3,544 matches
-
al Mariei și nepot al banului Șerban - nu fiu, cum apare în splendida genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cum ar fi inflamațiile, febra, holera, mușcătura de șarpe 52 și altele, cazurile acestea fiind totuși numeroase; unele dintre ele erau atât de periculoase, Încât am fost nevoit să fac trei-patru vizite pe zi. Succesorul meu a fost mai puțin norocos; În primele șase luni după anexare (din mai până În octombrie 1849), timp În care mă mai aflam În țară, acesta a pierdut peste șaizeci de pacienți dintr-o mie, ca să nu mai pomenesc de cei socotiți incurabili. În privința acestora din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după care să ne orientăm; eram ca și orbi, neștiind Încotro să ne Îndreptăm pașii. Am lăsat caii să ne conducă după propriul lor instinct, dar nici ei nu știau Încotro s-o apuce. În mijlocul acestei situații disperate, steaua mea norocoasă - sub auspiciile căreia m-am născut, poate, și care adeseori m-a Îndrumat În clipele de cumpănă - străluci din nou. La oarecare depărtare de noi am zărit lumina unui mic foc și, prinzând curaj, ne-am Îndreptat Într-acolo; dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și diaree. Am renunțat, prin urmare, să mai pierd timpul și am Început să aplic tratamentul homeopatic, administrându-mi câte o doză de ipecacuanha la fiecare jumătate de oră. Acest remediu se dovedi eficient, iar eu am fost Îndeajuns de norocos pentru a mă Însănătoși pe deplin În numai șase ore. Deoarece există numeroși Înlocuitori pentru ipecacuanha, cred că este bine să menționez cu această ocazie că medicamentul original este singurul care poate produce efectul dorit. Procurasem acest remediu căruia Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acestea am răspuns că principiul meu era: Noli accedere, nisi vocatus, adăugând că Îmi voi asuma Îngrijirea medicală a prințului doar la cererea sultanului. Dar n-a mai fost nevoie, căci majestatea sa se arătă a fi totuși Îndeajuns de norocos, reușind să găsească un doctor care-i vindecă fiul În numai câteva zile. Sultanul porunci să fie readuși În serai tocmai acei medici care mai Înainte se ocupaseră fără succes de fiul său, după care Îl chemă Înaintea lor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a făcut experimentul cu viperele, numindu-l pe maharajah „fiul unei spălătorese”. Una dintre soțiile lui Ranjit Singh a dat naștere unei fete, la Vetala, și În acele ținuturi nașterea unei fete nu e considerată o fericire sau un eveniment norocos. Din Întâmplare, În același timp o spălătoreasă din vecinătate a adus pe lume un băiat vânjos. Regina fiind informată de aceasta și dorind cu orice preț să aibă un băiat, a aranjat cu spălătoreasa să facă schimb de nou-născuți. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prietenul tuturor europenilor, În special al vecinilor săi englezi, cărora le-a acordat sprijin după catastrofa de la Kabul. Prințul regal ucis, No-Nehal Singh, ar fi putut să nu procedeze În aceeași manieră, englezii privindu-i moartea ca pe un eveniment norocos. Oferind astfel o succintă relatare a evenimentelor politice ale țării În care mi-am petrecut o parte atât de considerabilă din viața mea, voi prezenta acum cititorului o mai amplă detaliere a sistemului medial 259 la care am făcut referire
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
faptul că deja după 1850 e observabilă necesitatea de a combina pregătirea medicală cu cea istorico-religioasă În discutarea acestor cazuri care au stabilit identitatea Indiei În ochii europenilor: Îngroparea de viu, sau performarea acestui samadh, cum e numit”, ezită puțin norocos autorul englez, „e o practică foarte rară dar și foarte bine cunoscută la devoții religioși hinduiști. Un cunoscut și autentic exemplu de samadh durând 40 de zile și sfârșind satisfăcător e cazul acelui yogi Haridas din timpul lui Ranjit Singh
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de sinceritate fiind numeroase, căci construise din fondurile sale o rezidență În Lahore, a cărei valoare se ridica la 6.000 de rupii 1. Treizeci și cinci de ani În Orient duce cu ea multe amănunte de acest fel, și e mai norocoasă decât alte memorii importante ale epocii - cele ale generalului Claude-Auguste Court, care nu au apărut În timpul vieții autorului și, deși unele studii le amintesc, după voluminosul manuscris păstrat la Musée Guimet, ele par să rămână În continuare În afara interesului istoricilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a se aplana, cei doi o frecventează din nou pe Luchi și caută, separat, să îi obțină deciziunea. Medicinista se simte fericită în compania acestor bărbați inteligenți și evită să ia o hotărâre. Li se alătură Paul Ștefan care, mai norocos decât ceilalți, câștigă repede simpatia fetei și chiar mai mult decât atât. Inteligenta, imprevizibila Luchi este, erotic, o neștiutoare și, din motive ce se vor lămuri mai târziu, se dăruie tânărului ziarist, după care, jignită și înspăimântată de fapta ei
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
alese, II, București, 1963 (în colaborare cu Ihor Lemnij), Povestiri, București, 1963; S. Golițân, Cei patruzeci de exploratori, București, 1963 (în colaborare cu V. Țvileac); Hervé Bazin, Vipera sugrumată. Moartea căluțului, pref. Val Panaitescu, București, 1964; Henrik Pontoppidan, Per cel norocos, pref. Aurel Martin, București, 1965 (în colaborare cu Al. Budișteanu); Jules Verne, În fața steagului, București, 1965; Bjșrnstjerne Bjșrnson, Fata pescarului, pref. Ovidiu Drimba, București, 1966 (în colaborare cu Virgil Tempeanu și Ion Caraion); Georges Duhamel, Viața și aventurile lui Salavin
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
îi pui pe elevii tăi să îi învețe, vei găsi cu ușurință ceea ce cauți”). Tonul lui Avitus, episcopul cu studii profane, este încă blând. Curând însă, dascăli precum Viventiolos vor auzi amenințările letale ale Bisericii. Aquitania a fost mai puțin norocoasă: ultimii ei mari dascăli au murit înainte de încheierea secolului al V-lea. Retorul Lambridius de la Școala din Bordeaux a murit în 479, iar școala s-a închis. După dispariția lui Sidonius nu a mai apărut nici un dascăl ilustru la Școala
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
absență e neființa, Neantul însuși (das Nichts); d) căutarea rostului uman: cercetarea fenomenologică nu produce cunoaștere de dragul cunoașterii, ci mai degrabă produce cunoaștere pentru a dezvălui rostul/sensul de a fi uman. Venim pe lume întâmplător, printr-un „accident cromozomial norocos”, dar fără sens predefinit și fără rost predestinat. Pe acestea insul, „aruncat în lume”, și le află, și le construiește singur. Dacă ajunge să o facă - căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fericire decât celelalte curricula. Este evident că acest curriculum presupune o învățare accidentală care nu este neapărat benignă sub raport paideutic (însă fiecare dintre „accidentele de viață” lasă, cum se știe, urme adânci, adesea dureroase - dar de multe ori și „norocoase” -, care marchează profund destinul individului). g) Rhetorical curriculum. „Curriculumul retoric” este alcătuit din idei oferite de politicieni, oficiali, purtători de cuvânt, administratori, personalități proeminente etc. „Vocile” lor contează ori de câte ori se inițiază schimbări în societate și se iau decizii ce afectează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și-l trage omul de la această damnare. Suntem specia Homo humanus. Adică ne-am născut din humus și trebuie să ne reîntoarcem în humus-ul inițial. Acest nostos odiseic, întotdeauna rodnic și răspânditor de sens, pare să fi fost mereu norocos pentru omul derutat. Dar la care origini să ne întoarcem? La cele ale epocii moderne? La cele ale întregii civilizații euroatlantice? Vom avea surpriza să vedem că oricare dintre ele oferă răspunsuri izbăvitoare. * Citez un text tulburător, scris în zorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mâncare sau bani...”. Familia era păstrătoarea valorilor și datinilor, mediul în care individul se simțea apărat, eliberându-se de frica de autorități. Iată evocarea unui preot ortodox: „Sistemul nu interzicea explicit sărbătorile, dar nu le promova, oamenii nu aveau liber. Norocoși erau doar elevii și studenții, care aveau vacanță în perioada sărbătorilor de iarnă. La țară oamenii sărbătoreau așa cum se cuvine, începând cu ritualul sacrificării porcilor de Ignat, continuând cu colindătorii, cu participarea la slujba de Crăciun, cu trăirea deplină a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru el, care pe care, legea junglei, iraționalitatea luptei pentru hrană, pentru carne. Cartelarea alimentelor, cu miza ei colectivist-egalitaristă („puțin, cât să ajungă pentru toată lumea”) eșuase în teratologie. Marfa abia ajungea pentru 10-20% din populația cozii, prindeau doar cei mai norocoși, mai bine plasați și mai puternici („elita”). Puteai să te fi așezat printre primii, în asemenea cazuri ziceai mersi dacă mai apucai un pachet de carne cu grăsime și os. Totul era un fel de „vânătoare” - mai ales atunci când se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Timpul și contemplația distanțează, efasând contururile lucrurilor și patosul trăirii, bemolează entuziasmele, dar reumple experiențele cu substanța unor sensuri mai pure, smulse parcă irepresibilei treceri. Versurile caligrafiază de regulă asemenea stări: „Și te iubesc acum când nu mai am / Cuvinte norocoase să te cheme, / Când între noi stă timpul ca un geam / Și ne privim tăcuți ca în portrete.../ Aș vrea să râd cum râde-un diamant / Și-aș vrea să te prefaci nepăsător, / Dar peste umăr cupe să ciocnim, / S-
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea într-o încețoșare fără speranță, stările fluide, închipuirile vaporoase îi smulg, nu chiar „vorbe de argint”, dar, orișicât, exprimări ceva mai norocoase. Cu un fir epic încâlcit, romanul Statuia care arde (1934) plutește în aceeași nebuloasă cu pretenții moral-filosofice. Codrea, un „răzvrătit” pe care nu îl sperie hărțuielile la care se vede supus, e stăpânit de un ideal, de un „vis luxuriant
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
putea exercita o înrâurire nemijlocită asupra conștiinței estetice. Iliada și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare Eneidei în versiunea Annibale Caro, Iliadei lui V. Monti, Iliadei și Odiseei lui I.H. Voss. Puține literaturi se bucură de traduceri mai norocoase. Termenul de „traducere” este cu totul impropriu. Epopeile homerice sunt simple basme cu materie universal cunoscută. Interpretatorul n-a tradus, ci a creat din nou poezia lor cu ajutorul cuvântului, așa cum Caragiale a creat în Abu-Hasan și în Kir Ianulea pe
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
abundență) spirituală, trecând prin câteva „puncte de sprijin pentru suflet”. Titlul Coenaesthesicon face trimitere la sinteza lumii sub semnul esteticului, jocul livresc al etimoanelor grecești continuând în Aionios, care sugerează eternitatea. Titlul altei cărți, Eudaimonia, are similitudini cu grecescul eudaimon („norocos”), culegerea cuprinzând poeme ce invocă personaje ale Antichității greco-latine în poemele Către Aurora, Către Tais. Poetul tinde spre cunoaștere metafizică, cultivând tragicul existenței perceput în note expresioniste. El creează o geografie spirituală, lipsită însă de coerență, de vreme ce viziunea se întemeiază
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
spirit care „vede” mereu mituri și se plasează, în actele lui de existență, în marea istorie. Retorica lui este solemnă și, deseori, reflecțiile sunt oraculare. A trecut, cum era de bănuit, la roman: Viața pe un peron (1981), Un om norocos (1984). Este vorba de două parabole ample, cu câteva personaje-simboluri și o intrigă ce nu poate fi fixată în timp și spațiu. Modelul epic poate fi Herman Hesse și Ernst Jünger (Pe falezele de marmură), cu simbolistica lor enigmatică, iar
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
se transformă într-o teribilă armă de represiune împotriva omului? Cele mai bune pagini din romanele lui P. analizează astfel de ecuații delicate, și trebuie spus că dialectica ideilor e mai spectaculoasă la P. decât ficțiunea propriu-zisă. În Un om norocos se află tot un personaj „ciudat” - Daniel Petric, artist conștient de mediocritatea lui -, care nu acceptă complicitățile (mari, infernale) ale lumii în care destinul l-a aruncat fără să îl întrebe. Romanul, scris la persoana întâi, este tot o parabolă
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Italia, București, 1974; Mitologii subiective, București, 1975; Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudență și iubire, București, 1978; Scrisori imaginare, București, 1979; Caminante. Jurnal (și contrajurnal) mexican, București, 1980; Viața pe un peron, București, 1981; Polemici cordiale, București, 1983; Un om norocos, București, 1984; Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului, vol. I: Spre centrul labirintului, București, 1986; Viața ca o coridă, București, 1987; Polémiques cordiales, tr. Alain Paruit, Paris, 1991; Don Quijote în Est, București, 1994; Rugați-vă să nu vă
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
considere într-o lumină mai pesimistă șansele unui război cu turcii, decât un altul, cu un profil psihologic. El poate să nu fie deloc conștient de această orientare particulară a sa, considerând că, în mod real, situația nu este deloc norocoasă. Psihanaliștii se pot întreba pe bună dreptate de ce mama lui Hamlet a acționat așa cum a făcut-o. Nu cumva există în comportamentul său proiecția unui complex fixat în copilărie, de care, evident, nu este conștientă? Analiza psihologică a învățat să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]