3,686 matches
-
frumoasă pe dinafară, Înconjurată de corcoduși cu frunze roșii, este mobilat pe dinăuntru cu mese acoperite cu PAL albastru și lucitor și cu scaune tapițate. Pânza Înflorită a tapițeriei scaunelor și albastrul spălăcit al meselor Îmi provoacă un fel de oroare când intru acolo. E un tip aici, contabil al C.A.P.-ului și secretar U.T.C pe comună, un tip tânăr, dacă are cu doi ani mai mult decât mine, Însă, cum singur recunoaște, e și cam obez pentru vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
grămadă de cadavre se află un soldat cu capul descoperit și cu mantaua descheiată. De gâtul lui atârnă o cutie semirotundă În care se află un binoclu sau, pur și simplu, ceva de mâncare. Fața celui viu pare răscolită de oroare, de groază. Ochii Îi sunt supradilatați și privesc undeva În sus, iar mâna lui dreaptă atinge cu vârful degetelor partea dintre frunte și tâmpla dreaptă. * Ar trebui să-și amintească măcar chipul uneia dintre numeroasele lui mame. Spre deosebire de Zare, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
atunci. — Aș vrea să dezvolți „incident“, te rog, spuse Vika, ridicând din sprâncene. —Am... ăăă... ne-am cuplat Într-un fel, spuse ea, cu un zâmbet timid. —Ce? Jill țipa deja, holbându-se la sora ei cu un amestec de oroare și Încântare. Ce s-a Întâmplat? —Ei, m-a Întrebat dacă nu vreau să merg cu el la cină după ce am făcut rost de Încă un client potențial. Am mâncat sushi, apoi am băut... —Și dup-aia? m-am repezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
se spune... Nu, ce anume? — Nimic nu e definitiv până când nu se fac jurămintele. Își frecă mâinile de parcă ar fi anticipat ceva foarte delicios sau palpitant. Când Îmi văzu reacția, spuse: —O, Bette, calmează-te. Glumeam doar! O expresie de oroare prefăcută Îi străbătu chipul. Ar trebui să mai lucrezi la simțul umorului, știi. Apropo de asta... —Abby, mă bucur foarte mult că ne-am Întâlnit, dar trebuie să mă Întorc la prietenii mei. E un fel de seară de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nimic nou, arătă Kelly, părând dezamăgită. Nu spune decât că respectivul domn Weston a fost văzut atât de des În compania respectivei domnișoare Bettina Robinson Încât ar fi corect să-i considerăm un cuplu. —Un cuplu? am Întrebat, mirată. Din cauza ororii provocate de fotografie și titlu, uitasem pur și simplu să citesc articolul. O, da, zice că o sursă confidențială afirmă că voi doi vă petreceți aproape toate nopțile Împreună, după ce vă distrați la localurile tari, ca Bungalow sau Marquee. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la atitudinea retrogradă și ucigașe, și renunțați la războiul de exterminare a legionarilor. Întorceți-vă la demnitatea de altădată a părinților noștri creștini sărmani. Oare nu mai dispuneți de niciun dram de rațiune? Reglați-vă mecanismul celebral, și nu mai repetați ororile și crimele din trecut, căci totul se va nărui iarăși și veți îngropa viitorul neamului și al copiilor noștri sub dărâmături de foc și blestem, și nu veți putea stinge niciodată dragostea noastră de neam, devotamentul, fulgerul credinței noastre în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
că abilitățile îți întrec aroganța. Raportează-mi ce știi despre crimă. Treci peste amănuntele doctorului Layman. Ți-am citit însemnările și n-am chef de chestii scabroase dis-de-dimineață. Danny rămase blocat. Intenționase să-l impresioneze pe Dietrich tocmai cu detaliile ororii. — Căpitane, până acum am o descriere aproximativă a asasinului, dată de doi martori: înalt, cărunt, între două vârste. Din analiza spermei rezultă că are grupa de sânge 0-I, extrem de comună printre albi. Nu cred că vreunul dintre martori l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
erau niște chestii de la cursele de cai - bilete de pariuri anulate, chitanțe, plicuri de chibrituri pe care erau scrise numele cailor favoriți și niște numere. Danny îi eliberă gâtul lui Leo Theodore Bordoni, răsplătindu-l pentru reacția avută la vederea ororii. Grupa de sânge și semnalmentele fizice îl scoteau de pe lista suspecților. Bordoni își drese glasul și își șterse sângele de pe față. Danny trase fermoarul borsetei și văzu un set de scule: un șperaclu, diamant pentru tăiat sticla, o dăltiță și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
iertare. Dietrich spuse: — Nu sunt sigur că înghit povestea ta. De ce n-ai vorbit cu proprietăreasa înainte să cercetezi zona? Poulson zicea că Niles i-a spus că femeia era vânătă la față. Ea a fost cea care a descoperit oroarea. Danny înălță din umeri, încercând să diminueze importanța întrebării. — Am bătut la ușă mai devreme, dar probabil că fata aia bătrână nu m-a auzit. — Poulson mi-a zis că pare o damă dezghețată. Danny, nu cumva erai acolo pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și înapoi. Supravegherea staționară era un fel de invitație la arestare pentru omniprezenții polițiștii din Beverly Hills, pentru că Mal nu opera în zona lui și comitea astfel un delict penal grav. Ori de câte ori ajungea în preajma casei, își imagina tot felul de orori ce se puteau petrece înăuntru. Loftis și fiul lui. Era ca un cuțit înfipt în acea parte din el care trăia ca să-l protejeze pe Stefan. După două ore de condus în cercuri, simți că amețește. O sunase pe operatoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
băgat și în foc pentru mine. Chiar dacă de multe ori discutam în contra dictoriu sau ne contraziceam cu vehemență, eram libere să ne împărtășim părerile, fără să ne simțim vreodată jignite atunci când nu coincideam în modurile noastre de a gândi. Ce oroare ar fi fost să nu putem fi noi însene, să trăim într-o continuă ipocrizie, cum făceau atâția în jurul nostru... Doamne, cum râdeam împreună, parcă ni se deschidea tot cerul, ce potrivire lăuntrică era între noi! Ce fericire să poți
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
în ușă pentru dejun și apărea proaspătă și "aperitivă", sublinia spiritual profesorul, împrăștiind parfum ele baie, de pudră, de cochetărie feminină, ceea ce schimba cele două mirosuri ale Linei: iodul și tutunul. Doctorul Rim nu fuma și nu practica medicina, având oroare de țigară și de medicamente. Grija Linei de a se purifica de urmele 68 dezinfectantelor diverse, pentru a nu-1 supăra, nu reușea deplin să înșele mirosul fin al ilustrului. Cât despre țigară, o prefera lui bărbatu-su, se plângea patetic
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
transparente. Prefera să se gândească la naștere ca la un fenomen matematic, de fapt, o trecere prestabilită a planetelor și constalațiilor prin casele bine definite, secțiuni de spații, lipsite de aer. Această agonie prelungită, graba servitoarelor, încurcăturile și scenele de oroare care se petreceau în camerele de sus, îi erau foarte neplăcute. Nu voia să-și imagineze planetele smucindu-se într-un asemenea hal în pântecele bietei femei. Astrologul vedea întotdeauna influența stelelor ca pe ceva eteric, abia simțit. Deodată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a nu-ți primejdui bunăstarea spirituală“. Pandit Razdan evită să dea mâna cu judecătorul englez în timpul ședinței și asta îl face să aibă reputația unui radical. Oricum, motivul real nu are nici o legătură cu politica, ci cu faptul că are oroare să intre în contact direct cu un mâncător de carne, ce un aparține nici unei caste, dar are obiceiuri suspecte. Odată, un avocat englez tânăr și zelos a făcut brusc un pas spre el și i-a apucat mâna lui Pandit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care se materializează într-un spate pricăjit. Lângă capul lui, un șir de purtători de ricșă și proprietari de tarabe se așază pe vine deasupra rigolei, scuipă, bârfesc, își curăță măselele și-și golesc intestinele. Întoarce capul, amintindu-și cu oroare unde se află. Cerșetorul mai doarme încă; o muscă i se plimbă liniștită pe una din pleoape. Pran se îndreaptă spre el, strângându-și brațele în jurul pieptului de frig, și-l împunge cu vârful piciorului. — Trezește-te. S-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și-l împunge cu vârful piciorului. — Trezește-te. S-a făcut dimineață. Cerșetorul nu se mișcă. Pran îl împunge din nou. Nimic. Se apleacă și-l scutură de braț. E rece și țeapăn. Se dă un pas înapoi, realizând cu oroare ce s-a întâmplat. Gripa și-a făcut efectul foarte repede. Ca și restul lumii, nu are timp să jelească, pentru că în momentul acela oprește o tonga chiar în fața conacului familiei Razdan. Din ea, coboară un bărbat îmbrăcat elegant, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
curățată, sticlăria strălucește. Se insistă asupra detaliilor. În facțiunea nababului, domnește disperarea. Este prea târziu acum. N-au cum să-l mai facă pe Privett-Clampe să le susțină cererea. Firoz va deveni moștenitor, iar viitorul se va transforma într-o oroare europeană de linii de producție și mutre care rânjesc tâmp. Diwan-ul nu se poate controla și-l pocnește pe Pran peste gură, rupându-i buza. Pran se întinde pe podea în încăperea barocă, urmărind picăturile de sânge care se preling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pulsează. E ca o glandă. O uriașă excrescență roz. Minty o privește și ea, ținându-și cu o mână marginea pălăriei, ca să nu-i fie luată de vânt. Este singura dată în timpul călătoriei când soții se privesc. Un moment de oroare împărtășită în mod egal, imediat înnăbușit. Față în față cu întruchiparea acestei nebunii, ce trebuie strunită. Este menirea lor în India. Pe platoul palatului sunt așteptați, printre alte minuni uitate de Dumnezeu, de o altă formație. O formație militară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Wyndham, Imelda realizează de câte ore n-a mai stat pe o toaletă civilizată și începe să plângă. Sir Wyndham, care în treizeci și cinci de ani de serviciu în străinătate n-a văzut o femeie în actul excreției, o urmărește cu oroare, dar și cu fascinație. Și Minty procedează la fel. Dumnezeule! Aude mișcare în spatele ei. Nababul a aruncat scara de frânghie și coboară. Nu și dumneavoastră...? întreabă sir Wyndham. Nababul nu-i răspunde. Imediat după plecarea lui, prințul Firoz ghemuit într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
carbonizat. — O să merg pe jos de acum, le spune Pran. Mulțumesc. Băieții dau din cap și molfăie „la revedere“, iar Pran rămâne lângă un morman de moloz carbonizat, fosta Alliance Bank, acum o ruină. Aici s-au petrecut lucruri teribile. Orori. Locul își păstrează propriile amintiri chiar la suprafață, amintiri despre mobilierul masiv al băncii, scos în stradă și incendiat. Imaginea domnului Thompson, directorul, a feței sale cuprinsă de flăcări, înnegrindu-se pe lozincile scandate de mulțime. Pran merge pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
În timp ce apasă tăblițele de lemn, Robert se uită la cranii. Morții îi întorc privirea. Oricât a încercat, n-a putut să se obișnuiască cu această colecție a pastorului. Ideea de a aduna craniile în acest loc îi repugnă, îi provoacă oroare. Bărbați și femei care odinioară s-au plimbat, au mâncat, au cântat la instrumente, s-au certat, toți reduși la specimene științifice. Prima dată când le-a văzut, s-a speriat atât de tare, că aproape a țipat.„Superstiții primare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lui Leadbeater, cu lista de reîncarnări, de vieți trăite și întrepătrunse prin cosmos de la anul 40 000 înaintea lui Cristos până în prezent. Iuliu Cezar. Doamna Besant. Vieți trăite pe Marte, în Peru, pe lună. Imensitatea acestora era o consolare. Această oroare a culminat într-un singur contact cu fii ei. Se întâlniseră înainte și se vor mai întâlni, vor avea sute de întâlniri, vor fi sute de figuri în retragere, unduind peste timp. Cu cele două telegrame în față, ea descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
profesorul Chapel? Se gândea la acești Fotse într-un mod destul de vag: un set de atribute, un set de practici și artefacte, vag anexate la trupurile reale. Astfel păreau destul de nobili: păstrătorii trecutului, posesorii vechii înțelepciuni. Dar aici, în toată oroarea lor nu se vede decât că sunt negri. Unul dintre bărbați faceîmpotriva tuturor regulilor, un semn către el și ceilalți se uită în jur. Au globii oculari înroșiți și pielea mată înnegrită, gura cu dinții îngălbeniți, trăsături dezgustătoare și vulgare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
învățătoare! Nu-i de mirare că ai leșinat. Și eu intenționam să fac același lucru. Și este atât de convins că e un bun cunoscător al picturii; avea un fel oribil și enervant de a-mi sufla în ceafă. Ce oroare! — Știi, pe moment am crezut că... — Oh, cum ai putut? Nu este deloc genul meu. Uită-te la tine! Zâmbești din nou. Nu poți fi atât de bolnav. Ți-ai revenit complet. — Da, așa este. Nu mai știu ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
facă loc. Îi pun câteva întrebări: — Greu, nu? Ai dat de vreun necaz? Dar nu sunt interesați de răspunul lui, fiind prea afundați în disperarea lor ca să le mai pese și de altul. Conversația care se desfășoară este legată de ororile climei, de starea generală de degenerare a populației Fotse, care nu se ridică la așteptările lor antropologice. Lui Jonathan părerile lor îi par a veni de undeva de departe; evidențe, inscripții dintr-un loc despre care au auzit câte ceva, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]