122,933 matches
-
de la Yalta și mai tîrziu, anglo-americanii au cedat România, ca și celelalte țări din Europa de est, Rusiei sovietice, înrobindu-le. Și, totuși, în 1935-1940, țările democratice apusene nu puteau proceda altfel decît declarînd război țărilor Axei. Dar, consecvent convingerilor sale, avea opinii negative despre procesul în care fusese implicat Ion Antonescu și foștii săi demnitari, vorbind în jurnal despre "așa-zișii criminali de război", crezînd că, toți, vor fi apoi grațiați de rege. Uită faptul, totuși esențial, ca judecarea și condamnarea antonescienilor
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
grațiați de rege. Uită faptul, totuși esențial, ca judecarea și condamnarea antonescienilor nu era numai dorința rușilor sovietici ci și a aliaților occidentali, reiterata și în tratatul de pace cu România din august 1946. De aceea era naivă și contraproductiva opinia sa din mai 1946, notata în jurnal: "Dacă aș fi pe banca acuzaților, departe de a ma dezvinovăți, aș cere să mi se recunoască meritul de a fi răspuns la mobilizarea impusă de împrejurări, cu tot sufletul și cu tot
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
jurnal: "Dacă aș fi pe banca acuzaților, departe de a ma dezvinovăți, aș cere să mi se recunoască meritul de a fi răspuns la mobilizarea impusă de împrejurări, cu tot sufletul și cu tot riscul vieții". Culmea e că aceeași opinie a avut și față de procesul de la Nürenberg. I-a judecat rău, încă de la început, pe incriminați că au aruncat vină exclusivă pe Hitler. La 2 octombrie 1946 notă în jurnal: "Pentru prima oara beligeranții s-au judecat între ei păstrînd
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
Ea este dată contra unor indivizi care n-au altă vină decît că au servit interesele, reale sau presupuse, dar crezute că reale de întreg poporul german. Au fost judecați cîțiva indivizi, cînd de drept trebuia judecat poporul întreg". Sînt opinii care ar fi scandalizat, atunci că și azi, opinia publică germană. E drept că Hitler și acoliții săi au fost urmați de nemți. Dar nu se putea judeca întreg poporul german pentru că dacă toți sînt vinovați atunci nimeni nu mai
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
altă vină decît că au servit interesele, reale sau presupuse, dar crezute că reale de întreg poporul german. Au fost judecați cîțiva indivizi, cînd de drept trebuia judecat poporul întreg". Sînt opinii care ar fi scandalizat, atunci că și azi, opinia publică germană. E drept că Hitler și acoliții săi au fost urmați de nemți. Dar nu se putea judeca întreg poporul german pentru că dacă toți sînt vinovați atunci nimeni nu mai este vinovat. E, din păcate, chiar opinia filosofului nostru
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
și azi, opinia publică germană. E drept că Hitler și acoliții săi au fost urmați de nemți. Dar nu se putea judeca întreg poporul german pentru că dacă toți sînt vinovați atunci nimeni nu mai este vinovat. E, din păcate, chiar opinia filosofului nostru. Exagerată. Pentru că în procesul de denazificare întreprins de nouă Germanie, în întreținerea sentimentului de culpă al germanilor pentru ceea ce a făptuit regimul hitlerist nu se pornește de la vinovăția recunoscută a întregului popor german. Judicioase sînt, în schimb, constatările
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
în cadrul poeziei române actuale. Dificultatea provine din existența unui grup de poeți instituționalizați ai anilor ^60-^70, care formează un fel de baraj axiologic, inducînd sentimentul unei trepte superioare, pe care ar monopoliza-o. N-ar provoca oare uimire, în opinia publică în care a fost inculcat tabloul ierarhiei cu pricina, afirmația că, de pildă, Emil Brumaru nu e cu nimic mai prejos decît Marin Sorescu, că alături de Ioan Alexandru ar putea sta Cezar Ivănescu iar un Constantin Abălută nu se
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Bogdan Lefter. // Tot de la Tîrg Cronicarul a primit Facla literară, o revistă de 32 de pagini care costă îndeobște 10.000 de lei. În paginile 10-12 se află o anchetă care consemnează răspunsurile unor scriitori la întrebarea Cine este, în opinia dv., cel mai mare poet român de azi? Mulți dintre confrații noștri au curajul să și răspundă la această incomoda (dacă nu hazardata) întrebare: Emil Manu crede că e Ion Caraion, mai ales după ce i-a citit postumele, Marin Mincu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
entuziasmele victoriei în care fotbalul poate stîrni mulțumiri total nepotrivite. Acest meci de fotbal cîștigat de reprezentativă României nu schimbă situația știuta în care țara noastră are talentul de a se înfrînge singură în competiția cu Ungaria. * Ultimul barometru de opinie realizat la comanda Fundației pentru o Societate Deschisă pare a reproduce, la noi, cu o precizie dată și de sondajele anterioare, modelul verificat al unei societăți cu alternanta la conducere. Altfel, spus, PDSR e într-o tot mai semnificativă creștere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
toată lumea în cap și compromitîndu-si grav prestigiul. Vină era, într-un fel, a lui. Pentru vanitatea de a deveni premier (el, care dispunea de un partid insignifiant și, totuși, voia să conducă treburile țării) a plătit cu oprobriul efectiv al opiniei publice, indignata de procedeele sale (unei delegații a învățătorilor neplătiți cu lunile, care, vizitîndu-l la mare pe profesor și întrebîndu-l, neliniștita acut, ce să facă, cărturarul, exasperat de neputința economică, i-a răspuns scurt "aruncati-vă în mare"). Trezit la
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
încercăm să le explic ce este in România, mă trezeam brusc în fața unor surdo-muti, cu care nu aveam cum să dialoghez. Poveștile din pușcărie nu puteau fi înțelese. Cînd spuneai că vii din România, numaidecît răspundeau: "A, Ceaușescu!". La schimbarea opiniei despre Ceaușescu, foarte favorabilă în tot occidentul la vremea aceea, au contribuit și sașii, cumpărați din România de statul german. În final, se ajunsese la părerea că românii înghit orice, că poporul este învățat să îndure, că am stat noi
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
dacă se mai observa urmele acestui rol glorios. Cultură pare să-și fi pierdut nu doar aură politică, dar și prestigiul literar. Intrarea în forță a noilor lideri politici în viață țărilor lor le-a știrbit foștilor lideri literări de opinie din importantă și din popularitate. Cînd unii dintre ei (Havel, Göncz) s-au reprofilat, schimbînd pielea literatului disident cu aceea a omului politic la putere, simpatia de care s-au bucurat n-a mai fost aceeași. Chiar și afară, ei
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
cîteva familii binecunoscute, azi că și ieri, în toate provinciile românești. Dincolo de interesul științific al unei discipline foarte folositoare istoricului, există în studiile de acest fel și un interes în sine, pe care aș dori să-l semnalez, cumva împotriva opiniei celor mai serioși dintre specialiștii în materie. Aceștia, modești și realiști, nu par a prețui genealogiile decît în latura utilă, ca auxiliare ale studiului istoric. Și totuși! De la D. Cantemir încoace, trecînd prin "arborii" întocmiți de familiile domnitoare înseși, pentru
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
scrisoare în scorbura unui copac. Bineînțeles, se îndrăgostește instantaneu de necunoscută, care mai și seamănă cu Audrey Hepburn și, după plecarea ei, intră fraudulos în posesia scrisorii. Din scrisoare reiese că femeia, pe nume Căra, corespondează cu un bărbat, amendând opiniile lui în legătură cu povestea de dragoste imaginata cândva de Denis de Rougemont. Vlad așează pe ascuns scrisoarea la locul ei pentru a nu întrerupe corespondență. El interceptează ulterior și alte scrisori și constată că toate aparțin Cărei, astfel încât tinde să creadă
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
și dorința lui de a se preciza felul republicii în care trăim - prezidențială sau parlamentară. * Că e posibil ca din aceste dispute de întîietate să pice prost atît guvernul cît și președinția, asta se poate vedea din ultimele sondaje de opinie, care așază în poziții neplăcute și guvernul și președinția. Astfel că mică mare disputa dintre Cotroceni și Palatul Victoria se pare că nu aduce simpatii nici uneia dintre părți de pe urma acestui conflict, ci mai degrabă stîrnește neîncrederi suplimentare în soliditatea acestor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
Constantin Țoiu Mult stimatul și iubitul meu amic domnul Sache, purtător de cuvînt printre altele al sus-semnatului; care domn Sache, celebrul jurist european, figurează și că emitent de opinii în volumul de însemnări în pregătire al Editură Allfa ( Doamne ajuta!) tot al autorului modestelor rînduri de față; ...ei bine, amicul, un vitalist de forță în concepții, trecut deodată la blajinii ecologiști... Numai la una că aceasta nu m-aș
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne întoarcem însă la oițele noastre, sârmanele negre toate. Se constituie probabil că anume
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
că societatea românească e condamnată să simuleze credință în valori care îi sînt fundamental străine, prizoniera fiind unui post-totalitarism colectiv care a căpătat o temperatură călduța prin efectul de distanțare nostalgica față de înghețul ceaușist, e ideea cîtorva trecători lideri de opinie și a unor politicieni care își închipuie că ei sînt cei care hotărăsc ce și cum se gîndește în România. România reală a trecut însă granița temperaturilor călduțe din simplul motiv că jucăria democrației are micul sau marele merit că
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
cu ținuta lui de aristocrat în lumea literară (frecventa cenaclul lui Lovinescu), remarcat prin nuvela Lupii și consacrat prin ceea ce dl Martinescu numește "opera sa capitală" Revoluția (cea franceză), pe care, din păcate, nu am citit-o, pentru a verifica opinia entuziastă a memorialistului care o consideră "o creație europeană", scrisă astfel încît o face intraductibilă. Mai sînt de reținut și alte portrete evocatoare, cele ale lui Mircea Streinul, Iulian Vesper, Sandu Tudor, conducătorul gazetelor Floare de Foc și Credința, devenit
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
Externe al statului Moldova, în ciuda sau mai curînd tocmai din pricina bunelor relații dintre cele două state. Lăsînd deoparte această imprudență a unui prezidențiabil cu mari șanse de a conduce România, nu mai puțin gravă e atitudinea aceluiași față de dreptul la opinie, în Statele Unite, al unor congresmeni care au mari îndoieli față de dl Iliescu, dar care au bune sentimente față de România. Expresia "trebuie să-i lovim peste bot" întrebuințată de dl Iliescu nu e, politic, o noutate. Ea e chiar venerabilă pentru
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
ar putea vinde grație unor articole de acestă factură. *Marile procese ale revoluției, precum sentințele date împotriva generalilor Chițac și Stănculescu sau aceea din procesul Otopeni, capătă aproape automat un loc în pagina întâi a ziarelor, ca și sondajele de opinie. Aceste sondaje sunt și povestite, dar și reprezentate grafic. Foarte adesea însă ele sunt interpretate după ureche. La fel cum tot după ureche, ca să nu spunem că în traduceri aproximative sunt reproduse afirmațiile referitoare la România ale unor personalități politice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
pentru care ideea că PDSR-ul va reveni la putere pare să se fi trasformat într-o adevărată axiomă. Așadar, ce cred ziarele că îi interesează pe cititorii lor în cea mai mare măsură? Scandalurile politice, corupția, violența, sondajele de opinie și mișcările sociale.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
Se știe, alte surse vorbesc de un număr de cinci ori mai mare de deportări. Același domn Reichmann susținea alt punct de vedere, culmea, tot în Le Monde, din 20 iulie 1986, negînd pur și simplu deportările și exterminările. Citez opinia d-lui Reichmann după Dosarul României literare (nr. 34, 1999), alcătuit de d-na Ileana Vrancea: "în timpul războiului evreii n-au fost deportați din România" iar "dacă în Basarabia și Bucovina, 150000 dintre ei au pierit", aceasta s-a petrecut
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
alte popoare. Ideea fixă îl determină pe xenofob să trăiască întruna în absența scrupulelor de vreun fel, mulțumindu-se să poarte "masca" publică pe care și-a confecționat-o cu migală, grație mass-media-ei, în primul rînd; astfel se induce în opinia publică un fals chip de împrumut, atrăgător și direct, popular și moral... Analizînd personalitatea unui asemenea specimen descoperim, printre trăsăturile sale de caracter, prezența agresivității multiforme, manifestată ca un fel de istorie naturală a Răului. Xenofobul este întotdeauna contra cuiva
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
de pămînteni, pentru "involuntara" vină de a se fi născut ceea ce erau. Dar ura primordială, obsesia sfredelitoare, viza o singură etnie, căreia îi anexase - forțat - un alt cuvînt incriminat: "mason". Astăzi, sau ieri, alaltăieri, Herr Haider infirma sau retușa anumite opinii antisemite care și-au găsit locul în panoplia de "arme veninoase" din patrimoniul extremistului austriac. De mirare e faptul că dumnealui nu ia în calcul un lucru vizibil, elementar: conform antropologilor și geneticienilor conteporani, pe parcursul mileniilor ce vor veni, treptat
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]