9,942 matches
-
de mediu (DiMaggio și Powell, 1991, p. 66). Acesta, spre deosebire de teoriile din trecut, nu presupune competiție liberă și deschisă, menționând faptul că organizațiile nu concurează doar pentru resurse și clienți, ci și pentru putere politică și legitimitate instituțională. Copierea structurilor organizaționale nu este un proces bazat pe eficiență, ci pe dorința de a asigura legitimitate. Aceasta din urmă explică faptul că organizațiile caută să fie izomorfe în structura și domeniile lor de activitate, ținând cont de anumite dimensiuni existente în mediul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
specifice, profesionalizarea fiind greu de detectat în cadrul instituțiilor datorită naturii complexe a acestora. Cu alte cuvinte, profesioniștii, organizațiile create de aceștia și mecanismele educației formale, socializării și recrutării produc o bază cognitivă și o legitimitate comună care determină transformarea structurilor organizaționale în direcția asemănărilor (Radaelli, 2000, p. 28). Implicații ale izomorfismului instituțional - reprezentarea și agregarea intereselor Pentru a remarca interacțiunea dintre cele trei ideal-tipuri propuse de DiMaggio și Powell, este necesară analizarea unui caz concret. În acest sens, consider importantă evoluția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
toți, chiar dacă nu au contribuit (vezi acțiune colectivă). O variantă devenită deja clasică a acestei abordări este „teoria mobilizării resurselor”. S-a remarcat (Oberschall, 1973) că mișcările de protest sunt mai probabile în colectivitățile care beneficiază de o oarecare structură organizațională preexistentă, separată de restul societății. Vasi (2004) a subliniat rolul important pe care Federația Sindicatelor Miniere din Valea Jiului l-a avut în mobilizarea „ortacilor” în mineriadele Românești. În același ton, McCarthy și Zald (1977) au arătat că depășirea dilemei acțiunii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au un rol important în existența lor. Așa cum am arătat mai sus, mobilizarea participanților are mult de câștigat de pe urma preexistenței unor organizații ale căror resurse de comunicare și de leadership pot fi folosite. Realizarea obiectivelor mișcării solicită un important efort organizațional. Aproape întotdeauna acestea se realizează în cadrul unor structuri formale, adaptate la nevoile mișcării sau create special pentru aceasta, materializate în ONG-uri. Acestea preiau sarcini sistematice precum strângerea fondurilor, comunicarea publică, comunicarea în cadrul mișcării și stabilizează resursele de infrastructură minimale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
activiștilor, ori de sus în jos, caz în care o instanță exterioară ajută la stimularea implicării potențialilor activiști. Multe dintre campaniile ecologiste sunt coordonate de organizații puternice precum Greenpeace. Deși realizările m.s. ar fi fost greu de imaginat în afara raționalității organizaționale, acest element și anumite corolare ale sale a suscitat critici din mai multe poziții. Se condamnă, de pildă, profesionalizarea anumitor roluri în ONG-uri. Skocpol (2003) arată că organizațiile civice americane operează din ce în ce mai mult managerial, iar sarcinile m.s. sunt preluate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de exemplu mișcarea de abolire a sclaviei din SUA secolului al XIX-lea sau mișcarea anti-apartheid din Africa de Sud din a doua jumătate a secolului trecut. Mișcările tradiționale din țările dezvoltate sunt din ce în ce mai puțin active, datorită preluării repertoriului lor ideologic și organizațional de către instituțiile politice convenționale, dar și datorită schimbării structurii sociale și a intereselor publicurilor acestor mișcări. Mobilizarea intereselor categoriilor marginalizate au făcut totuși istorie în țările occidentale prin mișcări sociale adeseori violente - revoltele rasiale din marile orașe americane, ca și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oportunitate politică favorabilă și într-o identitate colectivă militantă specifică Văii Jiului. În aceste condiții, liderii mișcării au fost capabili să contribuie la creionarea unei identități unice a participanților la mișcări și au condus minerii către victorie, profitând de oportunitățile organizaționale, dar și de aliați puternici. Rus Alin (2007) aplică o privire nuanțată din punct de vedere conceptual asupra mișcărilor minerilor folosind perspectiva teoriilor mișcărilor sociale, clasificându-le pe cele din 1990 ca fiind contra-mișcări sociale, în timp ce doar cele din septembrie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
le stimulează participarea. Această observație introduce problematica resursele pentru activism, care sunt distribuite inegal în funcție de poziția în ierarhia socială. Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu competențe civice, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Educația formală determină, la rândul ei, competențele civice, în mod direct, prin sporirea capacității de înțelegere și de comunicare și, indirect, prin asigurarea unei poziții de rețea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau rezultat și rezultatele proiectului. Proiectul oferă rezultate care contribuie la îmbogățirea serviciilor organizației. Integrând rezultatele proiectului cât mai repede posibil și transformându-le în acțiuni curente, organizația însăși se va dezvolta. Cu toate că proiectele sunt componente critice care afectează strategia organizațională, ele rar pot să asigure realizarea produselor finale. Mai curând, proiectele sunt acele vehicule care promovează și care aduc schimbarea organizațională. În ciuda unei bogate literaturi care se referă la teoria intervenției sociale, putem spune că este greu de identificat o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și transformându-le în acțiuni curente, organizația însăși se va dezvolta. Cu toate că proiectele sunt componente critice care afectează strategia organizațională, ele rar pot să asigure realizarea produselor finale. Mai curând, proiectele sunt acele vehicule care promovează și care aduc schimbarea organizațională. În ciuda unei bogate literaturi care se referă la teoria intervenției sociale, putem spune că este greu de identificat o definiție comprehensivă (Mățăuan, 1999) a programelor sociale. De la „idei” despre mijloacele de atingere a unor obiective sociale la instrumente de punere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fi diferit, toate programele au de rezolvat probleme similare. Aceste probleme, grupate în jurul identificării de resurse, alocării de fonduri, întreținerii bugetelor, justifică deciziile privind planificarea programelor și dezvoltarea lor. Programele sociale merg, în general, pe stagii similare mecanismelor de dezvoltare organizațională. Proiectele se referă la acțiuni cu nivel de generalitate mai redus decât programele, au o sferă de cuprindere mai mică, un grad de complexitate mai redus și un orizont de timp mai scurt. Ele subsumează o serie de activități care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
metodologia proiectului este specifică fiecărui consiliu local cu particularitățile sale. Rezultatele auditului anual: fiecare audit poate urma același model, aceleași secvențe de evenimente, dar fiecare audit este unic deoarece se referă la un client, la o echipă, la o structură organizațională. Introducerea unui sistem informatic în organizație: instalarea sistemului în fiecare departament din cadrul organizației presupune aceleași manevre, dar fiecare departament are specificul său. Astfel că cerințele și utilizatorii din fiecare departament relevă unicitatea in introducerea sistemului. Identificarea și centrarea pe unicitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de la un singur investitor major, există riscul ca, în cazul retragerii acestuia sau a simplului transfer al sediului social într-o altă localitate, proiecte importante ale comunității să fie abandonate din cauza reducerii sumelor încasate la bugetul local. Neglijarea pregătirii mediului organizațional și a actorilor-cheie din organizație pentru p.s. În instituțiile unde predomină preocuparea pentru adecvarea la reguli și proceduri, obiectivele de termen lung sunt abandonate în favoarea celor de termen scurt, valorile generale ale organizației sunt subminate de existența unor subculturi organizaționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
organizațional și a actorilor-cheie din organizație pentru p.s. În instituțiile unde predomină preocuparea pentru adecvarea la reguli și proceduri, obiectivele de termen lung sunt abandonate în favoarea celor de termen scurt, valorile generale ale organizației sunt subminate de existența unor subculturi organizaționale predominante, iar p.s. are șanse reduse de a urmări în mod coerent un plan strategic. Dezvoltarea unei culturi organizaționale în conflict cu misiunea instituției constituie un factor important de rezistență la schimbări de amploare, misiunea fiind definitorie în p.s. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obiectivele de termen lung sunt abandonate în favoarea celor de termen scurt, valorile generale ale organizației sunt subminate de existența unor subculturi organizaționale predominante, iar p.s. are șanse reduse de a urmări în mod coerent un plan strategic. Dezvoltarea unei culturi organizaționale în conflict cu misiunea instituției constituie un factor important de rezistență la schimbări de amploare, misiunea fiind definitorie în p.s. În cazul instituțiilor publice, este simptomatic deficitul exercițiului abordării strategice. De aceea, implementarea unor planuri strategice naționale poate viza mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
probleme la nivel decizional, (interimat, lider formal neacceptat etc.), chiar dacă funcționează aparent normal, având mari dificultăți în stabilirea unei strategii coerente pe termen lung. Ce este planificarea strategică? P.s. trebuie înțeleasă ca proces, având ca obiectiv (Mercer, 1991) creșterea performanței organizaționale prin diagnoza nevoilor grupului-țintă căruia i se adresează, stabilirea unor obiective organizaționale și identificarea etapelor necesare pentru atingerea acestor obiective. Însă nu orice obiectiv este strategic. Și proiectele, planurile sau programele au obiective. Strategia presupune însă o perspectivă holistică a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
normal, având mari dificultăți în stabilirea unei strategii coerente pe termen lung. Ce este planificarea strategică? P.s. trebuie înțeleasă ca proces, având ca obiectiv (Mercer, 1991) creșterea performanței organizaționale prin diagnoza nevoilor grupului-țintă căruia i se adresează, stabilirea unor obiective organizaționale și identificarea etapelor necesare pentru atingerea acestor obiective. Însă nu orice obiectiv este strategic. Și proiectele, planurile sau programele au obiective. Strategia presupune însă o perspectivă holistică a tuturor elementelor care pot influența implementarea planului strategic. P.s. se diferențiază și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
plan strategic necesită rezolvarea a numeroase probleme de coordonare între diferitele activități, de alocare a resurselor disponibile pentru diferitele activități, de alocare a resurselor disponibile pentru diferitele domenii și activități ale organizației. Fundamentarea lor impune atât diagnoza stadiului de dezvoltare organizațională, cât și previziunea factorilor majori care pot influența implementarea planului. La nivel departamental - extinderea serviciilor, a grupurilor-țintă sau a acoperirii teritoriale sunt doar câteva exemple. Astfel de planuri au obiective derivate și opțiuni strategice de la nivelul diferitelor domenii ale activității
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
facă față acestui ultim obiectiv prin politicile de tip selectiv, focalizate asupra celor în nevoie. În concluzie, oportunitatea diferitelor tipuri de p.s. nu trebuie evaluată numai pornind de la opțiunile valorice și ideologice predominante, dar și de la contextul instituțional, legislativ și organizațional concret. Surse de finanțare a politicilor sociale Principalele surse de finanțare ale p.s., de care dispun autoritățile centrale și administrațiile locale, sunt bugetul de stat și bugetele locale, constituite prin colectarea taxelor și impozitelor. Alte surse esențiale sunt fondurile sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
făcând referire la diferitele domenii ale vieții personale și sociale, apoi voi discuta trăsăturile schimbării planificate. Schimbarea este prezentă în însăși esența dezvoltării sociale. După cum tot mai mult se recunoaște, în societatea contemporană este din ce în ce mai frecventă concepția că viața personală, organizațională și socială trebuie transformată în mod rațional, prin efort persistent, planificare și luare de decizii. Așadar, vorbim de procese planificate de schimbare (p.p.s.) la trei nivele: personal, organizațional și social. În planul traiectoriei personale, Clausen (1991) introduce conceptul de „competență
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se recunoaște, în societatea contemporană este din ce în ce mai frecventă concepția că viața personală, organizațională și socială trebuie transformată în mod rațional, prin efort persistent, planificare și luare de decizii. Așadar, vorbim de procese planificate de schimbare (p.p.s.) la trei nivele: personal, organizațional și social. În planul traiectoriei personale, Clausen (1991) introduce conceptul de „competență de planificare” (planful competence) prin care desemnează capacitatea individului de a-și negocia traiectoria personală, selectând opțiunile de viață care se potrivesc cel mai bine scopurilor, valorilor și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
facă alegeri profesionale și maritale care se vor concretiza în căsnicii și cariere mai stabile. Mai recent, orientările biografice au fost studiate și dintr-o perspectivă sociologică, abordare ce le leagă de constrângerile ocupaționale și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită ca un efort disciplinat de a produce decizii și acțiuni fundamentale care să ghideze ceea ce face organizația, printr-o continuă reevaluare a obiectivelor (vezi planificare strategică). Mai concret, schimbarea organizațională este un răspuns la provocările externe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită ca un efort disciplinat de a produce decizii și acțiuni fundamentale care să ghideze ceea ce face organizația, printr-o continuă reevaluare a obiectivelor (vezi planificare strategică). Mai concret, schimbarea organizațională este un răspuns la provocările externe, ea necesitând elaborarea unui plan de schimbare care să cuprindă: - trecerea în revistă a problemelor apărute în organizație; - prezentarea scopurilor care urmează să fie realizate prin implementarea planului de schimbare; - descrierea pașilor de schimbare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de monitorizare și evaluare; - analiză SWOT a planului de schimbare, identificând factorii care pot afecta pozitiv sau negativ implementarea planului. - analiză PEST (adică a factorilor politici, economici, socioculturali și tehnologici) a planului de schimbare. De asemenea, orice plan de schimbare organizațională trebuie să conțină o evaluare realistă a rezistenței la schimbare și să propună pași concreți de înfrângere a acesteia. Planificarea socială desemnează realizarea de programe de acțiune îndreptate către satisfacerea nevoilor umane și sociale. Mai concret, ea va cuprinde determinarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
priorități), ca și strategii alternative. Evaluarea alternativelor și selecția acelora care să ghideze acțiunea agenților de dezvoltare. În concluzie, conceptul de schimbare planificată este un produs al secolului XX, care reflectă o atitudine diferită asupra rezolvării problemelor la nivel personal, organizațional și social prin efort calculat, controlat și persistent. În plan social, planificarea nu trebuie confundată cu managementul centralizat. Pe de altă parte, mai ales în ultimii ani, avem o puternică presiune din partea comunităților locale de a-și planifica singure dezvoltarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]