3,019 matches
-
unei opinii sau reprezentări personale. Profesorii se bazează uneori pe ipoteze de lucru, pe aproximări ale competențelor având ca referențial ultim niște concretizări posibile ale acestora. Așa cum scrie și Perrenoud (1998, p. 49), competența e o chestiune de conformism și obișnuință. Nu putem afirma cu certitudine că o competență a fost achiziționată complet, pentru totdeauna. Din faptul că un elev, la un moment dat, face corect acordul dintre un subiect și un predicat nu putem deduce că a dobândit competența în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
faptul că noțiunile de succes și eșec sunt ele însele discutabile și interpretabile, fiind semnificate diferit în cele două sisteme de referință. Și aceste noțiuni sunt niște constructe culturale, girate nu numai de analize epistemologice obiective, ci și de conformism, obișnuință, proiecții personale sau colective. Ceea ce școala sau profesorul consideră un eșec alții din afara sistemului școlar pot întrezări ca fiind un succes. Mai există o cheie explicativă. Determinarea mecanică dintre succesul școlar și cel social se bazează și pe un mit
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sinestezice, multisenzoriale a obiectului estetic; d) principiul educației estetice pe baza valorilor autentice. 13. Calitățile motrice de bază sunt: a) viteza, forța și îndemânarea; b) rezistența, suplețea și mobilitatea; c) rezistența, forța și viteza; d) variantele a și b. 14. Obișnuințele morale și deprinderile morale sunt: a) elemente avansate ale conștiinței morale; b) elemente de comportament moral; c) simple automatisme dobândite prin repetare; d) nici una dintre variantele de mai sus. 15. Conceptul de curriculum în sens larg desemnează: a) conținutul învățării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în care să se așeze călătorul (cititorul) de Economie. Evident, veți vedea, nu am riscat să mă iau la trântă cu fiarele junglei conceptuale și nici nu am vrut să privesc cu suficiență cutumele grupărilor ideologice conservate perfect de autosuficiența obișnuințelor. Am găsit mai de folos metoda socratică, a abordării problemelor pe care știu că pot să le rezolv, având conștiința, plină de invidie, pentru că există infinit de multe probleme pe care ar fi trebuit să nu le las spre rezolvare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
eventual, viitor. În cunoașterea fizică timpul este recursiv fie în maniera inductivă, fie în cea deductivă. Timpul este egal cu sine și ca trecut, și ca prezent, și ca viitor pentru fizică. Evident că pentru varianta ei clasică, îndoielile în privința obișnuințelor cognitive ale fizicii survin la nivelul cuantic, unde cauzalitatea lineară nu este de ajutor ca model explicativ, când ubicuitatea elementelor suspendă timpul, iar nonlocalizarea anulează spațiul cu sensurile lor primare, de exemplu (Bohr, 1969). În fond, fizicienii reproșează Economiei ceva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu un conținut rațional pe care nu îl are. Deci și dacă simplificăm prin abstractizare și abstragere și dacă falsificăm printr-o presupunere absurdă, tot nu ajungem să recreăm o construcție conceptuală care să se supună pe viziunea performantă de obișnuințele cunoașterii. Comunicarea practic ar putea să fie tratată ca funcție absentă din structura interrelaționării subiective mânată de victorie pe calea războiului raționalizat. Transferul de cunoaștere, dacă se produce (și evident că se produce) se face într-o manieră ilicită, inconsistentă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
contingentă regularitatea ne invită chiar să o acceptăm ca lege a necesității naturale. Dar distorsiunea înțelegerii intervine pentru faptul că unele consecințe economice apar neregulat și ca ritm și ca volum sau că altele necesită un orizont de așteptare dincolo de obișnuința imediatului și de altitudinea accesibilă direct. Repetabilitatea în segmente mari ca durată a consecințelor complică înțelegerea ciclurilor, le scoate de sub imperiul clar al așteptărilor și le aruncă în perimetrul crepuscular al acceptărilor (Taleb, 2008). Mecanismele care se pun în funcțiune
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
2001) printr-o inversare de semn matematic, prin care se ajunge în altă dimensiune, un alt nivel de înțelegere și un alt orizont de explicație. Este o inversare a înfășurării, o desfășurare a dimensiunilor multiple, ascunse, topite în bidimensional de obișnuința noastră în a percepe, în a înțelege dimensiunile ca fiind lineare sau plane. Inversiunea este o ieșire din linearitate și din planitate (Greene, 2008). Semnificația inversiunii acoperă și înțelegerea aventurii spirituale în lumea imaginarului (Patapievici, 2004). Prin inversiune categoriile apar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că este corect să procedăm în acest fel. Nedumerirea, ca și confuzia, se amplifică și în privința a ceea ce am numit a fi inversiunile abstractă și concretă, care se produc, dacă se produc, între niveluri tipologice destul de greu de asociat după obișnuința clasificării din științele naturii sau din logică atunci când clasificarea conceptelor are un temei tare în reperele definiției, genul proxim și diferența specifică. S-ar părea că ne aflăm, în cazul Economiei, în fața unei ciudățenii instalate în configurarea cogniției pentru a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe principiul că mai bine este să evadezi în metateorie decât să eșuezi în metastaza autosuficienței în conceptualizare. Partea delicată constă în faptul că obiceiul împrumutării se traduce prin hazard moral, în multiple perspective, din care cea mai periculoasă este obișnuința că laboratorul gândirii generoase va servi la infinit cu idei lenea teoretică a Economiei. Metodele de împrumut la care a recurs Economia de-a lungul timpului - ca împrumut de instrumente și valori cognitive - creează impresia că se ține pasul pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
inadecvate, dar care, în regim de viteză amețitoare la care este pusă să evalueze, recurge la magie, la prestidigitație prin limbajul criptat, păsăresc pentru profani. Cuvântul prețios este soluția în fapt pentru expertiza care nu are alonjă cognitivă, așezare conceptuală, obișnuința ritualului coerenței conceptuale interesate de regula lucrului bine făcut, cerută de bunul-simț, care este și teoretic și practic totodată. Haosul funcțional Vecinătatea Economiei cu politica este neșansa amestecului care nu duce la cristalizare, la forme a căror tendențialitate să minimizeze
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a complexității ar avea nevoie de ipoteze testabile și aserțiuni adevărate care să explice consecințe reale. Cumva nemeritat, Economia se află în fața unei imposibilități cognitive. Asta însă trebuie subliniat, doar în aparență, adică această aparență care este reflexul pervers al obișnuinței Economiei de a se comporta ca o știință experimentală. Ceea ce are Economia de făcut în fața complexității este să nu recurgă nici la experiment, nici la ceteris paribus și, mai ales, nici la ideologie. Riscul ultim este cel mai neglijat de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
realitate sensurile resuscitate ale postvalorilor sintezei reprezentate de modernitatea randamentală născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității în fața habitudinilor. Omul a avut dintotdeauna propensiunea spre fidelitate. Nu din alt motiv se spune că obișnuința este a doua natură a omului. Reperele cognitive și axiologice sunt inerțiale și au efecte remanente și atunci când contextul lor determinant a dispărut. Ba chiar uneori efectele lor sunt atât de puternice încât nu lasă loc insinuării valorilor noilor contexte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intenționat sau prost informat fabrică un adevăr revelat pe care generații întregi se mulțumesc să-l reproducă - în cea mai mare parte a cazurilor, cu ajutorul Universității. Foarte adesea, în istoria filosofiei, adevărul se reduce la suma locurilor comune cristalizate de obișnuință și de lenea intelectuală. Epicur nu s-a mulțumit să scrie sau să suscite niște texte - de altfel, pierdute în cea mai mare parte -, el a și trăit! De asemenea, Aristip a făcut și altceva decât să traverseze istoria filosofiei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
armonioasă a organismului; dezvoltarea capacității motrice generale a elevilor, necesare desfășurării activității sportive; asimilarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi în școală și în afara ei; educarea unor trăsături pozitive de caracter favorabile integrării sociale și formarea obișnuinței de practicare independentă a exercițiilor fizice în scop igienic, compensator de fortificare și de recreere. În același timp, programa școlară de educație fizică și sport propune pentru creșterea eficienței lecțiilor, printre altele, a următoarei condiții: aplicarea în lecții a cunoștințelor
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
studenții se angajează în efort. Este de preferat ca educația fizică să fie acceptată cu plăcere sau înțeleasă mai mult ca o necesitate decât ca o obligație. Pentru atingerea obiectivelor educației fizice, una dintre cerințe este ritmicitatea exersării și crearea obișnuinței de a practica exercițiul fizic. Beneficiul acestei obișnuințe este pe termen scurt o mai bună stare de sănătate și o capacitate crescută de muncă, iar pe termen lung, prevenirea bolilor cauzate de stress, alimentație incorectă, sedentarism sau expunerea aproape continuă
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
ca educația fizică să fie acceptată cu plăcere sau înțeleasă mai mult ca o necesitate decât ca o obligație. Pentru atingerea obiectivelor educației fizice, una dintre cerințe este ritmicitatea exersării și crearea obișnuinței de a practica exercițiul fizic. Beneficiul acestei obișnuințe este pe termen scurt o mai bună stare de sănătate și o capacitate crescută de muncă, iar pe termen lung, prevenirea bolilor cauzate de stress, alimentație incorectă, sedentarism sau expunerea aproape continuă la factorii poluanți. Conștientizarea acestor beneficii, ca și
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
celui de-al doilea criteriu, H.H. Kendler a relevat mai mulți factori de care depinde persistența unui răspuns, în condițiile repetării sau menținerii îndelungate a obstacolului frustrant, și anume: a) forța tendinței, trebuinței, sau scopului urmărit, b) tăria deprinderilor și obișnuințelor contrariate, c) poziția reacției în sistemul comportamental (adică importanța pe care noi o acordăm atitudinii de răspuns, pentru statutul și prestigiul nostru social). Referitor la posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de echilibrare, H.H. Kendler evidențiază câteva din formele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
R.J. Yatke au adus un exemplu în acest sens. Ei au aplicat un chestionar unui lot de 100 de studenți (dintre care 50 fumători și 50 nefumători) în scopul de a investiga felul în care fumătorii priveau contradicțiile periculoase dintre obișnuința de a fuma și informațiile despre consecințele grave ale fumatului asupra sănătății. Ei au constatat că strategia cea mai obișnuită de către fumători consta în minimalizarea pericolului personal; aceștia, deși cunoșteau destule lucruri în legătură cu efectele vătămătoare ale fumatului, au evitat, în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu cei din jur. De fapt, conduita morală a omului nu reprezintă altceva decât o formă externă de manifestare a unui complex de „factori interni” care se află într-o unitate indisolubilă: reprezentări și noțiuni morale, convingeri și sentimente morale, obișnuințe de conduită morală și trăsături (pozitive sau negative) de caracter. În cazul persoanelor imature caracterologic nu a fost realizat tocmai această legătură (unitate strânsă) între componentele menționate; în consecință, conduita persoanelor respective nu mai este corect orientată prin reprezentări și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
această legătură (unitate strânsă) între componentele menționate; în consecință, conduita persoanelor respective nu mai este corect orientată prin reprezentări și noțiuni morale, nu mai este motivată internă prin convingeri și sentimente morale, nu se mai caracterizează prin stabilitate (dobândită prin obișnuințe morale și trăsături pozitive de caracter. Aceste persoane dovedesc fie o înțelegere falsă a noțiunilor morale, o apreciere eronată a faptelor și acțiunilor altor persoane sau a propriilor fapte de conduită, fie un dezacord între „cunoștințele morale” și „fapte”, între
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În sfârșit, un alt semn al „imaturității caracterologice” este reprezentat de acele situații în care persoana, deși cunoaște cerințele propriei sale activități (ex. cele școlare), este convinsă de necesitatea îndeplinirii lor, nu le urmează totuși, deoarece nu și-a dezvoltat obișnuințe de conduită morală, precum și trăsături pozitive de caracter — ca forme stabilizante de reacții ale individului în mediul social. Crearea bazelor morale ale personalității tânărului impune exersarea acestuia în forme concrete de activitate, care, consolidate în obișnuințe, devin fundamental trăsăturilor morale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu și-a dezvoltat obișnuințe de conduită morală, precum și trăsături pozitive de caracter — ca forme stabilizante de reacții ale individului în mediul social. Crearea bazelor morale ale personalității tânărului impune exersarea acestuia în forme concrete de activitate, care, consolidate în obișnuințe, devin fundamental trăsăturilor morale ale personalității. Persoanele cu deficiențe de „caracter” percep, se știe, într-un mod deosebit fenomenele din ambianța socială, astfel că reacțiile lor vor fi conforme acestei „percepții” specifice (ex. percepția elementelor din sistemul social — adică a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Asupra acestei posibilități trebuie să fim atenți, deoarece s-a observat că formarea „trăsăturilor” personalității depinde, în mare măsură, de felul în care se structurează motivele activități. Astfel, „simțul responsabilității” în activitatea școlară poate fi format numai dacă se cultivă obișnuința elevului de a-și pregăti zilnic, cu maximum de atenție, toate lecțiile, numai dacă se cultivă și stări emoționale pozitive, stimulatoare. În procesul activității școlare este foarte important să se creeze relații reciproce de colaborare, care să-i provoace elevului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
proces de maturizare, se impune o justă adaptare a regimului de activitate intelectuală la propriile particularități psiho-fiziologice, formarea unui stil eficient de muncă intelectuală (prin însușirea unei tehnici raționale de pregătire a lecțiilor și de concepere a temelor, prin formarea obișnuinței de a-și organiza efortul intelectual sunt normele psihoigienei și ale științei pedagogiei). Una din cerințele psihoprofilactice importante pentru activitatea elevilor o constituie stabilirea judicioasă a volumului de sarcini și a duratei efortului intelectual în raport cu vârsta, precum și diferențierea tehnicilor didactice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]