19,586 matches
-
făcând cu ochiul. —Și ești urmărit? Bântuie prin țara asta o mentalitate puritană și absurdă că se poate trăi mâncând numai pâine, spuse Monsieur Carosse. O idee total străină catolicismului. Cred că m-aș fi putut hrăni numai cu pâine, pâine neagră, în timpul ocupației, dar spiritul are nevoie de lucruri mai rafinate. Iar astea, continuă el zâmbind, nu se obțin decât dintr-o singură sursă. — Dar ce te-a făcut să vii prin părțile astea? — Poliția, amice, și tinerii ăia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
N-a intrat decât în hol, mamă, spuse Thérèse. — Da’ eu am auzit cum se duceau doi spre bucătărie. Și nu erai tu, tu erai sus. N-am putut să-l alung fără să-i dau măcar o coajă de pâine, interveni iute Charlot. Prea ar fi fost inuman. A plecat pe ușa din spate. Thérèse își îndreptă privirea spre fereastră și spre vremea mohorâtă de afară. Se auzea cum rafalele de ploaie bat în ziduri, în ferestre și cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
semăna cu pălăria unui mehenghi așezată pe-o ureche. Soproanele din fundul curții, rânduite de-a lungul zaplazului de nuiele, puteau adăposti o șatră întreagă cu căruțe cu tot. Sub nucul dintr-o latură a ogrăzii ședea pitit cuptorul pentru pâine și plăcintele despre care vorbea moș Dumitru Carpen. Crâșma era așezată la loc bun. Două drumuri însemnate se încrucișau taman în poartă. Cărăușii, dar și gospodarii, opreau la dus sau la întoarcere de pe unde îi purtau treburile. In zilele de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe nimeni să-i calce pragul. Nimeni nu știa ce face. Nici mătușa Rarița, maică-sa, nu putea intra în odaia lui, să-i aducă de mâncare. Toată mâncarea lui pe săptămâna ceea cât o stat acasă o fost o pâine neagră și o cutie cu fasole pe care le-o primit de la spital pentru drum. Atâta și nimic altceva...De la maică-sa cerea doar apă. Când o ieșit din casă înaintea plecării la regiment, nu-l mai putea recunoaște nimeni
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
unul și unul. Numai cel despre care am să vă povestesc în astă seară îi altfel. Intâi și întâi îi înalt și bine făcut. Parcă îi un stâlp cioplit dintr-un stejar întreg. Pe urmă, are o inimă bună ca pâinea caldă. Si pe deasupra crede tot ce îi spui. Nu te-a bănui de minciună ferita sfântului. Ii cam prostălău, cum s-ar spune. Hai, că până aici îmi place de nepotul tău, Pâcule - l-a pișcat moș Dumitru. Iți place
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nici că se putea. Uite la el cum se pricepe ca un om mare! Așa da, mai zic și eu că-i lucru făcut de mână de gospodar!” Mitruță urmărea toate acestea în tăcere, dar inima îi creștea ca o pâine. Că Pâcu își pusese în gând să-l „înmoaie” pe Cocoșitu se vedea și astăzi, când îi ședea în coastă oriunde se ducea... Inserarea abia își mai putea ține în hățuri puzderia de stele gata să dea buzna peste purpura
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
antrenor, s-a dus pe șantierele patriei, unde a învățat meseria de instalator, furând secretele de la meșteri adevărați. Cu diploma de inginer s-a șters efectiv la cur. După o diaree cruntă, făcută în urma unei beții cu alcool obținut din pâine mucegăită, filtrată prin pufoaică. Când a crăpat imperiul sovietic și s-a trezit că e bielorus din Minsk, a fugit imediat în Vest. A trăit din ciubucuri, fiind chiar un instalator extrem de priceput. A ajuns până la urmă la Angers, unde
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bucătărie să dea comenzile. Robert face un semn și de masă se apropie un burtos plin de importanță. — Permiteți-mi să vi-l prezint pe Gustave, sommelier -ul nostru. — Preferați un vin roșu sau unul alb? își intră Gustave în pâine. — Aveți vreun vin pentru bețivi? începe Lionel să se joace cu nervii sommelier -ului, o categorie socială care l-a enervat dintotdeauna pentru aroganța cu care își tratează clienții. — Am înțeles: ieftin și prost. Alb sau roșu? — Rozé, îl încearcă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
scurg pe obraji. Nu se văd la televizor, dar el le simte. Până la urmă, își amintește rugăciunea: Tatăl nostru Care ești în ceruri Sfințească-se numele Tău Vie împărăția Ta Facă-se voia Ta Precum în cer așa și pre Pământ Pâinea noastră cea de toate zilele Dă-ne-o nouă astăzi Și ne iartă nouă greșalele noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Și nu ne duce pre noi în ispită Ci ne izbăvește de cel rău Că a Ta este împărăția
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
salariu de recenzent literar, dimpotrivă, și-n curînd voi muri de foame, deoarece Îmi voi petrece timpul citind romane, piese, versuri, studii și apoi scriind despre. Ulterior, voi mitui redactorii de reviste, ca să-mi publice recenziile...și un colț de pîine voi găsi, pînă la urmă, la o cantină socială... Povestindu-i asta unui prieten din BÎrlad, ăla s-a Înduioșat și mi-a dat o rață, ca să am ce mînca, și un litru de țuică, să beau În timp ce citesc bildungsromane
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
decenii: „O să vezi tu, cînd o să ai 50 de ani!”. Îi am de mult, dar nu văd...ce trebuia să văd! Victor Hugo, speculativul, descoperea că-n Christos se află Gutenberg: un semănător Îl anunță pe următorul. Primul hrănea cu pîine; celălalt, cu cărți. De aici s-ar putea explica, cvasi-profanator, de ce există mai mulți credincioși, decît cititori!... Tanga vine de la Tango. Sau invers. Erotomanii par interesați de descoperire. Poate și comparatiștii...De cînd am descoperit asta, mă feresc să mai
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În fine, cu timpul ei au Început să se chinuie Într-un fel ca să facă casa... și de asta de mic copil mi-au lipsit multe lucruri, adică erau săptămâni, luni În care În fiecare dimineață mâncam numai ceai cu pâine și margarină. și după asta, am ajuns la un moment dat În care aveam casa noastră, tot ce ne trebuia, dar de fiecare dată au considerat că mai trebuia câte ceva,... tot timpul... părinții mei au fost genul de persoane care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
omul tot timpul... A mai avut Încă 8 frați... ea era cea mai mare, ea și-a crescuț frații... și Îmi povestea că la vârsta de 14 ani știa să facă cozonaci, mâncare, și la 10 ani știa să facă pâine În cuptor... și o cred. Era genul de persoană foarte fricoasă. Când bunelul pleca la țară, ea nu suporta să rămână singură, și eu cum... deci surorile mamei mele... sunt două surori În Bârlad, adică mama și Încă o soră
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cu sângele tău catifelat, susurând în cămăruțele inimii mele. tu ești odihna vieții mele de coride, de poștalioane de ceață, de săgeți zbârnâind odihna mult așteptată cu lumină, cu îmbrățișări de mușchi cald de copac, cu furnici cărând fărâmituri de pâine către buzele noastre. nouă în primul loc: găsești că ploaia ușurează așteptarea ta, apele curgând în partea de sus a cerului tău, cel de deasupra cerului celorlalți, împrospătează gândurile tale, liniștesc sufletul tău, aduc prosperitate grădinii tale suspendate. fără lunga
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
va întâmpla, dacă persiști și faci tu azi lucrușorul ăsta. șase în al doilea loc: dacă vreun conducător vremelnic dă ordine oamenilor obișnuiți e de bine, aceștia prosperă, dacă însămânțează la timp și seceră la timp, le duduie cuptoarele de pâini bune, dacă sapă în locurile indicate și la adâncimea potrivită dau de apă rece curată - și ce bună e, pentru ei, după două ore de muncă grea, o căniță cu apă din aceasta dulce să te lingi pe degete, dar
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și iar de la început, ca un disc zgâriat, ca un ecou al unui ecou ca o oglindă în fața altei oglinzi, cu mine la mijloc. din bucăți de copilărie, zidesc un perete între pieptul meu și tristețile groase cu fărâmiturile de pâine rămase, mă înconjur cu o sferă protectoare de porumbei. îmbrăcată într-un costum de baie nou-nouț, sar dintre oglinzi într-o piscină cu apă roz, încălzită de răsăritul unei noi orânduiri în societatea sufletului meu. șase în primul loc: te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și pe aici îți e drumul. am știut am simțit, am știut, după castane căzute și pajiști îngălbenite că ești perechea ideală Țcu care pot să trăiesc la pielea goală, reversând păcatul originar) am experimentat cu tine dragostea întinsă pe pâine mâncată duminică dimineață, cu ochiuri și muștar. am văzut fulgerele, ceața, inundarea supremă, potopul de plumb pe care le-ai oprit cu un gest, pe prispă am simțit cutremurul distrugător, împotriva căruia ai sprijinit umărul tău de perete. în urma erei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
întorci pe partea cealaltă, rage, hhrrroouuaauu, hhrrroouuaauu. șase în al cincilea loc: urechile tale finuțe, de zânuță, s-au deprins să detecteze toate semnalele de alertă, știi imediat când primejdii se abat asupra cuibușorului tău curat și dospit, ca o pâine scoasă din cuptor, vlop, vlop fac mormanele de limacși aruncate din roaba singuraticului șașiu în apa dulce a lacului kanas, pacpac, pacpac se aud gurițele lor mici cu dinți, guoguo, guoguo se aude înainte ca maimuțele lumii noi, maimuțele cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Gata. Ziceți, bre! (Melodie foarte ritmata, scârțâită de lăutari nu prea pricepuți, dans cam deșuchiat al păpușilor. Sfetnicii aplaudă, Posacul cam cu mâna altuia) PRICINĂ: Hm... Fie la dânșii acolo! Așa că eu tot supărat am rămas. Înseamnă că-mi mănânci pâinea de pomană. Tăieți-i capul! MĂSCĂRICIUL: Măria Ta, să am iertare! Păi cum am să te mai slujesc fără cap?! PRICINĂ: Bine, să ți-l taie, dar nu de tot... MĂSCĂRICIUL: Cum poruncești Maria Ta! Atâta doară că la toate împărățiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
alte trei zile, din șapte pleacă cinci oaspeți din cei vechi și vin alții șase, dintre care doi copii nevârstnici și unul de țâță, osebit Măria Sa, care în zilele de miercuri și de vineri nu pune în gură decât puțintică pâine și un păhăruț de vin, mâncând unii dintre ceilalți meseni și partea Măriei Sale. Trei dintre acești oaspeți poftesc numai legume, iară ceilalți numai carne, de ce-o fi. Doi dintre aceștia, osebit pruncul de țâță, se mai scoală și peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
place să nu treacă o zi fără să fac ceva folositor oamenilor, ba și necuvântătoarelor. Nu cunosc treabă însemnată și treabă mai puțin însemnată; socot că tot ce-i bine făcut dobândește preț asemănător și cumpănește cu dreptate bucata de pâine pe care-o mănânci și căpătâiul pe care-ți reazemi capul. Cu osebire îmi place să țes și să cos straie frumoase, și-n vreme ce lucrez îmi place să îngân câte-un cântec auzit în copilărie. Îmi mai place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și bărbatul și muierea și pruncul... (se aude tot mai de departe) Tabloul 4 Lumină pe scenă, unde se află întinsă o masă semiovală, așa fel încât niciunul dintre meseni să nu fie cu spatele la sală. Blide, urcioare, căni, talgere cu pâine și fructe; aspect general de masă țărănească. În centru, așezați, Gând, Brăduț, Liana, Lioara, în straie de nuntă. GÂND: Să poftească oaspeții! APRODUL (la ușă, anunță): Măria Sa Hulpav-Împărat! HULPAV (trece, fără a saluta, direct la masă): Mie să-mi aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pahar pentru acești copii care-și unesc inimile și să le urăm viață îndelungată, cu sănătate și bună înțelegere! Se ridică paharele, se bea, mai puțin Hulpav) HULPAV: Așa, așa, numai cât să șterg bine blidul cu o coajă de pâine, ș-apoi, până mi-o aduce altul, plin, oi închina și eu. GÂND: Nu te grăbi, frate Hulpave, că este timp și sunt și bucate destule. HULPAV: Eu asta n-am de unde ști; ce-i mâncat e bun mâncat! GÂND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Pașii tăi mă vor chema din vizuină ca o melodie. Înțelegi? MICUL PRINȚ: Da, cred că da. VULPEA: Și-apoi, privește. Vezi tu, colo, lanul de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie, grâul nu mi-e de folos. Mie, lanurile de grâu nu-mi aduc aminte de nimic. Și asta-i trist. Însă tu ai părul de culoarea grâului copt. Va fi, de aceea, minunat când mă vei îmblânzi! Grâul, auriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mare lucru. Aceiași parteneri de bârfă. Aceiași clienți trimiși de băncile din preajmă. Halatul. Despre el trebuie scris. Funcția lui. Deghizare. Trebuie să-și demonstreze ei înseși că muncește, că e utilă. Nu freacă menta. Asta era important. Își justifica pâinea. Ce să vă mai spun despre tanti Cati. Cea mai interesantă lucrare pe care a bătut-o - despre procesul tehnologic al cașcavalului. Și a bătut 300 de pagini. Știa tot despre cașcaval. Numai asta avea în cap. A bătut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]