5,742 matches
-
pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție îsau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a electronilor emiși; b. calculați energia unui foton din radiația incidentă; c. calculați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă; b) la trecerea dintr-un mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
2.26. b. este virtuală, dreaptă și se îndepărtează de lentilă; c. este reală, răsturnată și se îndepărtează de lentilă; d. este virtuală, dreaptă și se apropie de lentilă. 3. O radiație luminoasă care se propagă printr-un mediu transparent, omogen și izotrop cu indicele de refracție n = 1,1, notat cu X în figura Fig.2.27., este incidentă pe suprafața de separare dintre acesta și cuarț în punctul I. Dacă viteza de propagare a luminii în cuarț este v
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de la speciile de compozee sunt de două categorii: tectori (uniseriați, cu celula terminală în formă de ac de busolă, stelați, peltați etc.) și glandulari (cu soclu unisau pluricelular, unisau multiseriat). Frunza este de regulă bifacială, dorsi-ventrală, mezofilul fiind variabil, fie omogen, format în întregime din țesut palisadic, fie izobilateral, cu țesut palisadic sub ambele epiderme. Totodată sunt publicate atlase cu detalii privind structura unor țesuturi sau organe de plante medicinale. În acest sens menționăm pe cele elaborate de Moeler (1892), Herail
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază, având în secțiune transversală, la bază, formă triunghiulară, iar la vârf prezentând două aripi divergente. La baza primordiului se diferențiază mai întâi epiderma, apoi parenchimul devine
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
aplatizat. Într-o altă etapă apar primordiile petalelor (foto 73), staminelor (ce se insera pe tubul corolei) și apoi a primordiului ovarului în zona centrală. Staminele sunt formate inițial dintr-un filament foarte scurt, gros și o anteră cu țesut omogen (foto 74). Ulterior stamina crește, filamentul se alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mamă a sacului embrionar (macrosporogeneza). Apoi, din straturile externe ale ovulului se formează integumentul ale cărui celule se disting cu greutate de cele ale nucelei. Peretele carpelei este format dintr-o epidermă externă (inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Sfera publică politică nu poate fi structurată pe distincțiile de ordine și stări sociale care ierarhizează societatea. În schimbul de judecăți, în exercitarea criticii, în confruntarea opiniilor se stabilește o egalitate “a priori” între indivizi. Noua sferă publică construiește un spațiu omogen și unificat, care reflectă o societate ce acceptă numai principii proprii de diferențiere socială. În spațiul public burghez din secolul al XVIII lea, utilizarea publică a rațiunii vizează universalul prin intermediul persoanelor potențial interesate de procedura argumentativă orientată spre căutarea adevărului
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
coloranților șI a acizilor minerali. Se admite adaosul de zahăr și sare. Caracteristici organoleptice tabelul 7.1. Aspect Lichid, fără semințe, coji sau corpuri străine, mucegăi semne de fermentare sau alte semne de alterare Sucul trebuie să fie cât mai omogen, se admite o ușoară formă de separare în partea superioară a lichidului în repaos; Culoare Roșie sau roșie-portocalie, uniformă, caracteristică tomatelor coapte; Gust și miros Plăcut, caracteristic, fără gust și miros străin. Proprietăți fizice, chimice și microbiologice tabelul 7.2
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
substanță uscată solubila ; Condiții tehnice Bulionul, pastă de tomate, ketchupul se prepară din tomate proaspete se admit adaosurile de sare, zahăr sau condimente, ele folosindu-se în cantitățile cele mai mari la ketchup. Caracteristici organoleptice tabelul 7.3. Aspect Masă omogena, densă ( la pastă de tomate), fin strecurata, fără corpuri străine( semințe, pielite, frunze, peduncule), fără semne de alterare, mucegăi, fermentație ; Culoare Roșu vișiniu până la roșu cărămiziu, uniformă în toată masă ; Miros și gust Plăcut, caracteristic de tomate, fără gust și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
folosite la prepararea muștarului de masă trebuie să corespundă dispozițiilor legale în vigoare Proprietăți organoleptice la sortimentele de muștar tabelul 7.5. Tipul Muștar extra Muștar obișnuit Aspectul recipientelor Curate, bine închise cu capace neruginite și neînnegrite Aspectul conținutului Pastă omogena, fin măcinata Culoarea Galben muștar, fără pete negre Galben verzui sau galbenbrun Miros Aromatic, înțepător caracteristic produsului ; Gust Dulce acrișor, la muștarul dulce și dulce acrișor iute la muștarul iute Iute, acrișor, dulceag slab sărat, caracteristic. 47 Proprietăți fizice și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Miros: -tipicitate intensitate Consistentă Gust: tipicitate -intensitate 2 3 1 2 1 4 6 1 masă, omo genă fără defecte roșie foarte intensă natural,foart e tipic foarte intens foarte fină, densă,omog enă natural, foarte tipic foarte intens masă omogena cu incluziuni rare de semințe oranj roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
1 masă, omo genă fără defecte roșie foarte intensă natural,foart e tipic foarte intens foarte fină, densă,omog enă natural, foarte tipic foarte intens masă omogena cu incluziuni rare de semințe oranj roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
rare de semințe oranj roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab perceptibil masă neomogena stratificata cafenie intens, străin netipic
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
725 kg/h F3 = 492,525 kg/h ANALIZA SENZORIALĂ A CONSERVELOR DE FRUCTE ȘI LEGUME FIȘA DE DEGUSTARE Denumirea probei Interpretarea și data fabricației Indice de calitate Aspect Culoare Gust Miros Consistentă Pastă de tomate 25.05.2008 Masă omogena, fără defecte roșie natural, foarte tipic natural, foarte tipic Foarte fină, Densă, omogena DETERMINAREA ACIDITĂȚII CONSERVELOR DE FRUCTE ȘI LEGUME Aciditatea produselor consistente și greu filtrabile , conform STAS Nr.crt Produs Aciditate 1 Dulceața min.0,7% 2 Gem max.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
FRUCTE ȘI LEGUME FIȘA DE DEGUSTARE Denumirea probei Interpretarea și data fabricației Indice de calitate Aspect Culoare Gust Miros Consistentă Pastă de tomate 25.05.2008 Masă omogena, fără defecte roșie natural, foarte tipic natural, foarte tipic Foarte fină, Densă, omogena DETERMINAREA ACIDITĂȚII CONSERVELOR DE FRUCTE ȘI LEGUME Aciditatea produselor consistente și greu filtrabile , conform STAS Nr.crt Produs Aciditate 1 Dulceața min.0,7% 2 Gem max.0,5% 3 Bulion și pastă de tomate max.0,5% 4 Pastă
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
reprezentat de un bacil de 1-6µ, lungime care poate fi pus în evidență pe lamă prin colorații speciale (ZiehlNielsen). Bacilul, datorită capsulei sale, este rezistent la metodele de decolorare energice cu alcool și cu acid diluat, păstrând o colorație roșu-violet omogenă sau 146 granulară a protoplasmei. Din acest motiv el este numit și bacil acido-alcoolorezistent. Bacilul Koch, poate fi pus în evidență din produsele patologice prin următoarele mijloace: examenul direct pe lamă, însămânțarea pe medii de cultură și inocularea la cobai
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
acesta este alcătuit dintrunul sau mai multe straturi de celule epitelioide, care înconjoară una sau mai multe celule gigante care ocupă zona centrală. Celulele gigante au mai mulți nuclei, dispuși în coroană sau în potcoavă, iar citoplasma este acidofilă și omogenă. Periferia foliculului, este formată de o zonă de limfocite. La nivelul acestei leziuni nu se află vase sanguine și/sau limfatice, iar prin colorarea secțiunilor microscopice prin metoda Ziehl-Nielsen, se pot pune în evidență bacilii Koch. Elementele celulare din care
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă, nedureroasă, care crește progresiv în volum, fără semne de inflamație acută. În faza de ramolire, tumefacția devine progresiv fluctuentă. în localizările profunde, abcesul rece va împrumuta simptomatologia organului afectat. Atât timp cât abcesul este închis, el nu va prezenta semnele generale de
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
fin, se introduc într-un pahar de 150 ml și se adaugă 90 ml apă distilată caldă, fiartă. Apa se adaugă puțin câte puțin amestecându-se continuu, pentru a nu se forma cocoloașe și pentru a se obține o suspensie omogenă. Se răcește la 20°C și se determină valoarea pH-ului. Determinarea umiditătii conform SR 5829-29 Metoda cu termobalanța Se cântăresc 20 g de probă, se usucă la 100șC, timp de 5 minute, la un interval de precizie de 25
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
două variante : halva simplă și halva cu adaosuri. Pentru efectuarea analizei organoleptice se cântăresc 70 g de produs. Produsul bine preparat trebuie să aibă o structură fibroasă fină și uniformă și să nu conțină coji. Masa halvalei trebuie să fie omogenă, să nu se sfărâmițeze prin tăiere. Aroma să fie plăcută, gustul dulce, să nu fie rânced și să nu scrâșnească între dinți datorită nisipului. Culoarea este galbenă, deschisă la halvaua cu susan și galbenă cenușie deschisă la halvaua din floarea
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
CI) situat deasupra nivelului mediu, dincolo de care un CI mai ridicat nu garantează o creștere concomitentă a creativității cele două variabile nu mai corelează, au evoluție independentă. Trebuie menționate două aspecte în ceea ce privește relația dintre inteligență și creativitate: * inteligența nu e omogenă, ci există mai multe tipuri de inteligență: inteligența spațială (capacitatea de a percepe și opera cu aranjamente spațiale); inteligența simbolică (capacitatea de a opera cu simboluri); inteligența semantică (capacitatea de a opera cu concepte, semnificații atașate simbolurilor); inteligența socială (aptitudinea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
venit ca urmare atât a constatărilor făcute în anii de activitate la catedră, dar și în urma sutelor de asistențe realizate în școli din mediul rural și urban, la colective de elevi de vârstă școlară mică mai mult sau mai puțin omogene, cu potențial intelectual și creator diferit. Am observat, în asemenea situații, că, în afara unor puține excepții, învățătorii continuă a cere elevilor să facă și să învețe aceleași lucruri, deși se vorbește din ce în ce mai mult de asigurarea egalității șanselor, prin diferențierea și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de variație, s* - abaterea medie pătratică, xm - valoarea media aritmetică a valorilor măsurate. Interpretarea coeficientului de variație se face în funcție de valorile obținute: pentru valori de până la 15%, împrăștierea datelor este foarte mică, iar media de reprezentativă, deoarece eșantionul măsurat este omogen; pentru valori cuprinse între 15-30%, împrăștierea este mijlocie, media fiind încă suficient de reprezentativă; pentru valori ce depășesc 30%, media aritmetică nu mai este reprezentativă pentru eșantion, caz în care se recomandă utilizarea medianei, din cauza lipsei de omogenitate a grupului
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
și aranjarea claselor rezultate într-o anumită ordine. Această operație nu trebuie să ducă la pierderi de unități, modificând doar ordinea inițială a datelor experimentale. Omogenitatea constituie o proprietate importantă pe care trebuie să o aibă clasele, o clasă fiind omogenă dacă, pentru unitățile care fac parte din ea, variabila de grupare înregistrează variații nesemnificative. Lungimea clasei pentru cazul în care setul de date se împarte într-un număr egal de clase se calculează cu relația Struges: în care numitorul reprezintă
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]