3,270 matches
-
mâna lui Nestor lunecă în jos pe coapsă coapsa netedă și rece: nemișcată, o poză bej în relief; dar poza nu reprezenta pe nimeni cunoscut, și dacă n-aveai cui să te plângi că ești păcălit însemna că nu erai păcălit. Trebuia să fii foarte serios. Palma lui Nestor se deplasă către partea interioară a coapsei și de acolo se ridică ceva mai grăbită, deși fără voia lui, până ce încheieturile degetelor sale din dosul palmei atinseră coapsa cealaltă a ei, care
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ananghie. Fiindcă, peste ani, mie (de data asta; căci tata încetase de mult să-l mai întrebe de ceas) mi-a servit o altă explicație: Ascultă, în privința ceasului ăla de buzunar... Nu vreau să rămâi cu impresia că v-am păcălit, pe tine și pe-ai tăi... Dar am avut cheltuieli cu tine. Poate tu nu-ți mai aduci aminte. A trecut ceva vreme de-atunci... Dar poate ți-amintești totuși când te-am dus la spital ca să-ți pună piciorul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Verbul a juca poate fi reflexiv a se juca și duce la expresia: așa nu mă mai joc, a-și bate joc, a se juca cu focul, cu sănătatea, a juca festa. Când este tranzitiv, a se juca însemnă a păcăli, a pune în joc un număr, iar intranzitiv însemnă a participa ca jucător la o competiție sportivă, pe când tranzitiv înseamnă a practica un anumit joc sportiv. Expresia a juca ochii în cap trimite spre părerea despre un individ inteligent. Jocul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pe primele locuri . Îsă ceva îi lipsea . Se simțea singur și din dorința de a-și face prieteni , se împrietenește cu cine nu trebuie . Este entuyiasmat de noul anturaj , neștiind ce capcane i se vor întinde . Așa-zișii prieteni îl păcălesc să guste ceva ciudat , care spun ei , îl v-a face să se simtă mai bine . Crezându-i pe cuvânt, acesta incearcă de câteva ori , îndeajuns pentru a deveni dependent. Din acele clipe , viața băiatului s-a schimbat complet . Începe
Fii conştient , drogurile îţi opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Agafitei Bianca, Vlădeanu Dobrița () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1960]
-
făcut de lucru cu niște foi din dosar, fulgerându-l pe Toaibă cu o privire câinoasă. Apoi, cu un surâs ironic, a reluat vorba: Și ce ți-ai zis tu când a venit cu recheziția? Ia să vezi cum îi păcălesc eu pe aiștia... Și... și ce ai făcut cu calul? „Ce să-i spun? Mai bine tac” - și-a zis Toaibă în gând. Ei află că noi știm că l-ai ascuns în pănușița de pe gârla din fața casei tale... Dar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dovedit de nesupus. Acolo era stăpân regele Marsile, un om dârz, dar și peste măsură de șiret. S-a văzut și atunci că diversiunea nu este doar o mișcare iscusită și înșelătoare, ci de-a dreptul și una șireată, deseori păcălindu-l pe cel care cade în capcană. Marsile a mimat împăcarea, iar Carol a mușcat momeala. îndată, a căzut într-o a doua capcană. El a trimis la Marsile, ca mesager al păcii și om de încredere al său, pe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
ieftine și constă în emiterea de către cameră a unui semnal în infraroșu, permițând măsurarea corectă Țpână la 6 m) a distanței între cameră și subiectul fotografiat, după intensitatea semnalului reflectat de subiect. Din păcate, senzorul infraroșu poate fi ușor “păcălit”, fie de o lumânare de pe un tort, fie de o suprafață mai închisă la culoare, ce absoarbe radiația, fie de un geam sau un subiect mult prea luminos. Avantajul este reprezentat de faptul că puteți fotografia în condiții de lumină
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
Expunerea automată( Expunerea automată se referă la alegerea expunerii optime a senzorilor la lumină. ) este o facilitate puternică a aparatelor de fotografiat digitale, însă prezența în cadrul ce urmează a fi fotografiat a unor surse de lumină, directă sau indirectă, poate păcăli sistemul de expunere, subiectul fiind iluminat necorespunzător. Camerele foto mai pretențioase au posibilitatea compensării în trepte a nivelului expunerii calculat automat, dar există și camere ieftine care oferă această facilitate, pe care trebuie să învățați să o folosiți atunci când este
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
după ce am ieșit din apă, ante portas. Fructul oprit, chiar dacă e putred, atrage. Cineva se plânge pe terasă că nu mai poate scrie în absența cenzurii. Teama de cenzură îl stimula. Îl făcea să caute mijloacele prin care o putea păcăli. O aluzie curajoasă strecurată printre rânduri stârnea admirația cititorilor. Acum, pe cine mai interesează curajul? Tocmai opreliștile au stimulat forțele creatoare. Concluzia ar fi că sperietoarea cenzurii ne-a adus imense servicii! Ne-a silit să fim asemenea lui Ulise
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Ulise sunt, se pare, cel puțin așa am auzit, chefaloniții. Un chefalonit cumpără, se zice, nu știu ce. În clipa când se urcă pe scara vaporului, vânzătorul (un străin de Chefalonia, se înțelege) îi spune, mulțumit că a reușit, în fine, să păcălească un chefalonit: "Te rog să mă ierți, te-am înșelat la preț; nu face nici jumătate". Chefalonitul îi răspunde calm: "Nu-i nimic, ți-am plătit cu bani falși"... Zeii meteorologiei au și ei, uneori, apucături de chefaloniți. La prânz
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
animale din cirezile lui Apolo, pentru a-l înfuria pe zeu și pentru a provoca uraganul în urma căruia ajunge singur în insula frumoasei nimfe Calypso unde va zăbovi cu plăcere șapte ani încheiați. Nu calul troian, ci felul cum a păcălit sirenele este principala sa capodoperă. Deoarece a reușit nu numai să le umoare sau, dacă preferăm să respectăm strict legenda, să le transforme în stânci, ci și să le discrediteze. Mai întîi, a acoperit de glorie o șmecherie destul de la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Ajuns la poalele muntelui unde era înlănțuit Prometeu, Ulise ar fi râs, probabil, discret de "nebunia" titanului care n-a știut să fie mai șiret în relațiile cu zeii. El pare convins că inteligența se măsoară după capacitatea de a păcăli. Dar priceperea de a ieși teafăr din orice situație e prea puțin într-o cultură în care Orfeu cântă mai frumos decât sirenele. Cândva, încercînd să reconstitui ultimele zile ale unor sinucigași celebri, am fost izbit de o anumită preocupare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
căuta împreună cu un poet, care îndeplinea rolul de maestru de ceremonii, un mormânt potrivit pentru acel cap. "Curios era, a adăugat el, vag nedumerit, că nu eram trist deloc. Dimpotrivă. Și, în sinea mea, savuram satisfacția de a-i fi păcălit pe cei care mă credeau mort". Să rezum. Ați scris biblioteci, domnilor, despre valorile "olimpiene". Ne-ați vorbit despre "seninătatea clasică", ați elogiat "nobila simplitate" a statuilor grecești și ați citat, cu vădită satisfacție, afirmația grăbită a lui Goethe după
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ceară, ascultă cântecul sirenelor. E singurul care a reușit asta fără să moară. După ce se va fi desprins din frânghii, își va fi zis, mulțumit, că a fost mai deștept decât toți. Și de ce să nu recunoaștem? A fost. A păcălit și zeii și posteritatea. Mai bine să rugăm zeii de pe "Lumea Renașterii" să nu-și aducă aminte de Odiseea, să nu se răzbune. Să nu uit o idee pe care aș vrea s-o dezvolt, într-o zi. Grecia este
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
că Ion Pop, încăpățînat, se ține tare. Timp de zece minute, până la venirea autobuzului, îi zice turcului: "Ai zis gratis, e gratis". Ne întoarcem pe ploaie în "Lumea Renașterii". De la Ion Pop am aflat că inclusiv Mihai Sin a fost păcălit de lustragii. Și exact cu același truc. A trebuit să plătească doi dolari. "A plătit?", mă mir eu. Ion Pop rîde: "Ce să facă? Educația chezaro-crăiască îl obliga să iasă din încurcătură, dând banii". Remarc că, din cei patru tras
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Dar cine aruncă bani pe bijuterii false? "O, râde doamna Speranța, sunt destui amatori care vor să cumpere cu câțiva dolari o bijuterie pe care o poartă, desigur, ca pe una autentică". Încep să pricep. "Impostorul" îți permite să-i păcălești pe alții. Ceva mai departe, un bărbat, între două vârste, cu o barbă mare, care începe să se albească, poartă o pancartă pe care scrie: "De ce să vă mint? Aș bea o bere". Sinceritate dezarmantă. Problema mâncării nu se pune
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zece dolari pentru a-și aprinde țigara. Dormea la cele mai scumpe hoteluri, pretinzând că a descoperit o mină de aur în Valea Morții. 0 mină pe care, totuși, n-a văzut-o nimeni, niciodată. În cele din urmă, a păcălit un milionar din Chicago, Albert Johnson, care i-a dat bani pentru extragerea aurului. În loc de aur, Scotty i-a servit acestuia diverse povești cu catastrofe care amânau mereu un rezultat fericit. Johnson l-a crezut sau nu, legenda e nesigură
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
râșniței a pornit să se învârtă singură, iar un șuvoi auriu de făină s-a slobozit într-un sac anume așezat. Am rămas descumpănit. Cu fața toată numai zâmbet, călugărul mă privea întrebător. „Ei, îți place morișca mea? Te-am păcălit. Asta-i, n-am ce-ți face.” Apoi, cu voce tare: Îi o mică moară care merge cu apa pârâiașului din grădină. L-am pus la treabă. Știi cum se spune: „Dumnezeu îți dă, dar în traistă nu-ți pune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de rea! Dar ăștia doi sunt prea deocheați! se încăpățîna Nory. Mini nu-și putea închipui pe Lina cu semnele unei astfel de răutăți. - Spune mai bine ce e cu ei! se enervă Elena. - Mă rog! Scurt de spus! A păcălit-o că o cheamă Lică, i-a Pus bagajul în trăsură și a expediat-o. "Du-o, băiete, de unde a 17 257 le desplîtile, Concert din nm.ică de Bdch. Drumul ascuns venit!" așa vorbește Lina noastră. N-am avut
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
întins la vers dulce și nu ne-am mai duce. Cutia cu minuni - trebuie deschisă de luni până luni. Și citită pe îndelete, dragă băiete, până o-nveți pe dinafară, ca să nu fii tras pe sfoară. Adică să nu fii păcălit, precum ursul, de vulpe, știți povestea că i s-a cam dus vestea. Auziți minune: un băiat se juca pe plaiul cerului cu mingi de stele. Păcatele mele! Un îngeraș împărțitor de vise, pare-mi-se, nu e lucru de
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
salută, amicul, cu voce tare: ai grijă, să nu uiți de râmă. Și-n gând: o să fac așa,încât, să nu te mai întâlnesc, pentru a-mi dijmări capturile. Acum, stau și mă întreb: care pe care s-o fi păcălit? Ori, nici unul, pe nici unul?! CANIBAL Ai auzit? A murit Canibal. Canibal? Care Canibal? Ăla, de-l numea toată lumea astfel, fiindcă, prin ce făcea, cu ce se ocupa, prin ce intreprindea și după cum trăia, era, drept, un soi de canibal. Nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
De pe marginea dealului, am observat că doi bărbați și o femeie suiseră în urma mea pe povârniș și ajunseseră foarte aproape de locul unde mă aflam. Nu-mi dădeau nici o atenție, dar m-am temut că, prin indiferența lor, vroiau să mă păcălească. Poate, așteptau să nu mai fie văzuți de jos ca să mă atace. Am intrat în panică, neștiind ce decizie să iau. Dacă vroiam să scap, strigând după ajutor și fugind pe coastă în jos, mă făceam de râs, căci eram
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pumnii în ușă. Atunci, cei doi s-au întors spre mine. Spre uimirea mea, am descoperit că aveau, amândoi, fețe de copii. Și că bărbatul semăna cu colegul de școală primară din Lisa care, într-o zi de iarnă, mă păcălise, convingîndu-mă să-mi lipesc limba de zăvorul înghețat de la poarta școlii; urmarea fiind că fugisem spre casă cu gura plină de sânge. "De ce bați în ușă?" m-a întrebat, răstit, bărbatul. "Vreau să trăiesc", i-am spus, cu vocea sugrumată
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mai fac de-atunci atâtea iluzii: nu sunt cu adevărat nici bun, nici frumos sufletește, nu pot fi un „model“ pentru nimeni, așa cum nici eu nu am modele în viață. Experiențele ulterioare m-au învățat și ele să nu mă păcălesc pe mine însumi. E tare bine să știi ce zace cu adevărat în tine. Am un amic care se consideră infailibil. E uimitor cum își convertește mereu eșecurile în victorii, cum își justifică gre șelile, cum le uită sistematic pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
a bunului nume al Liceului... Sunt, nu puține, cadre care-și fac datoria de mântuială, fac lecții improvizate, chiar dacă pozează că au un material abundent și bine ales pentru subiectul respectiv, asta ca să epateze, dar asemenea trucuri ieftine nu pot păcăli pe nimeni, mai ales pe cei pe care unele persoane ar dori să-i tragă pe sfoară, dar nu ține! Să mă explic: catedra de matematică are un anume individ, pe numele său Paul Alexandrescu, deși venit în școală de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]