11,472 matches
-
privind taxa de funcționare pentru activitatea de distribuție, conform reglementărilor în vigoare privind veniturile A.S.F., aferentă trimestrelor II-IV/2021, I-IV/2022, I-IV/2023; ... ... b) semestriale: – raportările contabile aferente semestrului I 2022 și semestrului I 2023; ... ... c) anuale: – situațiile financiare aferente exercițiului financiar 2022. ... ... Obligativitatea transmiterii raportărilor periodice este prevăzută la art. 11 alin. (12) din Legea nr. 236/2018, care dispune următoarele: „Intermediarii și intermediarii de asigurări auxiliare transmit A.S.F., după caz, situațiile financiare anuale, raportările, documentele și informațiile solicitate de A.S.F. potrivit reglementărilor emise
DECIZIE nr. 907 din 6 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288681]
-
egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 alin. (2) și (3) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, ale art.
DECIZIA nr. 274 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288677]
-
Se arată că trebuie respectate cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precum și recomandările Comisiei de la Veneția. Se mai invocă Decizia Curții Constituționale nr. 148 din 20 martie 2024 cu referire la obligativitatea respectării regulilor privind buna desfășurare a alegerilor, considerându-se că este neconstituțional să se interzică unui partid politic care are membri în Parlamentul European să participe la constituirea Biroului Electoral Central. ... 6. Doamna avocat Cristina-Luminița Bălănuță pune, de asemenea, concluzii
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
că această ordonanță de urgență încalcă și principiul constituțional al egalității în drepturi, discriminând într-un mod nejustificat competitorii electorali care participă la scrutinul electoral din data de 9 iunie 2024. ... 19. Se consideră că ordonanța de urgență criticată încalcă obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, întrucât nu respectă cele statuate de instanța constituțională cu ocazia soluționării altor obiecții/excepții de neconstituționalitate având același obiect. Se arată că, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat, cu putere de lucru
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
structurali, recipienți și monolitizări 100-150 S3 160-210 S4 Elemente sau monolitizări cu armături dese sau cu dificultăți de compactare, cămășuieli, elemente cu secțiuni reduse 160-210 S4 Nota 1: O clasă de tasare redusă (S1, S2) sau ridicată (S4) nu exclude obligativitatea vibrării la punerea în operă, adaptată în consecință. Nota 2: Pentru betoanele rutiere ale plaformelor industriale, puse în operă cu mașini de turnare continuă în cofraje glisante, consistența poate fi determinată și prin timpul VE-BE, conform reglementării tehnice Normativ
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287404]
-
electronic, de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., din sistemul informatic al acesteia. (3) Certificatele de pregătire profesională prevăzute la alin. (1) se semnează cu o semnătură electronică calificată. Articolul IV În vederea obținerii certificatelor/atestatelor prevăzute de prezentul ordin se elimină obligativitatea depunerii, de către solicitant, a unei fotografii. Articolul V Modelele certificatelor/atestatelor prevăzute la art. I-III sunt prevăzute în anexele nr. 1-6 . Articolul VI Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va ține evidența în format electronic a certificatelor/atestatelor eliberate conform prezentului ordin. Articolul
ORDIN nr. 3.295 din 23 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289090]
-
și pelvis) efectuate atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru persoanele neasigurate, potrivit alin. (1), (1^1) și (1^2) se acordă conform programului de lucru asumat și declarat în actele adiționale pentru serviciile medicale paraclinice ecografii generale (abdomen și pelvis), fără obligativitatea respectării unui interval orar distinct pentru acordarea serviciilor medicale de asistență medicală primară, respectiv pentru efectuarea ecografiilor. (1^4) Numărul ecografiilor generale (abdomen și pelvis) acordate persoanelor asigurate în vederea diagnosticării afecțiunii oncologice, ca urmare a constatării suspiciunii de afecțiune oncologică
ORDIN nr. 4.772/1.679/2024 () [Corola-llms4eu/Law/288954]
-
72 alin. (3^5) și art. 77 alin. (15) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, cu modificările și completările ulterioare, se acordă conform programului de lucru asumat și declarat în actele adiționale pentru serviciile medicale paraclinice ecografii, fără obligativitatea respectării unui interval orar distinct pentru acordarea serviciilor medicale de asistență medicală de specialitate pentru specialitățile clinice, respectiv pentru efectuarea ecografiilor. NOTA 2: Medicul de specialitate cu o specialitate clinică poate efectua un număr maxim de 3 ecografii/oră, indiferent dacă
ORDIN nr. 4.772/1.679/2024 () [Corola-llms4eu/Law/288954]
-
de screening pentru cancerul colorectal, începând cu data implementării acesteia la nivel național/SIUI. ... 27. În anexa nr. 18, la articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul următorul cuprins: (3) Prin excepție de la obligativitatea încadrării în valoarea de contract, casele de asigurări de sănătate decontează la nivel realizat furnizorilor de servicii medicale din asistența medicală primară și din asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice, care încheie acte adiționale la contractele de furnizare
ORDIN nr. 4.772/1.679/2024 () [Corola-llms4eu/Law/288954]
-
prezentare a legislației aplicabile în cauză, după care arată că actul administrativ a cărui legalitate este criticată este o hotărâre de Guvern, făcând parte din categoria actelor administrative cu caracter normativ, supuse exigenței respectării principiului ierarhiei actelor normative, care presupune obligativitatea conformității actelor administrative cu caracter normativ cu actele normative cu forță juridică superioară în executarea cărora se emit/se adoptă. Arată că acest principiu este consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în repetate rânduri asupra necesității motivării actelor administrative, statuând că „omisiunea motivării echivalează cu exercitarea excesivă a dreptului de apreciere și cu depășirea marjei legale de apreciere“. În aceeași ordine de idei, „obligativitatea motivării nu poate fi apreciată doar ca o condiție de formă, ci ca o condiție de legalitate ce vizează fondul actului administrativ“. A mai apreciat Înalta Curte că „nemotivarea deciziei face imposibilă verificarea respectării proporționalității măsurii și a celorlalte condiții
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
prohibitive; prin urmare, ele prevăd posibilitatea de a adopta măsuri pentru prevenirea sau compensarea dezavantajelor istorice suferite de anumite grupuri identificate pe un criteriu sau altul, iar prevederile art. 49 din Constituție referitoare la protecția copiilor și a tinerilor instituie obligativitatea statului de a implementa acțiuni pozitive pentru diferite categorii de persoane. De asemenea, pârâtul apreciază că, pornind de la definiția egalității între cetățeni, redată în art. 4 alin. (2) din Constituție, și definiția egalității în drepturi, redată în art. 16
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
apreciază că, pornind de la definiția egalității între cetățeni, redată în art. 4 alin. (2) din Constituție, și definiția egalității în drepturi, redată în art. 16 alin. (1) din Constituție, respectiv jurisprudența Curții Constituționale, se poate concluziona că există o obligativitate constituțională a statului de a implementa acțiuni pozitive în sprijinul categoriilor de persoane care sunt pe o poziție de inegalitate cu majoritatea datorită unor cauze obiective, în scopul de a asigura acestora exercitarea drepturilor fundamentale ale omului. Totodată, Curtea Constituțională
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale -, precum și interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția europeană a drepturilor omului. Având în vedere cele arătate mai sus, reținând încălcarea dispozițiilor legale arătate anterior, referitoare la obligativitatea motivării actului administrativ, instanța va admite solicitarea reclamantei și va dispune anularea Adresei nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, emisă de Secretariatul General al Guvernului. ... 3.8. Examinând solicitarea de anulare a Deciziei nr. […]/15.09.2021, emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Timiș
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să fie contractate numai prin acte autentice notariale, însoțite de documente de predare-primire, în contract prevăzându-se modul și termenul de restituire a acestora; împrumuturile încheiate cu instituții de credit sunt exceptate de la obligativitatea încheierii prin acte autentice notariale; ... b) să fie efectuate și restituite doar prin virament bancar. ... Capitolul IV Cheltuielile electorale Articolul 21 (1) Eficiența și oportunitatea cheltuielilor pentru campania electorală se hotărăsc de către partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
GHIDUL din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288884]
-
de a respecta tratatele internaționale, deci inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... V. Motivarea actului administrativ Constituția României, prin art. 31, consacră dreptul la informație, care implică și obligativitatea motivării actelor administrative individuale, motivarea, ca principiu al procedurii administrative, fiind o condiție de fond a actului administrativ. În baza acestei consacrări constituționale, motivarea a devenit un principiu al procedurii de emitere a actelor administrative, o motivare greșită sau insuficientă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și 48 din O.U.G. nr. 57/2019 Având în vedere faptul că H.G.-ul care face obiectul prezentei acțiuni: – conține norme prin care se restrâng numeroase activități prin care este afectat exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale, precum și norme care impun obligativitatea prezentării de către cetățeni a dovezii de eligibilitate (dovadă de vaccinare, testare, că au trecut prin boală) pentru dobândirea și exercitarea de drepturi, ceea ce determină însăși negarea drepturilor și libertăților fundamentale, H.G.-ul trebuia să fie însoțit, în mod
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că aplicarea procedurii de judecată reglementate de dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu ar răspunde exigențelor dreptului efectiv la justiție. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, începând cu Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecință, așa cum a statuat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ignorat cu nonșalanță aceste considerente și nu a înlăturat viciul de neconstituționalitate existent. Împrejurarea că legiuitorul nu a reglementat în dreptul intern o procedură de atac efectivă în acord cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nu este de natură să înlăture obligativitatea și imperativul art. 6 din C.E.D.O., deoarece, în mod teoretic (și practic, până la formularea prezentei cereri), Parlamentul sau după caz, Guvernul, ar putea să nu intervină niciodată asupra dispozițiilor procedurale declarate neconstituționale și, implicit, să permanentizeze încălcarea dreptului de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
până la corp de armată sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare armă și specialitate militară și eșaloanele similare marilor unități până la eșalonul corp de armată se stabilesc prin dispoziție a șefului Statului Major General. Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unități militare locotenent-coloneii și căpitan-comandorii care îndeplinesc funcții în alte specialități militare decât cele de comandă și stat major, stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major General. ... După cum reiese cu claritate din dispozițiile de mai sus, se
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
judecată cu soluționarea prezentei cauze, fără a fi îndeplinit procedura prealabilă, fapt pentru care solicită a se constata că demersul în justiție este profund viciat ab initio și, pe cale de consecință, neavenit sub aspectul admisibilității. În ceea ce privește obligativitatea formulării plângerii prealabile în cazul actului normativ, aceasta subzistă chiar și după modificările aduse dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prin Legea nr. 212/25.07.2018, prin introducerea alin. (5) la textul de lege indicat, excepția reglementată prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
alineatul nou-introdus vizând actele administrative cu caracter individual. Această opinie se bazează pe faptul că legiuitorul, completând dispozițiile art. 7 cu alin. (5), nu a înlăturat din ordinea juridică obiectivă dispozițiile alin. (1^1) al acestui articol care relevă tocmai obligativitatea de a fi îndeplinită procedura prealabilă, oricând, atunci când un act normativ este deferit analizei judecătorului specializat de contencios administrativ. Or, atâta timp cât legiuitorul a omis să corijeze în această privință Legea contenciosului administrativ, respectiv să coreleze ipoteza de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
să producă efecte, cu conținutul art. 7 alin. (1^1) din același act normativ, care stabilește termenul în care se poate efectua plângerea prealabilă în cazul actelor administrative cu caracter normativ, singura concluzie ce se impune, cu evidență, este aceea a obligativității efectuării plângerii prealabile anterior promovării unei acțiuni în anularea actului administrativ cu caracter normativ. Pe de altă parte, în cauzele referitoare la anularea unui act normativ se justifică efectuarea procedurii prealabile în condițiile în care o hotărâre a Guvernului de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a învestit instanța de judecată cu soluționarea prezentei cauze fără a fi îndeplinit procedura prealabilă, fapt pentru care demersul acestuia în justiție este profund viciat ab initio și, pe cale de consecință, neavenit sub aspectul admisibilității. În ceea ce privește obligativitatea formulării plângerii prealabile în cazul actului normativ, aceasta subzistă chiar și după modificările aduse dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/25.07.2018, prin introducerea alin. (5) la textul de lege indicat, excepția reglementată prin alineatul nou-introdus vizând
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
vizând, în opinia sa, actele administrative cu caracter individual. Această opinie se bazează pe faptul că legiuitorul, completând dispozițiile art. 7 cu alin. (5), nu a înlăturat din ordinea juridică obiectivă dispozițiile alin. (1^1) al acestui articol care relevă tocmai obligativitatea de a fi îndeplinită procedura prealabilă, oricând, atunci când un act normativ este deferit analizei judecătorului specializat de contencios administrativ. Or, atât timp cât legiuitorul a omis să corijeze în această privință Legea contenciosului administrativ, respectiv să coreleze ipoteza de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]