4,294 matches
-
peisajul natural al vechii capitale moldave. Fiind hărăzită de la început Patriarhiei Ierusalimului, a avut o destinație specială de a avea călugări cărturari, care să transmită prin cărțile lor, învățătura de credință în toată lumea creștină, de aceea nu a avut o obște numeroasă, ci, cât să îndeplinească aceste idealuri. Viețuitorii de aici au avut și activități specifice oricărei așezări mănăstirești cum ar fi: slujbele bisericești zilnice, lecturi din cărțile liturgice și teologice în vederea pregătirii predicilor pentru duminici și 115 sărbători, scrisul și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
stareț, lângă exarhul Dionisie Velea, apare și semnătura starețului Mănăstirii Cetățuia, ca fiind martor la încheierea acestui act în ziua de 22 ianuarie 1947. Părintele Ghedeon, egumenul de la Horăicioara de acum 30 de ani în urmă a devenit monah în obștea Mănăstirii Cetățuia în anul 1937, pe 30 octombrie, fiind frate de călugărie a duhovnicului Ieronim Gagea, consăteanul său. S-a născut în anul 1907, în localitatea Goești Lungani, Iași. „În registrul de evidență a monahilor din cancelaria de la Horaița se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fost părintele Arhimandrit Mitrofan Băltuță. El s-a născut la 18 iulie 1927, în satul Nicolae Bălcescu, comuna Flămânzi, județul Botoșani, din părinții Rozalia și Vasile care erau agricultori. La botez a primit numele Mihai. De copil a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, unde a trecut prin toate ascultările monahale. A lucrat un timp la tipografia mănăstirii. În anul 1949 a fost tuns în monahism de către Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, avându-l ca naș de călugărie pe Protosinghelul Nifon Corduneanu, primind numele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poștal în orașul Roman. După doi ani, în zilele de concediu s-a dus la mănăstirea Horaița, iar la întrebarea, dacă ar fi posibil să fie primit în această vatră monahală, răspunsul starețului Teodorit Irimia a fost afirmativ. A dovedit obștii că este gospodar și că, orice ascultare i se încredințează el o îndeplinește cu drag și cu responsabilitate. Din anul 1969 a urmat cursurile seminarului de la Mănăstirea Neamț. A fost hirotonit preot și hirotesit duhovnic de către Mitropolitul Iustin Moisescu. După
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la slujbe aproape neobservat de nimeni, se închina la icoane și se așeza în ultima strană. Avea trupul aplecat de muncă și bătrânețe, dar în ciuda neputințelor trupești se dovedea sprinten la mers. Toți îi spuneau grădinarul. A fost călugăr în obștea de la Sihăstria Voronei până în ziua în care a fost nevoit să plece în lume din cauza decretului 410 din anul 1959, care dispunea ca cei tineri din mănăstiri să se întoarcă în lume și să se angajeze. Ioachim în această mănăstire
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe Dumnezeu și că aude toaca și clopotele ce-l chemau la slujbă. În toamna anului 1977, Teoctist Arapașu a venit la Cetățuia ca nou Mitropolit al Moldovei și Sucevei. După ce s-a închinat la icoane a mulțumit starețului și obștii pentru primirea pe care i-au făcut-o. L-a întrebat pe părintele Mitrofan - starețul mănăstirii - dacă aceștia sunt toți părinții închinoviați aici. El a răspuns că da, aceștia sunt toți părinții pe care-i avem. Atunci, Patriarhul a spus
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui. A început lucrări ample: aducerea gazului metan și trecerea de la încălzirea individuală la cea centrală prin cumpărarea de centrale termice pentru biserică și chilii; lucrări de aducere a apei de la magistrala orașului la fiecare chilie și la bucătăria de obște; lucrări de canalizare pentru deversarea resturilor menajere la canalizarea orașului; strada care leagă orașul de mănăstire a fost refăcută; s-a iluminat strada ce leagă mănăstirea de oraș; incinta și biserica mănăstirii sunt iluminate noaptea. Gospodăria mănăstirii se transformă după
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
altul adecvat zilelor noastre; turnul foișor este amenajat cu mobilier nou. În palatul voievodului este amenajată o colecție de obiecte bisericești. Mobilierul și toată instalația necesară funcționării unei astfel de colecții bisericești sunt noi. Aproape toate alimentele necesare la bucătăria obștii sunt din gospodăria și grădina mănăstirii. Astăzi, așteptăm ca pictura bisericii să fie curățată, turnurile de colț și drumul de strajă să fie refăcute. Mănăstirea la acest moment are o obște formată din 15 monahi.Toți viețuitorii au urmat cursurile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bisericești sunt noi. Aproape toate alimentele necesare la bucătăria obștii sunt din gospodăria și grădina mănăstirii. Astăzi, așteptăm ca pictura bisericii să fie curățată, turnurile de colț și drumul de strajă să fie refăcute. Mănăstirea la acest moment are o obște formată din 15 monahi.Toți viețuitorii au urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, cursurile Facultății de Teologie Dumitru Stăniloae din Iași, iar unii au urmat și a doua facultate și cursuri post universitare. În fiecare zi în mănăstire ajung
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ambasadorilor care au venit la Iași. Pentru toată osteneala starețul mănăstirii Cetățuia a fost decorat de președintele României. Iată liniile în care s-a desfășurat viața monahală la Mănăstirea Cetățuia de-a lungul celor 340 de ani de existență. Cu toate că obștea a avut călugări puțini și mijloace materiale reduse, aici s-a scris o pagină luminoasă a istoriei Bisericii și a neamului românesc. Rămâne ca astăzi, noi, ucenicii acestor mari duhovnici să ne străduim să păstrăm și să punem în valoare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au căutat locul său unde arată dresele, ci să acolisiia de această casă cu pivniță din Capul Uliții Rusești”. Bătrânul clătina din cap, ca și cum nu i-ar fi venit să creadă... Așa se întâmplă când cel pus să conducă o obște călugărească se comportă ca și cum ar fi un mirean liber de orice canoane... Asta e drept, părinte, dar, din păcate, nu-i singurul care gândește și se comportă ca pe propria-i moșie. Pe chipul bătrânului se citea amărăciunea și rușinea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ta, că Ștefan Bosie mai avea nevoie de loc pentru „svînta rugă” și cumpără încă o casă, de la „preutul Toader”, la 1 februarie 1753 (7261). Păi nu-i lucru de șagă să ridici o mănăstire. Câte lucruri nu trebuie unei obști monahicești!... M-am oprit în loc și privesc plin de curiozitate la ridicarea - piatră cu piatră - a ultimei părți a pereților. Meșterul măsoară cu palma niște lodbe pe care le așază cap la cap. Cu un cărbune începe să tragă pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mi-au dat dumnealui”. Păi ar cam fi ceva nedumeriri pentru tine. Întâi că acea călugăriță a fost măritată și a avut feciori. Apoi că a trebuit ca la bătrânețe să fie îngrijită de un oarecare Pascal și nu de obștea din care făcea parte. Apoi că biserica Curelarilor era la 1726 de fapt mănăstire de călugărițe și că e înconjurată de țintirim. Întocmai acestea erau cele nelămurite pentru mine. Dacă lucrurile s-au limpezit, atunci a zăbovi pe Ulița Curelarilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tocmai ce ne trebuie. Iaca despre ce-i vorba: în luna octombrie 1778, Costandin Dimitrie Moruzi dă un hrisov prin care „spre mai bună stare și întemeierea țării acestie, am întărit cu hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte, să spun că până a nu citi în cărțile acestea nu credeam că o față bisericească, ba chiar una pusă în fruntea unei obștii călugărești, ar fi putut să se comporte cum nu se cade cu bunurile mănăstirii pe care o păstorește. La cine te gândești, fiule, când spui acestea? Ca să nu spun eu de-a dreptul, am să-ți citesc ce scrie într-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bisericii (1756-1758) au dat oarece din alișverișul lor. Patriarhul de Constantinopol Samoil ridică mănăstirea Spiridoniei la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate spune că Spiridonia a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și a celor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și a celor de pe împregiurul lui și a obștii, din care haznele fiind apă de prisosit s-au rânduit și la altă ceșme.. la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
i-a, vorba lui, mărs: povesteau mai apoi oamenii că, de cum s-au apropiat de satul nostru comisarii lor, Iacob le-a ieșit În cale, dincolo de biserică, la șosea - cu pâine și cu sare: «Da bine-ați vinit, daraghie tavarișci, obștea m-o trimăs de să vă spui, de la inimă, că muuuul’ v-am mai așteptat! D-amu, că tot aț’ vinit, fiți bineveniț’! Și să știți: n-am fost premare, numa oleacă de delegat, că Mana noastră-i cătună, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spusele, acesta din urmă a poruncit să fie retezat capul ultimului său fiu. Peste câteva zile, adevăratul vinovat mărturisea; era, la rându-i, decapitat. Biografii Marelui Maestru amintesc masacrarea fiilor acestuia spre a-i ilustra rigoarea și imparțialitatea; precizează că obștea de la Alamut a devenit, cu ajutorul acestor pedepse exemplare, o oază de virtute și moralitate, ceea ce e lesne de crezut; se știe, totuși, din diverse surse, că, În ajunul acestor execuții, unica soție a lui Hasan, ca și fiii acestuia, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
națiuni, el poate să se trezească într-o periferie și să fie apreciat (și remunerat) în conformitate cu „rangul” acesteia. Este valabil mai ales pentru „umanioare” și științe sociale, aplecate (încă) prioritar asupra propriilor națiuni : un bun specialist în Eminescu sau în obștea devălmașă va fi un marginal în lumea auditului. Mai departe, pentru a fi plătit trebuie să muncească pe gratis ! De la publicații la peer review, munca profesorului nu este plătită (eventual plătește el !) ; astfel acumulezi însă „puncte” pentru a fi „eligibil
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
socio-economice ale țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea de referință este gospodăria pre-comunistă, și nu individul, lăsîndu-i pe descendenți să se bată între ei după cum îi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spectaculoasă tocmai prin dăinuirea ei încăpățînată. Repulsia „țăranului” față de „negustor” pare să se înscrie astfel în practicile mult mai vechi de marginalizare strategică a „meșteșugarilor” de către societatea noastră țărănească - și nu doar de către a noastră. Vorbind despre diviziunea socială în cadrul obștii devălmașe, după ce descrie pe îndelete „mandatarii satului” (oameni aleși dintre săteni pentru a se ocupa de anumite treburi globale ale satului, de la vaci și fîntîni pînă la alte „isprăvnicii”), Henri Stahl se oprește și asupra meșteșugarilor. „E vorba aici despre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
studențimea română și-a dat sieși o bilă neagră în caietul ei de cursuri și de bună creștere“. Bietul Ștefan, avea dreptate când spunea că în moravurile acestei țări nu intră decât ingratitudine pentru cei ce fac un bine public. „Obștea nerecunoscătoare“ - mai ții minte ? — întotdeauna i-am reproșat lui Ștefan că nu face o demarcație între străini și familie ! Cum mai poți să ai pretenții de la niște străini, când obligația ta de bărbat, primă, este față de familie, nu față de obștea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Obștea nerecunoscătoare“ - mai ții minte ? — întotdeauna i-am reproșat lui Ștefan că nu face o demarcație între străini și familie ! Cum mai poți să ai pretenții de la niște străini, când obligația ta de bărbat, primă, este față de familie, nu față de obștea publică... în fine... Dar când propriul lui copil... — Dar, Sophie, biata Yvonne e un copil... Un copil, fie, un copil, dar un copil terriblement égoïste, te rog să mă crezi că discuția nu-mi este plăcută, și față de altcineva n-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]