2,206 matches
-
63,74%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (27,25%) și ucraineni (7,8%). Pentru 1,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,1%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (7,36%). Pentru 1,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna C.A. Rosetti, Tulcea () [Corola-website/Science/310826_a_312155]
-
anului 1944. Întrucât vechea catedrală episcopală din Odesa fusese distrusă de sovietici, guvernatorul civil al Transnistriei George Alexianu a anunțat un concurs pentru arhitecții din România în vederea construirii unei catedrale mitropolitane, ctitorie a Regelui Mihai I. Numărul deservenților de cult ortodocși din Transnistria era în ianuarie 1943: 737 de deservenți (dintre care 451 localnici și 276 detașați de la diverse eparhii din interiorul României). Dintre aceștia 461 erau preoți parohi (dintre care 196 localnici și 265 detașați), 23 - diaconi (dintre care 18
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
locuitori/kmp în anul 1900, ajungând în 1970 la 60-80 locuitori/kmp, cifră ce se încadrează în media județului Sibiu. "Structura confesională". Conform recensământului din 1930 Racovița număra 1.720 de locuitori, dintre care 1.583 greco-catolici, 69 baptiști, 60 ortodocși și 8 romano-catolici. "Structura populației pe sexe". Din analizele făcute de Cornel Lupea, bazându-se pe datele obținute din conscripții și recensăminte, a rezultat că în perioada 1766 - 1975 au existat numai 28 de ani în care acest indice a
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
din banii satului au fost 8 florinți vonași, pe seama bisericii neunite a satului Chețani, 17 aprilie 1803"; Psaltire, Râmnic, 1751; Octoihul de Târgoviște, 1713, inițial „a lui popa Ioan de la Petea, dascălul". După ce le-a fost luat lăcașul de cult, ortodocșii și-au construit altul, tot din lemn, care a dăinuit, în cimitirul actual, până în 1927. Biserica la care face referire acest articol a fost dată în folosință, de autoritățile comuniste, bisericii ortodoxe. Recent, ea a reintrat în posesia micii comunități
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
români (93,54%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (1,73%) și ceangăi (1,55%). Pentru 2,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (95,83%), cu o minoritate de ortodocși (1,25%). Pentru 2,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 2011 au fost înregistrați 3.840 de locuitori, dintre care 3.706 de limbă maternă română și 102 de limba maternă maghiară. Etnograful clujean Dr.
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
spre est pe culoarul Șiretului, a fost vatra de locuire încă din neolitic. O parte dintre oamenii locului au fost împământeniți aici că răzeși de Ștefan cel Mare, o altă parte fiind - la origine, refugiați transilvăneni. Majoritatea locuitorilor sunt români ortodocși. Numele comunei vine de la valea pârâului din satul de reședință, adeseori lipsită de apă în comparație cu văile vecine. Despre toponimul "Mândrișca" circulă mai multe explicații: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de romi (33,1%). Pentru 7,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,42%), dar există și minorități de penticostali (14,61%) (religie îmbrățișată predominant de populația romă) și ortodocși de riț vechi (2,9%). Pentru 7,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. 84,36 % din locuitorii comunei sunt situați în satul de reședință. comună este atestata documentar din anul 1931. Datorită condițiilor favorabile existente aici, zona a
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
comitatele Abaúj, Bereg, Borsod, Ung și Zemplén în feuda Principatului pe durata domniei sale. Profitând de consecințele păcii de la Linz, Gheorghe Rákóczi a extins libertatea religioasă și asupra acestor comitate, sprijinind prin aceasta îndeosebi cultele protestante (de care au profitat și ortodocșii). Înainte de domnia lui (temporară), pe aceste teritorii a regatului ungar (dominat de regi catolici Habsburgi) a fost aplicat principiul "„Cuius regio eius religio”", adică țărănimea care locuia pe teritoriul domniei unui nobil (mai ales iobagii și jelerii, dar uneori și
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
78,75%). Principalele minorități sunt cele de români (15,45%) și romi (2,97%). Pentru 2,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (66,22%), dar există și minorități de ortodocși (14,71%), baptiști (7,08%) și romano-catolici (6,44%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Tămășeu, Bihor () [Corola-website/Science/310210_a_311539]
-
sunt maghiari (52,19%). Principalele minorități sunt cele de români (22,27%) și romi (20,41%). Pentru 5,04% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt reformați (29,59%), cu minorități de ortodocși (22,96%), penticostali (21,67%), unitarieni (16,25%) și romano-catolici (3,3%). Pentru 5,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Racoș, Brașov () [Corola-website/Science/310259_a_311588]
-
croați (76,53%). Principalele minorități sunt cele de români (7,91%) și romi (5,53%). Pentru 2,12% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (89,32%), cu o minoritate de ortodocși (8,46%). Pentru 2,03% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
granița confesională. Sudul și vestul țării erau catolice, iar în nord și în răsărit predomina elementul ortodox. După împărțirea Poloniei vestul și sudul au intrat în sfera administrativă a Prusiei și a Imperiului Austro-Ungar, iar răsăritul a revenit Rusiei. Astfel ortodocșii polonezi au intrat sub administrația Patriarhiei Ruse. După primul război mondial milioane de ortodocși polonezi au devenit din nou o minoritate statul polonez proaspăt reînființat. Deoarece regimul politic al Poloniei făcea presiuni pentru o separare administrativă a Bisericii Ortodoxe Poloneze
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
predomina elementul ortodox. După împărțirea Poloniei vestul și sudul au intrat în sfera administrativă a Prusiei și a Imperiului Austro-Ungar, iar răsăritul a revenit Rusiei. Astfel ortodocșii polonezi au intrat sub administrația Patriarhiei Ruse. După primul război mondial milioane de ortodocși polonezi au devenit din nou o minoritate statul polonez proaspăt reînființat. Deoarece regimul politic al Poloniei făcea presiuni pentru o separare administrativă a Bisericii Ortodoxe Poloneze de Biserica Ortodoxă Rusă, a fost convocat un sinod în Varșovia în anul 1922
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
au apărut aproape în exclusivitate cu Biserica Catolică care era sprijinită de către stat și care dorea ca predicile să fie făcute, în mod obligatoriu, doar în poloneză, care dorea închiderea și distrugerea bisericilor ortodoxe și convertirea pe scară largă a ortodocșilor la catolicism. În timpul celui de al doilea război mondial, când Polonia a fost ocupată de puterile combatante, credincioșii din partea răsăriteană ocupată de ruși au revenit sub jurisdicția Patriarhiei Ruse, iar credincioșii din teritoriile ocupate de germani au rămas în continuare
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
interzise școlile catolice, în schimb au fiind înființate școli de stat în care se învăța numai dogma ortodoxă. Preoților catolici li s-a impus să slujească numai în cadrul unor ceremonii aprobate oficial, iar catolicilor care doreau să se căsătorească cu ortodocși li se impunea convertirea. Nobilii catolici erau obligați să plătească o taxă suplimentară de 10% din profiturile lor, iar țăranilor catolici li s-a impus o limită a suprafeței de teren agricol deținut. S-a impus trecerea de la calendarul gregorian
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
50 de popoare, un adevărat conglomerat, un melting pot, dar grupurile etnice cele mai importante sunt azerii, armenii și georgienii. Majoritatea azerilor sunt musulmani șiiți și vorbesc o limbă turcică, destul de apropiată de limba turcă modernă, iar armenii sunt creștini ortodocși de rit vechi (gregorieni) sau catolici și vorbesc o limbă ce aparține unei ramuri a grupului limbilor indoeuropene. Georgienii (gruzinii), în mare parte sunt creștini ortodocși, care vorbesc o limbă aparținând grupului subcaucazian al limbilor familiei caucaziene. Existența mai multor
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
înființată mitropolia de la Korça, care cuprindea episcopiile de Kolonia, Deabolis (Devoll) și Selasphoro (Sevdas). Prin aceasta s-a întărit poziția Bisericii Ortodoxe în regiunile Korça și Moscopole (albaneză "Voskopojë", "Voskopoja"). După ce sultanul a retras autocefalia arhiepiscopiei din Ohrid, în 1766, ortodocșii albanezi au revenit sub jurisdicția canonică a patriarhului ecumenic. Creștinii ortodocși de pe teritoriul statului albanez de astăzi erau în secolul al XIX-lea strâns legați de Biserica Ortodoxă Greacă. Clerul era în majoritate grec. Spre deosebire de musulmanii sau catolicii din regiune
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
au revenit sub jurisdicția canonică a patriarhului ecumenic. Creștinii ortodocși de pe teritoriul statului albanez de astăzi erau în secolul al XIX-lea strâns legați de Biserica Ortodoxă Greacă. Clerul era în majoritate grec. Spre deosebire de musulmanii sau catolicii din regiune, între ortodocșii de acolo existau numeroase minorități naționale care au influențat regiunea: în primul rând greci, aromâni și macedoneni. Mișcarea națională albaneză "Rilindija" (română: Renașterea) formată din musulmani și catolici a dorit independența Albaniei față de Imperiul Otoman, iar mulți ortodocși au dorit
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
regiune, între ortodocșii de acolo existau numeroase minorități naționale care au influențat regiunea: în primul rând greci, aromâni și macedoneni. Mișcarea națională albaneză "Rilindija" (română: Renașterea) formată din musulmani și catolici a dorit independența Albaniei față de Imperiul Otoman, iar mulți ortodocși au dorit alipirea sudului provinciei la statul grec. În 1912 Albania devine independentă. Primele încercări de organizare a unei biserici autonome albaneze au fost făcute de către emigranții albanezi din SUA, care se simțeau asupriți de conducerea bisericească. Fan Noli - mai
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
la Korça. Administrația militară italiană care a condus Albania în perioada celui de al doilea război mondial a încercat să-i convingă pe ierarhii Bisericii Ortodoxe din Albania să consimtă la o uniune cu Biserica Romano-Catolică în cadrul episcopiilor italiano-albaneze existente. Ortodocșii au refuzat această ofertă până la prăbușirea ocupației italiene în 1943. În această perioadă în clerul albanez activau 440 de preoți. După ce comuniștii au preluat puterea în 1944 iar la conducerea statului albanez a ajuns Enver Hoxha, Biserica Ortodoxă din Albania
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
în 1943. În această perioadă în clerul albanez activau 440 de preoți. După ce comuniștii au preluat puterea în 1944 iar la conducerea statului albanez a ajuns Enver Hoxha, Biserica Ortodoxă din Albania a devenit din nou o țintă a represiunilor. Ortodocșii mai sperau în anii '40 să poată încheia un compromis cu puterea comunistă. Această iluzie a încetat o dată cu arestarea arhiepiscopului Kristofor Kisi în anul 1949. Conducerea comunistă albaneză l-a ales apoi pe Paisios Vodica drept întâistătător al Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
în jumătatea sudică a Albaniei. Râul Shkumbin din centrul Albaniei era granița geografică a extinderii creștinismului ortodox în nord (creștinii albanezi de la nord de acest râu erau/sunt preponderent romano-catolici). Această situație nu s-a schimbat prea mult până astăzi. Ortodocșii albanezi sunt aproape în totalitate de origine toskă. Acest lucru s-a făcut remarcat în limba liturgică ale cărei texte au fost aproape în întregime redactate în dialectul toskan. Prin migrația internă deosebit de puternică din ultimele decenii s-a ajuns
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
creștere remarcabilă a elementului ortodox la nord de râul Shkumbin, în deosebi în Tirana. Centre ortodoxe importante au apărut și în alte orașe mari din nordul Albaniei ca Lezha, Kruja, Laç. În pofida acestei dezvoltări se poate remarca situația minoritară a ortodocșilor chiar și în regiunile tradițional ortodoxe. Încă din secolul al XVII-lea numărul ortodocșii s-a redus drastic, majoritatea albanezilor îmbrățișînd din diverse motive islamul. Doar în localități izolate mai predomină o majoritate ortodoxă, de exemplu în Himara, Saranda, Labova
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
Centre ortodoxe importante au apărut și în alte orașe mari din nordul Albaniei ca Lezha, Kruja, Laç. În pofida acestei dezvoltări se poate remarca situația minoritară a ortodocșilor chiar și în regiunile tradițional ortodoxe. Încă din secolul al XVII-lea numărul ortodocșii s-a redus drastic, majoritatea albanezilor îmbrățișînd din diverse motive islamul. Doar în localități izolate mai predomină o majoritate ortodoxă, de exemplu în Himara, Saranda, Labova, Kryqit sau Voskopoja. Minoritățile etnice din sudul Albaniei - Grecii din regiunea Saranda, Țiganii, Macedonenii
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
5 milioane de dolari (SUA) au făcut ca să devină un factor esențial al dezvoltării economice din anumite regiuni. În satele din sudul Albaniei există nenumărate Biserici într-un stadiu avansat de degradare. Unele dintre acestea au valoare de patrimoniu cultural. Ortodocșii nu reușesc însă să celebreze sfintele slujbe în toate bisericile deoarece nu există suficienți preoți, iar unele parohii sunt mult prea mici. În 1992 a fost inaugurat un Institut Teologic de rang universitar. Acesta a fost transformat în 1996 în
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]