2,074 matches
-
pragmatică a românei vorbite. București: Editura All Educațional. Iordănescu, C. N. (2006). NLP și magia comunicării: programarea neurolingvistică în arta și tehnica de a comunica. Constanța: Editura Mar. Ivan, L. (2009). Cele mai importante 20 de secunde: competența în comunicarea nonverbală. București: Tritonic. Jauss, H. R. (1983). Experiență estetică și hermeneutică literară. București: Editura Univers. Jamț, F., Ștefănescu, B., & Samson, D. (2006). Tehnici moderne de instruire prin acces la medii vizuale active. Suceava [f.e.]. Jianu, I. (2010). Între teatru și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tăcerea conotativă; tăcerea referențială; tăcerea poetică sau autoreflexivă; tăcerea expresivă" (Grigore, 2008, p. 9). 12 Vezi, în acest sens, ideea de "automonitorizare", prezentată în literatura de specialitate drept "capacitatea vorbitorului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonverbal" (Șerbănescu, 2007, p. 43). 13 Pentru implicațiile Eul-ului intim (imaginea despre sine a locutorului) și ale Eul-ului public (imaginea pe care locutorul vrea să o prezinte interlocutorilor), vezi Abric, 2002, p. 19. 14 Prefigurând variabilele de ordin relațional
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nuanțată a stilului de comunicare al românilor, vezi lucrarea Andrei Vasilescu (2010) în care autoarea punctează, ca particularități ale acestui stil de comunicare (versus cel al altor popoare): "elaborarea discursului pe baza unor strategii ale implicitului, rolul crescut al elementelor nonverbale în comunicare, exteriorizarea anxietății comunicative prin exprimarea adesea conflictuală a emoțiilor negative, tendința spontană de constituire a unor ierarhii în discurs în baza statutului atribuit interlocutorilor, activitate susținută de negocierea imaginii publice prin strategii duale ale politeții pozitive și negative
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și să le diferențieze; să învețe mult mai mult despre modul cum și unde își pot exterioriza sentimentele; să-și dezvolte empatia [...]; să citească limbajul trupurilor și alte aspecte nonverbale, pentru a înțelege comunicarea; să învețe să asculte; să învețe să fie constructivi (afirmativi)" (Roco, 2004, p. 155). 22 Pentru accepțiunile competenței de comunicare, vezi Șerbănescu, 2007, pp. 62-63; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227 etc. 23 Relevantă este, în acest sens
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ritm și inflexiune)" (Borg, 2010, p. 32); limbaj corporal = sincronizarea, postura, capul, fața, culoarea pielii, buzele, umerii, respirația, mișcările, imobilitatea, automângâierea, mâncărimea, ritmurile, tonul și volumul vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală = limbajul persoanei, limbajul oficial/profesional, codurile aparținând unor categorii de vârstă, sociale sau profesionale; manierele; limbajul timpului și al spațiului (Enăchescu, 2008, pp. 36-42); "comunicare nonverbală a tăcerii, a timpului, a corpului" (Ilica, 2003, p. 49) etc. În cadrul clasei micromișcărilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală = limbajul persoanei, limbajul oficial/profesional, codurile aparținând unor categorii de vârstă, sociale sau profesionale; manierele; limbajul timpului și al spațiului (Enăchescu, 2008, pp. 36-42); "comunicare nonverbală a tăcerii, a timpului, a corpului" (Ilica, 2003, p. 49) etc. În cadrul clasei micromișcărilor, se realizează diferența între microfixare (concentrare; omul exprimă o atitudine fără să se miște), microatingere (stare de bine, alimentată de dorință sau de întoarcerea spre sine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Popescu, 1998, pp. 129-132 etc. 65 Astfel de manifestări ale interlocutorului sunt incluse, în literatura de specialitate, în clasa așa-numitelor "semnalele de recepție", sau "back channels" cu concretizări, după cum se va vedea în Tabelul nr. 12, și la nivel nonverbal (cf. Mazilu, 2010, p. 125; Vasilescu, 2007, pp. 15-16; Dascălu Jinga, 2006, pp. 74-104 etc.). 66 Cf. Borg, 2010, p. 102, pp. 141-142, pp. 145-150; Mazilu, 2010, p. 125; Vasilescu, 2010, pp. 206-209; Ivan, 2009, pp. 85-89; Cabana, 2008, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la nivel personal și relațional, vezi Saussard, 2009, pp. 10-11. 8 Vezi, ca exemple, și jocul Poveste cu pași, în care un copil primește un bilețel cu o serie de acțiuni simple, succesive, pe care trebuie să le redea doar nonverbal: "mergi, te sperii, alergi, cazi, te ridici, ajungi într-un loc unde ești în siguranță" etc. (Ciobotaru & Mihailovici, 2003, pp. 51-52), respectiv jocurile Strada cu surprize (copiii își imaginează că merg pe o stradă pe vreme de ploaie, ninsoare, ceață
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
limbaj și de a adera la lumea interioară a acestuia. Transmiterea, înțelegerea și acceptarea de către copil a acestei disponibilități trebuie să reiasă din comportamentul și acțiunile logopedului față de copil, exprimate, fie verbal prin încurajări, parafrazări, ton adecvat, dar mai ales nonverbal, prin mimică și privire deschisă, zâmbet, gesturi încurajatoare, plasarea cât mai aproape de copil, la limita spațiului intim. Receptarea și înțelegerea mesajelor empatice transmise de logoped vor fi observabile în conduita copilului printr-o reducere sau înlăturare a sentimentului de inferioritate
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
cazul temei studiate a fost atins, chiar dacă la nivel individual elevii au contribuit cu informații secvențiale. Finalitațile temei au urmărit: formarea competențelor disciplinare și interdisciplinare, adunarea și transmiterea informației, modul de utilizare a acesteia; formarea capacităților de comunicare verbală și nonverbală; exersarea capacității de muncă intelectuală, dobândirea de capacități proprii gândirii sistematice; formarea de atitudini și comportamente de tip interpersonal. La nivel interdisciplinar, abordarea a necesitat cooperarea dintre profesori de specialități diferite în analiza, proiectarea și predarea diferitelor teme, elaborarea unui
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
a impresionat pe elevii noștri, dar i-a și implicat în a descoperi și înțelege corespondențele cu textul sadovenian. în timpul vizionării filmului, am propus elevilor un exercițiu interesant. Mai întâi, a fost întrerupt sonorul, elevii orientându-și atenția spre limbajul nonverbal, semne, semnale exprimate de actori. Ei și-au notat în scris observațiile constatate. Apoi am întrerupt recepția vizuală prin întoarcerea spatelui la ecran, elevii urmărind doar comunicarea sonoră, fiind puși în situația să-și imagineze mimica, gestica actorilor pe care
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar, la un mod de comunicare polimorf care are drept trăsătură specifică utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora îi se adaugă o latură sonoră nonverbală. Transmutarea (traducerea intersemiotică) înseamnă procesul de decodificarerecodificare a unui text formulat cu ajutorul unor semne verbale într-un text alcătuit în baza unor semne non-verbale (picturale, filmice, muzicale). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
strictă decât în multe scrieri epice, ca, de exemplu, în romane. Limbaje scenice - modalitățile de expresie folosite în arta spectacolului. Teatrul este o artă sincretică, în care sunt îmbinate mai multe tipuri de comunicare, vizuală și auditivă, verbală, paraverbală și nonverbală : text, imagine (aranjarea scenei, decoruri, lumini), aspectul și mișcările corpului omenesc (costume, machiaj, deplasarea în scenă, distanța dintre personaje, jocul privirilor, gestică, mimică), rostire (timbru și intensitatea vocii, ritmul și viteza vorbirii, intonația), muzică sau efecte sonore. Acestea sunt considerate
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
frământată”, „izbucnirea de furie”, „clipire ca un trăsnet”, „furtună năprasnică”, „strigăte desperate”, „urlete pe toate glasurile”, „înjurăturile îmbălate”, „vuiet prelung”. Eludarea predicatului dă comunicării un ritm rapid: „Ce, boierule, vrei să ne omori?”. Termenii figurați, proveniți din limbajul unei arte nonverbale cum este muzica, îndeplinesc un dublu rol: cel de a defini scriitura, deci cu o funcție metalingvistică, și cel de a se autodefini, cu o „funcție poetică”. Aici muzicalitatea este subordonată ideii. Capitolul Petre, Petre descrie atmosfera după furtună. Vocile
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
abandonul. Domnul Jourdain al lui Molière devine ridicol vrând să-i facă „frumoasei sale marchize” o reverență pentru care trupul său greoi, masiv, are nevoie de aproape întreg spațiul scenei. Expresia feței („les jeux de physionomie”) este un alt mijloc nonverbal de a genera subtile conotații în teatru. Gura și ochii, mai ales, își au limbajul propriu, uneori independent, chiar, de vorbe. Personajul tradițional al nerodului, în comedie, are adesea gura rotunjită într-o grimasă tâmpă sau lărgită într-un surâs
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
socio-uman dominant din respectiva organizație". Când analizează cultura organizațională din perspectivă individualistă, Goffman se bazează pe elementele comportamentale care prezintă o anumită stabilitate în timp, care se produc cu o anumită frecvență. Deoarece accentul cade exclusiv pe comunicarea verbală și nonverbală, el consideră că avem de-a face cu o abordare "dramaturgică", întrucât fiecare individ, prin mesajele transmise verbal și, cu deosebire, nonverbal (gesturi, mimică, chiar tăceri), manipulează o anumită simbolistică, își joacă, asemenea actorilor, propriul rol, viața socială fiind văzută
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stabilitate în timp, care se produc cu o anumită frecvență. Deoarece accentul cade exclusiv pe comunicarea verbală și nonverbală, el consideră că avem de-a face cu o abordare "dramaturgică", întrucât fiecare individ, prin mesajele transmise verbal și, cu deosebire, nonverbal (gesturi, mimică, chiar tăceri), manipulează o anumită simbolistică, își joacă, asemenea actorilor, propriul rol, viața socială fiind văzută, în acest sens, ca o mare scenă. Cum rolurile presupun interacțiune, în acest joc fiecare individ are tendința afirmării propriului eu, a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
eficiența interpersonală, aceasta readuce în discuție importanța abilităților și competențelor sociale ale indivizilor. La nivelul organizației școlare acest tip de eficiență este fundamental, întrucât comunicarea și relațiile interpersonale sunt aspecte predominante, constituind baza unui climat organizațional motivant. Comunicarea verbală și nonverbală, cooperarea, atitudinea empatică, asertivitatea sunt doar câteva elemente ce asigură eficiența interpersonală. Cultura și climatul organizațional pot influența hotărâtor eficiența organizației școlare. Sistemul de valori și credințe împărtășit de toți indivizii se reflectă în comportamentul acestora, în loialitatea și dăruirea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în școală, Eric Debarbieux LIBRĂRII în care puteți găsi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
amintim și de o constrângere majoră de care a trebuit să ținem cont în realizarea cercetării. Agresivitatea din cadrul unui text scris este fără doar și poate mult redusă în raport cu cea care beneficiază de un suport video. În scris dispar aspectele nonverbale și paralingvistice care amplifică încărcătura conflictuală a unei anumite situații. În plus, un schimb de replici necivilizat, așa cum apare el în cadrul unei știri de televiziune, nu poate fi niciodată redat cu fidelitate totală chiar dacă s-ar face o transcriere exactă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pragmatice complementare, având la bază ipoteza caracterului intențional al comunicării 139. Pornind de la premisa că a semnifica ceva pentru cineva presupune instaurarea unei relații intenționale, Grice împarte domeniul semnificației nenaturale, concepută ca o particularitate a conduitelor de limbaj verbal sau nonverbal, în două părți: planul semnificației induse prin intermediul unui indice direct (de exemplu, obținerea unui procent mic în alegeri echivalează cu un eșec); planul semnificației induse cu ajutorul unui indice explicit, care permite altuia să infereze intenția pe care dorim să i-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în față; publică; de masă - în care receptorul (auditoriul) este un public larg; - după sistemul de coduri: verbală - prin mijlocirea cuvântului; paraverbală - informația este codificată și transmisă prin elemente prozodice și vocale care însoțesc cuvântul și care au semnificații comunicative; nonverbală - informația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semne legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor; a. natura interacțiunii: directă; indirectă; b. natura conținutului: referențială - comunicarea vizează un anumit adevăr; operațional-metodologică - vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mesajului sau conexiunea psihologică între emițător și destinatar, care le permite să stabilească și să mențină comunicarea. Feedback-ul este un element foarte important al comunicării asigurând circularitatea procesului comunicării, un proces retroactiv. Se constituie din acele mesaje verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite ca răspuns la comunicarea altei persoane. Contextul comunicării reprezintă cadrul desfășurării actului comunicativ. Există cel puțin trei dimensiuni ale contextului: - dimensiunea fizică - elementele din mediul înconjurător cu implicații în actul comunicării; - dimensiunea psihosocială - rolurile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
diferă selecția și dispunerea cuvintelor. Limba este extraindividuala, limbajul este mijlocul de vehiculare a limbii. În ceea ce privește comunicarea și limbajul, deși legate indisolubil, cele două noțiuni se diferențiază după sfera lor: comunicarea, realizându-se nu doar prin mijloace verbale, ci și nonverbale, are o sferă mai largă decât limbajul, care este o comunicare verbală, realizată prin mijloace lingvistice. Desfășurându-se, într-un fel sau altul, și atunci când nu are loc comunicarea interumană, limbajul depășește limitele comunicarii propriu-zise, continuând să funcționeze și atunci
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
definită prin: contextualizare; categorie supraordonată. În acest sens, Luminița Iacob susține că, depășind capacitatea lingvistică, limitată la cunoașterea limbii, competența de comunicare reprezintă aptitudinile, în care cunoștințele lingvistice și socio- culturale sunt indispensabile, incluzând atât stăpânirea materialului verbal, para- și nonverbal, cât și stăpânirea regulilor de plasament contextual al interacțiunii, al principiilor de politețe și de ritualizare comunicațională. Sinonimia capacități - cunoștințe procedurale se explică prin modalitățile de reprezentare a cunoștințelor individuale. Astfel, după o primă clasificare, acestea pot fi: a) cunoștințe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]