1,996 matches
-
unde vom vorbi. Aparatele funcționează? Discursul poate "curge" normal? Facem tot ce putem pentru a fi naturali. O înregistrare digitală și o oglindă ne pot fi de mare ajutor. Cam asta este tot. Având cunoștință de caracteristicile comunicării verbale și nonverbale discutate aici, ar trebui să ținem un discurs credibil. În final, prezentăm câteva considerații practice despre comunicarea verbală pe care să le avem în vedere. * De regulă, prezentăm auditoriului ambele laturi ale problemei (atât aspectele pozitive cât și cele negative
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ascultare activă. Feedback-ul În principiu, feedback-ul arată dacă mesajul a fost recepționat așa cum a intenționat transmițătorul. Dar pentru aceasta, informația trebuie oferită cu claritate, să fie înțeleasă, acceptată și utilă persoanei care ascultă. Feedback-ul poate fi verbal, nonverbal sau o combinație a celor două. O aprobare din cap poate sugera că ascultătorul a auzit și a înțeles mesajul. O întrebare pusă de acesta implică la subsidiar, cel puțin în parte, realizarea înțelegerii celor spuse. Tehnica parafrazării mesajului transmis
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
excelentă formă a feedback-ului, deoarece ea permite vorbitorului să verifice acuratețea și completitudinea informațiilor transmise. Această tehnică este benefică în darea și primirea sarcinilor sau a diferitelor instrucțiuni, când în dialog ne confruntăm cu opinii puternice sau când aspectele nonverbale ale comunicării par să contrazică mesajul verbal. Devine acum clar că de calitatea ascultării depinde în mod esențial realizarea unui feedback eficient. Recomandări Prezentăm câteva recomandări pentru a obține impactul total cu mesajul vorbitorului și a deveni un ascultător eficient
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cazuri, interlocutorul își pierde echilibrul. * Să fim receptivi la ideile noi. Nimic nu este mai semnificativ pentru orizontul nostru spiritual decât capacitatea de a recunoaște virtuțile unor idei noi și decât încrederea care se acordă provenienței acestor idei. * Observăm comunicarea nonverbală a vorbitorului. Expresiile feței, gesturile și inflexiunile vocii sunt modalități de a accede la înțelesuri. Ascultarea activă este un proces care nu se îmbunătățește semnificativ prin simpla rutină cotidiană, ci necesită un travaliu conștient. Capacitatea de a fi un vorbitor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
procesul comunicării în care suntem angajați. Să facem Să nu facem Realizăm contactul vizual potrivit Să întrerupem cealaltă persoană în timp ce vorbește Instituim o relație mutuală plină de înțelegere Să vorbim prea mult despre noi ori în momente nepotrivite "Oglindim" limbajul nonverbal al celeilalte persoane Să folosim un limbaj nonverbal "închis" Folosim un limbaj nonverbal adecvat discuției Să arătăm că suntem neinteresați de problema care se discută Punem întrebări potrivite problemei discutate Să punem întrebări acuzatoare Formulăm întrebări cu răspuns deschis Să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Să nu facem Realizăm contactul vizual potrivit Să întrerupem cealaltă persoană în timp ce vorbește Instituim o relație mutuală plină de înțelegere Să vorbim prea mult despre noi ori în momente nepotrivite "Oglindim" limbajul nonverbal al celeilalte persoane Să folosim un limbaj nonverbal "închis" Folosim un limbaj nonverbal adecvat discuției Să arătăm că suntem neinteresați de problema care se discută Punem întrebări potrivite problemei discutate Să punem întrebări acuzatoare Formulăm întrebări cu răspuns deschis Să folosim întrebări de tip închis Arătăm interes față de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
vizual potrivit Să întrerupem cealaltă persoană în timp ce vorbește Instituim o relație mutuală plină de înțelegere Să vorbim prea mult despre noi ori în momente nepotrivite "Oglindim" limbajul nonverbal al celeilalte persoane Să folosim un limbaj nonverbal "închis" Folosim un limbaj nonverbal adecvat discuției Să arătăm că suntem neinteresați de problema care se discută Punem întrebări potrivite problemei discutate Să punem întrebări acuzatoare Formulăm întrebări cu răspuns deschis Să folosim întrebări de tip închis Arătăm interes față de cealaltă persoană Să deviem de la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
atât timpul nostru cât și al persoanei cu care vorbim. De aceea, stabilim ce avem de spus înainte de a suna; notăm ideile pe o filă de agendă. Acordăm mai multă atenție pregătirii pentru a comunica; lipsită fiind de feedback-ul nonverbal, discuția telefonică necesită o mare sensibilitate. Potrivim stilul propriu cu cel al persoanei cu care vorbim Oamenii ocupați preferă adesea o abordare directă cu o minimă conversație socială. Alții pot prefera o abordare socială mai mare. Oricum, potrivim abordarea problemei
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ideea că emițătorul adaptează stilul comunicării în răspuns la feedback-ul pe care îl primește. Feedback-ul este prezent continuu în conversație. El poate fi un răspuns deliberat (de exemplu, o replică) ori unul neintenționat (de exemplu, unele manifestări comportamentale nonverbale). Filtre (bariere) ale comunicării Factorii din procesul comunicării care împiedică o comunicare deschisă între sursă și destinație. Ei există în indivizi (filtre psihologice) în semnal / mesaj (filtre semantice) și context (filtre mecanice). Grup doi sau mai mulți oameni care interacționează
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
D., Adams, B. (1989), ABC of Communication Studies, Macmillan, Basingstoke. Goffman, E. (1959), The presentation of Self in Everyday Life, Garden City, NY: Doubleday. Grant, Barbara, M, Hennings, Grant, Dorothy (1977), Mișcările, gestica și mimica profesorului: o analiză a activității nonverbale, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hamlin, S. (1989), How to talk so people listen, Thorsons, Harper Collins Publisherd, London. Hartley, P. (1993), Interpersonal Communication, Routledge, London. Herman, E., Chomsky N. (1988), Manufacturing Consent. Pantheon. Hiller, J.H., Marcotte, D., & Martin, T.
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
159, 165 audiență, 19, 26, 27, 39, 82, 86, 172, 173 autoprețuire, 37 B Bariere (filtre) mecanice, 42 psihologice, 42 semantice, 42 C căile convingerii și credibilității, 126 canal, 28 capacitate de comunicare, 16, 82, 86, 159 Cod, 28, 182 nonverbal, 28 al imaginii, 28 compromisul slab, 128 comunicare, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 26, 27, 29, 35, 36, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 48, 49, 50, 51, 56, 57, 58, 59, 60
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
183, 189, 190, 192 cooperantă, 45 de grup, 19 de masă, 20, 81, 82, 83, 84, 85 eficientă, 33, 55, 59, 143 extrapersonală, 12 interpersonală, 12, 13, 15, 19, 20, 34, 42, 62, 67, 181 intrapersonală, 12, 19 managerială, 58 nonverbală, 25, 145, 146, 166 organizațională, 123 verbală, 13, 68, 145 comunicator eficient, 11 concluzie forțată, 128 conferințe și întruniri, 77 conflictul în organizație, 61 Consilierea, 63, 64 subalternilor, 63 context, 26 creația și schimbul de înțelesuri, 13 cultură, 181 D
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
feedback, 13, 30, 34, 39, 40, 41, 42, 58, 70, 86, 123, 141, 142, 143, 146, 147, 151, 164, 165, 166, 175, 181 Fereastra Johari, 38, 40 folosirea diatezei active, 132 Forme de comunicare, 12, 13, 17, 58, 89, 159 nonverbală 19, 34, 50 Formula lui Lasswell, 26 frecvență, 148 funcția persoanei, 69 G generalizare pripită, 128 gesturi, 147 grup, 26, 50, 51, 52, 53, 66 I imagine proprie, 37 impactului televiziunii, 93 Î întrebare trunchiată (aluzivă), 128 L Legea lui
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
72, 76, 127, 128, 131, 132, 138 lucrul cu corectorii și superiorii, 141 lungime, 150 M management-ul impresie, 23 mass-media, 12, 17, 83, 85, 86, 181, 182 media, 17, 86, 191, 192 mediul comunicării, 17 Mesaj, 59, 124, 183 nonverbal, 146 Modelul, 76 al comunicării de masă, 84 argumentării, 131 cauză-efect, 131 contextual, 30 cronologic, 131 liniar, 28 motivațional, 76 problemei, 130 psihologic, 76 rezolvare de probleme, 131 schimbului, 29 Shannon-Weaver, 29 O opinii neautorizate, 128 organizarea comunicării, 129 organizarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și gândire. Deși sunt fenomene indispensabil legate, limbajul și limba reprezintă entități distincte. Limbajul este manifestarea individuală a limbii „limba în acțiune”, adică utilizarea ei concretă de fiecare persoană. Fiind o formă de activitate folosită în diverse ipostaze: verbală, paraverbală, nonverbală, limbajul formează o unitate indisolubilă cu limba, fără de care nu poate exista, după cum limba nu poate exista în afara limbajului. Precum se cunoaște, limbajul are un rol dominant în comunicarea interumană prin forma sa verbală, sonoră, iar această formă de comunicare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reprezintă că va bea ceva din acel pahar (apă, suc, lapte etc.). La nivel metareprezentativ este ceea ce nu este cunoscut de el, nu a fost vizualizat. Deci deficitul neurologic al autistului, determină un alt mod de prelucrare a informației: senzorial, nonverbal și parțial verbal, cel mai adesea structurat comportamental prin limbajul cinetic, ectosemantic. Autiștii trec adesea într-un mutism electiv și achinetic prin închiderea în sine, aspecte care devin mult mai grave cu cât sindromul s-a instalat mai precoce în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic → un alt mod de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare a stimulilor: * nivelul senzitiv; * nivelul semnificativ. Atunci când copilul cu autism încearcă să ofere semnificație întâmpină următoarele probleme: 1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
între Dumnezeu și om prin actul însuși al creației "după chip și asemănare"; b) alta explicită, extrinsecă, oferită de către Dumnezeu omului, din rațiuni pragmatice, ca har/dar intelectual, vizînd posibilitatea de a utiliza un limbaj explicit, de tip verbal (sau nonverbal, poate de tip telepatic, cine știe?). Această ultimă cale definește una dintre premisele esențiale ale realizării scenariului biblic al căderii în păcat; căci, deși scriptura nu menționează cu claritate că divinitatea l-a înzestrat pe om cu competența limbajului, "conversația
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ce ne preocupă în paragraful de față. Fără a ezita prea mult, am putea răspunde într-o manieră generică: utilizînd "instrumente mincinoase" (sau, mai corect spus, "instrumente ale minciunii"), capabile să medieze circulația neadevărului în lume. Limbajul verbal și cele nonverbale definesc aceste categorii de instrumente. 3.3.1. Puterea înșelătoare a limbajului Să ne amintim, urmărind experiența edenică a ființei umane, că cel dintîi instrument de "putere mincinoasă" a fost cuvîntul. Iată cum dialectica "recesivității" a înzestrat cuvîntul, printr-o
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mesajele mincinoase ar trebui să răspundem în termeni semiotici: pe calea diferitelor categorii de semne pe care omul le activează în procesele de comunicare. În esență, aceste canale sînt specifice celor două categorii de limbaje majore: limbajul natural (verbal și nonverbal), pe de o parte, limbajul artificial (logico-matematic, tehnico-științific, cibernetico-computațional etc.). În funcție de aceste limbaje/canale, deosebim: minciuni "naturale", spuse sau scrise (cîte cuvinte pătimașe transmise pe o cale sau alta ființei "iubite" nu sînt decît minciuni gogonate), mimate (cu cîtă seninătate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
solicitată etc.; minciuni "natural-artificiale" (mixte), rezultate în urma interferării a două sau mai multe mijloace de comunicare de tipuri diferite; spre exemplu, un mesaj verbal (sonor) poate fi transmis pe cale telefonică, unul scris prin scrisoare poștală, E-Mail sau fax, un mesaj nonverbal (vizual) pe calea transmisiei televizate etc.; atare medieri favorizează pervertiri tehnice de care emitentul nu este responsabil, dar pe care destinatarul le receptează ca atare, fără ca uneori să-și poată da seama de mistificarea intervenită prin actul transmiterii însuși; ne
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1990 University of Chicago. Versurile lui T. M. Conway sînt retipărite cu permisiunea The Observer Ltd., copyright New Statesman. Citatele din "Age changes in deceiving and detecting deceit" de Bella M. DePaulo și Audrey Jordan sînt retipărite din Development of nonverbal behavior in children, editat de Robert S. Feldman, cu permisiunea Springer-Verlag. Citatele din "Telling lies" de Bella M. DePaulo și Robert Rosenthal sînt retipărite din Journal of Personality and Social Psychology, cu permisiunea American Psychological Association. Citatele din Portrait of
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Yale University Press [93, 104]. Bunyan, John 1967. The pilgrim's progress (ed. a II-a). Oxford: Claredon Press [289]. Burke, Edmund 1987. Reflections on the revolution in France. Indianopolis: Hackett [335]. Burling, Robbins 1993. Primate calls, human language, and nonverbal communication. Current Anthropology 34:25-53 [279]. Burridge, Kenelm Oswald Lancelot 1960. Mambu: a Melanesian millennium. London: Methuen [205]. Burt, Thomas 1924. Thomas Burt M.P., D.C.L., pitman and Privy Councillor: an autobiography. London: Fisher Unwin [290]. Burton, Roger V. 1976. Honesty
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
the Semai. Spindler, George D., ed., Being an anthropologist: fieldwork in eleven cultures. New York: Holt, Rinehart & Winston, pp.85-112 [228]. DePaulo, Bella M., și Jordan, Audrey 1982. Age changes in deceiving and detecting deceit. Feldman, Robert S., ed., Development of nonverbal behavior in children. New York: Springer-Verlag, pp.151-180 [260, 262, 263, 265, 267, 275, 277, 278]. DePaulo, Bella M., și Rosenthal, Robert 1979. Telling lies. Journal of Personality and Social Psychology 37:1713-1772 [114, 266, 275]. DePaulo, Bella M., Stone, J.I.
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
25]. Și astfel, orice acțiune făcută de unul dintre cei care participă la firea umană îi afectează în mod inevitabil pe toți ceilalți" [Ware, 1993:66]. 25 O analiză asemătoare ar trebui realizată și la nivelul principalelor forme ale limbajului nonverbal, avînd în vedere existența unor funcții similare, respectiv a unor parametri (factori) structurali principial identici. Distincția dintre limbajul verbal și cel nonverbal vizează în primul natura semnificantului, care este sonor-articulat, pe de o parte, gestual, plastic, muzical, pe de altă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]