armata rusă a pătruns pe teritoriul deja redus al Uniunii. Războiul de apărare dus de forțele Uniunii a luat sfârșit atunci când regele, convins de inutilitatea rezistenței, a capitulat și a aderat la
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
de arabi. deși unii dintre ultimii guvernanți persecutaseră cultul zoroastrist, la început au fost incluși de către musulmani ca Oamenii Carții și li s-a permis practica liberă. Convertirea maselor la islam nu era dorită și nici permisă, potrivit legii islamice. Nobilimea și persoanele de la oraș au fost primele care s-au convertit la islam. Noua religie s-a extins mai lent între populația rurală. Mulți zoroastriști au emigrat, mai multe grupuri s-au stabilit în India. În secolele următoare zoroastrismul de
Zoroastrism () [Corola-website/Science/304336_a_305665]
-
importantă, fiind exercitată mai ales prin membri ai familiei. Pe plan politic Constantin Cantacuzino a fost adeptul unei linii antiotomane și a pledat pentru apropierea de Rusia și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană. Cu privire la cererea formulată de comitetul marii nobilimi maghiare din Făgăraș privind strângerea de fonduri pentru zidirea bisericii reformate, adresată «vecinilor» Constantin Brâncoveanu și Stolnicului Constantin Cantacuzino, ca proprietari ai satelor Sâmbăta și Recea, publicăm aici scrisoarea stolnicului Cantacuzino, din care se vede că marele voievod Constantin Brâncoveanu
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
vieții, condițiile morale ale căsătoriei și vieții de familie, relația dintre viața și moarte, dintre iubire și fericire. Privirile scriitorului se extind însă și asupra unui câmp social vast, cuprinzând intelectuali, negustori, țărani, etc. În primul plan însă rămâne lumea nobilimii, în cadrul căreia, cu subliniate tendințe moralizatoare, Tolstoi ține să pună în relief corupția lumii mondene, a aristocrației citadine, căreia îi este opusă, într-un viu efect de contrast, viața simplă, sinceră, pură, a nobilimii rurale, reprezentată de familia Levin. În
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
În primul plan însă rămâne lumea nobilimii, în cadrul căreia, cu subliniate tendințe moralizatoare, Tolstoi ține să pună în relief corupția lumii mondene, a aristocrației citadine, căreia îi este opusă, într-un viu efect de contrast, viața simplă, sinceră, pură, a nobilimii rurale, reprezentată de familia Levin. În 1873, Tolstoi a început să lucreze la următorul lui roman de mari proporții, inspirat parțial din niște evenimente ce au avut loc la o moșie învecinată, unde amanta respinsă a unui nobil s-a
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
sociale care le determină în cele din urmă soarta. Problemele sociale fundamentale își găsesc expresia în căutările lui Levin, în incercările lui de a găsi calea cea mai justa în comportare în condițiile dezvoltării capitalismului. Levin suferă la vederea ruinării nobilimii și speră într-o redresare. El se ridică împotriva tendințelor de dezvoltare capitalistă în domeniul agriculturii și luptă pentru găsirea unei limbi comune de înțelegere între mujici și moșieri, în interesul amândurora. Mersul firesc al istoriei contrazice însă teoriile lui
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
sărăcimii semianalfabete, rurale și urbane. Procentul soldaților englezi era destul de scăzut și, cu excepția celor câteva regimente scoțiene recrutate esențialmente regional, batalioanele britanice cuprindeau o puternică componentă irlandeză (20-40%). Conduși de subofițeri excelenți dar cu ofițeri care, în mare parte, aparțineau nobilimii sau burgheziei și care își cumpăraseră gradul, soldații britanici, „scursurile pământului”, erau totuși niște magnifici combatanți. Dacă infanteria britanică, numărând circa 25 000 de oameni, reprezenta o forță experimentată și de temut, nu aceeași afirmație se poate face despre cavaleria
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
totuși o armată aflată încă în plină reconstrucție. Cu ofițeri și subofițeri de profesie, această armată cuprindea regimente ale armatei regulate propriu-zise, dar și miliții "Landwehr", voluntari din "Freikorps" și recruți fără experiență. Ofițerii, deși aproape în totalitate exponenți ai nobilimii prusace, se bucurau totuși de o bogată experiență: de la gradul de căpitan în sus, toți ofițerii prusaci prezenți la Waterloo își începuseră cariera înainte de 1806. Dintre toate cele 31 de regimente câte cuprindea armata prusacă din 1815, nu mai puțin
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
dinastia Merovingienilor, francii au câștigat supremația în Europa de Vest. Conflictul care va caracteriza întreaga istorie medievală din punct de vedere social și politic, cel dintre suveran și prinții autohtoni, a apărut dupa moartea lui Clovis. Au fost necesare concesii înainte ca nobilimea să recunoască autoritatea regală. Împărțirea repetată a regatului între moștenitorii legitimi a slăbit puterea Merovingienilor, care au cedat în cele din urmă în fața Carolingilor, foștii majordomi ai palatului. Carol cel Mare, primul împărat al Sfântului Imperiu Roman, s-a remarcat
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
de la răsărit de Loara, regatul burgund, Provence, iar la est de Rin și-au impus protectoratul asupra Thuringiei, Alamaniei și Bavariei. Chlotar II a reușit să reunifice regatul un secol mai târziu, însă cu mari sacrificii politice. Pentru a atrage nobilimea de partea sa, a fost silit să accepte Edictum Chlotarii din anul 614, care stipula că demnitarii locali, conții, urmau să fie aleși din rândul latifundiarilor din provincii. S-a consolidat puterea nobilimii locale în derimetrul autorității centrale. Cele trei
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
cu mari sacrificii politice. Pentru a atrage nobilimea de partea sa, a fost silit să accepte Edictum Chlotarii din anul 614, care stipula că demnitarii locali, conții, urmau să fie aleși din rândul latifundiarilor din provincii. S-a consolidat puterea nobilimii locale în derimetrul autorității centrale. Cele trei regate aveau câte un majordom al palatului, care îl reprezenta pe rege și se bucura de o putere considerabilă. Dagobert I a fost ultimul suveran din dinastia Merovingienilor care a stăpânit un regat
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]