2,477 matches
-
apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută la Iași de
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
din Austria (1865). Adept întârziat al Școlii Ardelene, avea o concepție puristă despre originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care o vedea unitară prin înlăturarea slavonismelor, prin latinizare și alfabet latin), precum și câteva încercări, stângace (unele par chiar prelucrări din H. Zschokke), de poezie filosofică și patriotică, alături de traduceri din Schiller. După exemplul
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
și culturii vechi, atât prin atenția acordată scrierilor latinești, cât și traducerilor în românește a unor texte de circulație în epocă, ce au contribuit la unificarea și cursivitatea limbii literare. Sunt luate în discuție, alături de primele tentative de simplificare a ortografiei chirilice și de momente reprezentative ale influenței franceze în Transilvania, și o serie de scrieri în limba latină din secolele IV-VI, aparținând unor autori străromâni ca Ioannes Cassianus, Niceta de Remesiana, Dionysius Exiguus, potrivit uzanței de a revendica scriitorii
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
ori călugăr vezi de te fă odată Căci soarta ți-e propice și-n dreapta și în stânga. De nu poți strânge-avere în țara ta amată, Te du în lumea mare că Plata te așteaptă. Transcriu de pe Trompeta Carpaților și cu ortografia eliadistă a ziarului acesta, oracolii lui Vasile Boerescu și Constantin Esarcu: lu b. boerescu Discretŭ dupe natură când sórta-a decretatŭ Căzutu-ți-a în parte cellŭ lotu ce-odinióră In Mizraim se dede la Basilogrammat. Cancelierul mare cum eșci tu, bunióră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și italienizante referitoare la limba română propovăduite de I. Heliade Rădulescu după 1840 (v. Paralelism între limba română și italiană, 1840) precum și la exagerările unor cărturari, mai ales ardeleni, care prin eliminarea unor cuvinte de origine străină și printr-o ortografie etimologizantă voiau să dea limbii române un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era limba lui „Iănăkiță“ Văcărescu. Iată cum se exprimă în cartea sa: Prima gramatică română: „Ce este gramatica? și pentru împărțeala slovelor și pentru părțile cuvântului. Gramatica este meșteșugul cuvântului care arată construcțiul sau syntaxis, adecă alcătuirea părților cuvântului și ortografia cu care să poată nescine [a] scriere bine și meșteșugește. Aceasta se împarte în părțile cuvântului carele la noi sunt nouă. Deci până a nu arăta de aceste părți prin carele se alcătuiește fieșce cuvânt, urmează să arăt întâi pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Franciei, Rosetti.“ Partidul Național-Liberal precum îl poartă astăzi; pe vremea aceea era numai „Partidul național“ sau „Partida națională“, cum scria încă Românul la epoca aceea.117 De altfel Românul, cât timp a trăit C.A. Rosetti, nu a părăsit nici ortografia și nici formele literare cu totul în contradicție cu dezvoltarea și progresele limbii scrise. Un ministru care e aprobat de toată lumea este ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu. Stătescu, verdele Stătescu, cum i s-a spus o viață întreagă; Stătescu, despre care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liceu din Capitală. În scurtă vreme acest ziar, foarte bine scris, unde au debutat, rând pe rând, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Vlahuță etc. și-a căpătat un mare credit. Era întâiul organ politic scris într-o limbă literară curată, cu ortografie fonetică preconizată de Titu Maiorescu și, deocamdată, realmente independent. Mai târziu a urmat inspirațiile lui Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe.28 418 addenda 27. Refrenul poeziei Dâmbovița de Enrich Winterhalder (1808-1889), austriac de origine, prieten și colaborator al lui C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
regele Carol al-II-lea s-a văzut obligat să aducă la conducere un guvern Goga-Cuza și să facă niște legi discriminatorii față de evrei. Dăm în continuare textul acestor însemnări ale lui Nicolae Petrașcu așa cum au fost găsite în dosarele Securității, cu ortografia sa. Note din viața legionară (vol. 60, pg.202-225 din dos. 14.900) Berlin 21 Februarie 1940 În căutarea drumului drept În primăvara anului 1929 eram student la Universitatea din București. Am fost înscris la Facultatea de Litere și locuiam
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dimitrie D. Păun, Vasile D. Păun și G. Mulțescu. Tot Mulțescu traduce din Schiller, iar Gr. G. Tocilescu scrie articole documentate și bine argumentate despre economia politică, despre importanța documentelor istorice ș.a. Limbajul folosit de colaboratori este însă bombastic, iar ortografia cu numeroase reduplicări de consoane face lectura dificilă. R.Z.
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
Traducere din primul număr, Barițiu subliniază foloasele unor tălmăciri de valoare din operele scriitorilor clasici și își exprimă încrederea în capacitatea expresivă a limbii române. De altfel, în F.l. s-a acordat un spațiu destul de mare discuțiilor despre limbă și ortografie, fiind reluate și părerile scriitorilor munteni sau moldoveni (I. Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi). Atitudinea revistei este moderată. Se critică excesele latinizante și puriste și, de asemenea, fanteziile ortografice. Redacția urmărea să țină la curent cititorii cu evenimentele politice și cu mișcarea
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
în raport cu un program politic și cultural limpede, fiind organul publicistic al unui grup de tineri intelectuali sibieni cu simpatii junimiste, dintre care se detașează I. Bechnitz și D. Comșa, prietenul lui Mihai Eminescu, Aurel Brote și Eugen Brote. Gazeta adoptă ortografia fonetică a „Convorbirilor literare”. Se face simțit și ecoul teoriei formelor fără fond, mai ales în articolele politice ale lui D. Comșa. Ideile junimiste sunt însă adaptate la realitățile din Transilvania, dându-se prioritate chestiunii naționale și, în continuare, realizării
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
a pus în circulație producția literară autohtonă și poezia populară. Nu mai puțin importante sunt contribuția publicației la răspândirea cunoștințelor științifice și la combaterea, în spirit iluminist, a concepțiilor învechite, precum și aportul ei la clarificarea chestiunilor de limbă, literatură și ortografie, la respingerea unor afirmații eronate și tendențioase, emise de diferiți istorici și publiciști străini în legătură cu originea limbii și a poporului român sau în legătură cu istoria noastră națională. R.Z.
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
et plurium aliarum nationum, din Opere de Gh. Șincai și pentru I. Budai-Deleanu, Țiganiada (1973) a fost distins cu Premiul Perpessicius al revistei „Manuscriptum”. Editând varianta B a Țiganiadei, F. abordează o multitudine de probleme privind stabilirea textului de bază (ortografia, geminarea, iotacizarea, punctuația, apostroful, spiritele, accentele, cratima, metrul poemelor, Cântecul lui Arghir, Cântecul bahic, epitalamuri ș.a.). El nu se rezumă la cercetarea limbii poemului, ci studiază și restul operei lui Budai-Deleanu, manuscrisele filologice, Lexiconul cu ciornele sale, Gramatica în latină
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
o prezentare analitică a poemei sale (Tâlcul lui Iov, 1898). A tradus din franceză Amintirile și impresiile unui proscris ale lui I. Heliade-Rădulescu. SCRIERI: Poezii. Florile primăverei, București, 1879; Iov, București, 1885; ed. București, 1898; Tâlcu’ lui Iov, București, 1898; Ortografia limbei românești. Ioviana, București, 1903. Traduceri: I. Heliade-Rădulescu, Amintirile și impresiile unui proscris, București, [1917]. Repere bibliografice: Mihail Demetrescu, „Iov”, „Revista literară”, 1898, 35; A.D. Xenopol, G. O. Gârbea, „Iov”, AAR, partea administrativă, t. XXI, 1898-1899, fasc. 1; Gr. Tocilescu
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, 1818) și al unei gramatici. Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor (1822), una dintre primele gramatici românești, depășește prin semnificație cadrul unui simplu instrument de studiu, fiind o pledoarie pentru limba națională. Autorul
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
ce ieșeau din sfera didactică, fără a trăda interesul instructiv-educativ: Istoria romanilor de la zidirea Romei, Istoria Bibliei, o traducere din Plutarh (Plutarh pentru educația sau creșterea pruncilor) și romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută. SCRIERI: Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818; Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
corespundeau, mașina prezenta automat următorul frame. Dacă nu corespundeau, răspunsul era șters și trebuia compus un altul. Studentul nu putea trece la un al doilea pas până ce primul nu fusese trecut. O mașină de acest fel era testată în predarea ortografiei, aritmeticii și a altor obiecte de însuși Skinner; totul părea spectaculos și entuziasma exagerat. Așa încât Skinner a perseverat. Pentru elevii avansați - de la gimnaziu până la colegiu - a conceput o mașină care recepta aranjarea lucrurilor sau a figurilor, dar aceasta s-a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
epocă. Temeinic informat, la curent cu mișcarea folcloristică din țară și cu cea europeană, el este un precursor al orientării filologice în folclorul românesc, prin redarea fidelă a textelor și mai ales prin transcrierea lor după un sistem intermediar între ortografia curentă și transcrierea fonetică. Observații judicioase a făcut cu privire la evoluția genurilor și speciilor folclorice și la asemănarea dintre eposul românesc și al altor popoare, în special sud-slave. În legătură cu procesul de creație și circulație în folclor, A. ia în discuție necesitatea
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
lui I. L. Caragiale în Uniunea Sovietică scrie Tiberiu Utan, iar D. Drumaru se ocupă de Teoria literară și părerile despre limbă ale lui Caragiale. Ion Vlad comentează un roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, George Munteanu discută proiectul unei noi ortografii a limbii române, abordând și relația publicistică - critică literară ș.a.m.d. Cele mai multe traduceri se fac din limba rusă și din maghiară. Cu prilejul vizitei în România a prozatorului danez Martin Andersen Nexö, revista publică un interviu realizat de Dominique
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
este o hârtie pe care se face prima redactare a unei compoziții. Înainte de a se transcrie, prima redactare trebuie recitită, corectată și îmbunătățită . Se recomandă citirea de mai multe ori, urmărindu-se: * greșelile de vocabular; * erorile de gramatică; * regulile de ortografie și de punctuație. 4.2. Expunerea orală Expunerea orală a unei compoziții presupune deprinderea de a vorbi în fața unui auditoriu, modalitate mai puțin folosită în școală. Această modalitate trebuie să parcurgă următoarele momente: * formularea ideilor din introducere; * lectura expresivă a
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
în construcții gramaticale logic alcătuite. Regulile și definițiile gramaticale înțelese corect devin instrumente de autoreglare, de autocontrol în exprimarea celui care simte utilitatea și necesitatea lor. Însușirea corectă a limbii materne presupune și cunoașterea codului exprimării în scris, adică a ortografiei și punctuației. Cunoașterea și respectarea acestor norme oferă posibilitatea ca cel ce scrie să-și poată exprima corect ideile, iar cititorul să poată înțelege ușor cele citite. Folosirea greșită a punctuației sau citirea unui text fără a se ține seama
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
posibilitatea ca cel ce scrie să-și poată exprima corect ideile, iar cititorul să poată înțelege ușor cele citite. Folosirea greșită a punctuației sau citirea unui text fără a se ține seama de punctuație denaturează sensul ideilor exprimate în text. Ortografia și punctuația se învață nu doar în ore special consacrate acestui scop, ci în toate împrejurările în care elevii sunt puși în situația de a se exprima în scris. Însușirea corectă a scrisului la începutul școlarității are o importanță deosebită
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
găsim familia cuvântului” etc. Formarea unei exprimări corecte reprezintă suportul necesar pentru elaborarea unei compuneri. Elevul care manifestă greutăți la construirea propozițiilor în comunicarea orală, care are un vocabular sărac pentru nivelul respectiv de vârstă, care nu respectă semnele de ortografie și de punctuație nu se poate descurca în activitatea de compoziție. Drumul de la însușirea primelor litere, cuvinte, propoziții simple până la alcătuirea unei compuneri închegate este o perioadă de intense acumulări în care elevii învață, efectuând diverse exerciții, tehnica dezvoltării ideilor
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]