9,574 matches
-
tu cu rana ta tot acum în pat de spital poate dacă eram împreună filozofam mai bine sau jucam jocul nostru astral cum ne-am jucat cu poezia scrisului tău dar cine știe fiecare cu îngerii lui cu propriul său ocean de lumină când ne vom întâlni vom schimba oceanele dar nu și îngerii și nici felul plângerii Aceea este cu adevărat aventura când cari isihia în literatură Andrule, Andrule sunt cu tine de-o viața ai știut sau n-ai
Așa cum îngerii curg by Theodor Damian () [Corola-journal/Imaginative/10306_a_11631]
-
spital poate dacă eram împreună filozofam mai bine sau jucam jocul nostru astral cum ne-am jucat cu poezia scrisului tău dar cine știe fiecare cu îngerii lui cu propriul său ocean de lumină când ne vom întâlni vom schimba oceanele dar nu și îngerii și nici felul plângerii Aceea este cu adevărat aventura când cari isihia în literatură Andrule, Andrule sunt cu tine de-o viața ai știut sau n-ai știut vine o vreme și acum este a sosit
Așa cum îngerii curg by Theodor Damian () [Corola-journal/Imaginative/10306_a_11631]
-
repede și priviți cu nesaț în adânc Preistoria! Moartea La Ottawa porumbeii stau pe o rază de soare întrebându-se ce este vântul și-unde văzduhul i se închină. Lacul cu apele lui pofticioase pare o fațadă a lumii. Un ocean prizonier între margini tot mai hidoase Noi venim tot mai rar din istorie din urme adânci ce nu se mai știu. Din cuvinte răsucite-n auz și susurate prelung... Caii de azi poartă în coame izbânda viscolul iernii sau puhoiul
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
tradus multe din cărțile poetului din New Orleans, de la Contesa sângeroasă până la Era azi. Dar locul lui Andrei Codrescu în tabloul românesc postbelic nu e ușor delimitabil. Este el scriitor român de vreme ce întreaga faimă îi vine din cărțile scrise, peste Ocean, în engleză? Cum vor fi încadrate, în istoria literară, volumele sale întrutotul americane și imaginea sa mediatică de poet, prozator, eseist, om de radio? Chestiunea rămâne deschisă, în orice caz. Oarecum în afara tuturor acestor preliminarii se situează Miracol și catastrofă
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
Drăgulinescu-Stinghe, Amintiri, ed. cit., p. 22-23) 3. ,O asemenea făptură ș...ț nu poate să aibă Ťrău de mareť" (C. Olăreanu) După ce ni s-au repartizat cabinele și ne-am aranjat bagajele, am ieșit cu toții pe punte, curioși să privim oceanul. Nu mai fusesem niciodată pe mare, pentru mine toate lucrurile erau noi și așteptam cu groază să se dezlănțuie acel Ťrău de mareť de care auzisem. Dar, deși apa ridica valuri imense, care se rostogoleau peste puntea clătinată a vasului
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]
-
Ca florile pe rochia ușoară de vară a mamei Doar să le dau satisfacție ursitoarelor Care încă și-acum se mai prăpădesc de râs M-am mutat într-un melc cu ferestre spre sud Și vedere totală: cimitirul pe deal, oceanul la picioare Un secol nou de stele și cruci Dispariții ca o hipnoză în masă, nașteri cu dinții strânși Sufletul turnat în sticle plutește la-ntâmplare lovindu-se de maluri Ca un colet în așteptarea rătăcirilor viitoare. cămașa de apă
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
Luceafărul, Anul V, Nr. 7, 1 Aprilie 1962 Poșta redacției: Andrei Permuter Prieteni Cu glasul vostru, ca o barcă-ntre tâmple, Alunecând pe marea sevelor de-april, Îmi cresc puteri fără de număr; Mă răsfoiește vântul ca pe-o carte Și-oceane albe-mi curg pe umăr. Inima către voi Mi-am deschis-o ca o poartă Tranșeea cu profil de șarpe S-a prăbușit în mine, moartă. Mâinile voastre, toate, Le-am strâns în mâinile mele Și-au pornit vânturi în
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
îngrijorat spre burtica lui pufoasă și zâmbește. Rușinat dacă a pus (iar!) ciorbă, triumfător dacă n-a pus ciorbă, ci zacuscă sau tocăniță. Un alt prieten s-a angajat picolo pe vapor și-a trecut și-o bucată bună de ocean înot ca să ajungă la iubita lui, plecată la bursă în America. Că, odată ajuns la destinație, fata l-a lăsat pentru unu’ care nu trecuse pentru ea nici măcar o babă strada, e altă discuție. Important e că se trec oceane
O floare și-o armată de grădinărese by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18623_a_19948]
-
ocean înot ca să ajungă la iubita lui, plecată la bursă în America. Că, odată ajuns la destinație, fata l-a lăsat pentru unu’ care nu trecuse pentru ea nici măcar o babă strada, e altă discuție. Important e că se trec oceane la propriu când femeia e importantă. Ba Orfeu, eroul mitologic, s-a dus, săracu’, tocmai până-n infern, ca să-și recupereze iubita moartă. Partidul versus fata lu’ tăticu Când m-am născut, la etajul doi al unei maternități, taică-meu s-
O floare și-o armată de grădinărese by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18623_a_19948]
-
Vina). Florin Iordache (România, prof., dr., poet, prozator, dramaturg) este scriitorul care deseori se lasă obsedat de sentimentul dragostei, acesta fiindu-i ca un stimulent real al existenței: „Pe străzi înoroite te caut fără rost,/ Ceața mă îneacă într-un ocean de aer,/ Trec prin anotimpul, nedefinit, anost.../ Ascult materia cum picură a vaier!”(Clipa de amor). Pe când Ion Rotaru ne vorbește despre Florin Iordache astfel: “Încă din citirea poeziilor și prozelor sale de la diferite cenacluri din Capitală ne putem da
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
tenebrelor, joacă la zaruri șansele oamenilor, viitorului îi stropește fața cu sânge și durere. A răsărit steaua lui din groapa lumilor apuse și întunecă soarele cu umbre adânci din păcate plânsul loviților de fiarele tiranilor. Pe caii albaștri din adâncul oceanului se ridică spectral umbra arhanghelului scuturând supărat lanțurile ocnașilor și se avântă spre înalturi să elibereze surâsurile din tenebre fulgerând din priviri temnicerul. Referință Bibliografică: Vrăjitorul tenebrelor / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24 iunie
VRĂJITORUL TENEBRELOR de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373709_a_375038]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NU MĂ UITAȚI Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului NU MĂ UITAȚI Nu mă uitați, ci îmi trimiteți dorurile voastre, pe-a lacrimei uscare, s-o sorb, ocean să-mi fie de visare, care străluce-n razele de soare ! Rămână-vă doar sarea din picătura mică, să strângeți cristalele rămase-n urma-i pe un obraz ca marmura de albă. Nu mă uitați, căci nu mă chem uitare, ci
NU MĂ UITAŢI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373776_a_375105]
-
și extrem de puțini dintre ei au sperat în minune. Mai ieri putea să i se cânte sfâșietorul prohod al conducerii pe drumul despărțirii de lume, pentru ca într-un sfârșit de octombrie, dar nu de timp cu spirit și ființă, un ocean de oameni, aproape toți cu un bob de lacrimă scurs din fântânița adâncă a sufletului să cânte „Mulți ani trăiască!”. Din ce tainice adâncimi izvorăsc oare iubirea, viața, despărțirea, reîntâlnirea?! Apa lacrimei se scurge, nu e dig pentru ea. Iar
GABRIEL COTABIŢĂ. READUS DE LA ŢĂRMUL VIEŢII, DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373768_a_375097]
-
Stalin “ de Roger Moorbouse și romanul “Răzbunarea gemenelor “ de Al.Florin Țene, roman ce face parte din marea frescă romanescă format din volumele “Chipul din oglindă “, “Insula viscolului “, “Orbul din Muzeul Satului “, “Geamănul din oglindă “, “Inelul de iarbă “ și ” Un ocean de deșert “. Romane ce descriu răul și crima ridicată la nivelul politicii de stat în timpul ciumei roșii. Despre aceste cărți vor vorbi: Mariana Cristescu, Nicolae Băciuț, Lazăr Lădariu, Nicolae Dan Cetină, prof..Dimitrie Poptămaș, prof. univ.dr.Cornel Sigmirean, prof.dr.Valentin
LA PUNȚI DE LUMINĂ DIN TÂRGU MUREȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373780_a_375109]
-
Sentiment > TOPIRE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ai tristeții colți îți rănesc ființa. Plouă înfoieli peste-apuse ținte în al căror vad singură credința mai e fierbinte. Un imens ghețar străbătând oceane, topindu-se-ncet sub un nimb de ceață, rătăcit mereu de-ale vieții toane e a ta viață. Sufletu-i captiv și doar el așteaptă să dispară-n hău temnița polară, în care-ai trăit o soartă nedreaptă ce te-nfioară
TOPIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384715_a_386044]
-
de muzicianul Virgil Popescu, glăsuite ca o briză prin flori de interpreta Silvia Dumitrescu. Cu o voce ce produce o impresie afectivă puternică, un om adorabil, frumos, vesel, comunicativ, cu ochi în care privirea scânteiază ca soarele scufundat în valurile oceanului albastru, cu surâs ce trece de granițe, apropiind și pe străini ca și pe prieteni, interpreta Silvia Dumitrescu a urcat arta spectacolului, la braț cu sărbătoarea lansării CD-ului, cu încuviințarea iubirii, prieteniei, comuniunii, până la cerul sufletului înflorit de vrăjile
SILVIA DUMITRESCU. IUBIRI SPORITE NE-NCETAT ŞI ECHIVALENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384743_a_386072]
-
cum să-ți învingi moartea și dacă există cineva care să-ți acopere umbra e doar singurătatea căruia îi place să roadă din tine ca o molie” (teodor dume) Sentimente care dau o seninătate în așteptarea deznodământului propriului destin. Acest ocean interior îi dau consistență, este substanțial, hrănește un imaginar poetic, o reverie diurnă ori nocturnă făcută din ore limpezi și ore negre învelite în haina timpului care trece. Un autor ghidat de o filozofie morală, sentimentul religios este forța sa
ANGELA NACHE MAMIER, PREFAŢĂ LA CARTEA AZIL ÎNTR-O CICATRICE , DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384739_a_386068]
-
așa cum soldații lui Napoleon purtau în raniță bastonul de mareșal. Urâți sau frumoși, inteligenți sau proști, toți avem aceleași șanse într-o societate multirasială, multiculturală, fără discriminări, societate care - la ora globalizării - se inspiră din principiul politically correctness, venit de peste Ocean. Venit de peste Ocean? Doar de peste Ocean?! Tânăra prezentatoare menită să ilustreze generozitatea, toleranța, înalta și correcta noastră morală, îmi amintește de anii postbelici când primele filme sovietice vroiau să ne convingă că actrițele sunt, și ele, niște stahanoviste ale ecranului
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
Napoleon purtau în raniță bastonul de mareșal. Urâți sau frumoși, inteligenți sau proști, toți avem aceleași șanse într-o societate multirasială, multiculturală, fără discriminări, societate care - la ora globalizării - se inspiră din principiul politically correctness, venit de peste Ocean. Venit de peste Ocean? Doar de peste Ocean?! Tânăra prezentatoare menită să ilustreze generozitatea, toleranța, înalta și correcta noastră morală, îmi amintește de anii postbelici când primele filme sovietice vroiau să ne convingă că actrițele sunt, și ele, niște stahanoviste ale ecranului, ciolănoase și boccii
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
raniță bastonul de mareșal. Urâți sau frumoși, inteligenți sau proști, toți avem aceleași șanse într-o societate multirasială, multiculturală, fără discriminări, societate care - la ora globalizării - se inspiră din principiul politically correctness, venit de peste Ocean. Venit de peste Ocean? Doar de peste Ocean?! Tânăra prezentatoare menită să ilustreze generozitatea, toleranța, înalta și correcta noastră morală, îmi amintește de anii postbelici când primele filme sovietice vroiau să ne convingă că actrițele sunt, și ele, niște stahanoviste ale ecranului, ciolănoase și boccii; anii când în
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău”, iar într-o piesă de pe la sfârșitul selecției de „Poezii” apărută la Editura Vitruviu, 1996: „ni se revelă, de sub sălcii prelung plângătoare,/ hipnotic sclipind, ca-n adânc de oceane,/ Țicăul guvernat de lună”) trăiește într-o chilie scobită într-un zid, în compania unui ceas cu nisip și a unor mari mulțimi de porci: cam o mie, unii imenși, alții mici, peste dânsul, pe stradă, căci ușa din zid
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
alte situări monahal/ inițiatice; în nebănuitele sale adâncuri, aici s-a retras poetul și s-a închis într-un cerc magic: „m-am scufundat cu tărie pe trepte de piatră/ în mahalaua celestă, Țicău,/ cea mai afundă vâlcea de pe fundul oceanului,/ și am închis somnambulic, eu însumi,/ cercul prescris împrejuru-mi.” În adâncul tunetului, Mihai Ursachi detectează sâmburele însuși al Tăcerii, în sânul căreia se mai distinge un tropot asemănător cu cel al inimii umane; și, invers, în acest tropot anevoie de
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
mei” ; „În stânga tace Horațio / Sau numai o parte din el”... Tot de inspirație livrescă - dar altfel, prin evocare de ritmuri și sonuri, a lui Edgar Allan Poe în versiunea lui Emil Gulian - îmi pare Geometria unui vis : „Trist străbăteam un ocean / poate saturnian / când deodat’, îndepărtat, / sufletul mi-a sfâșiat // marele zvon dodecafon / al câinilor lui Acteon. Unde-s? mi-am zis. În care vis / zarurile iar m-au trimis? // Unde-i - strigai - zveltul alai, / unde e cel fără grai, / care
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
au trimis? // Unde-i - strigai - zveltul alai, / unde e cel fără grai, / care în sine însuși dispare / ca într-o floare devoratoare?” Dincolo de amintirea bostonianului, să retrăim pregnantul vis, jocul de asonanțe în versuri pline de sens și de inedit. Oceanul „poate saturnian” trimite la viziuni cosmice mult posterioare. Sfâșierea sufletului vestește direct sfâșierea vânătorului de către propriii săi câini, a căror ferocitate (la injoncțiunea zeiței surprinse la scaldă, cu alte cuvinte, contemplarea a Ceea-ce-nu-trebuie-văzut-de-ochi-omenești, cu cruzime și pe loc pedepsit!) este
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
Ștefan nu era foarte sigur care e adevărul, căci istoria păstrează doar evenimente și nimeni nu se sinchisește de curgerea vieții ca un fluviu, ca un fluviu al cărui celălalt mal nici nu se vede, încât el putea fi marea, oceanul, cu valuri purtate de-a lungul țărmului, astfel că dă iluzia curgerii spre undeva și Ștefan gândi în acea clipă, jură mai degrabă, că va face negreșit o călătorie la marea cea mare, poate împreună cu mai marii hergheliei porniți să
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]