6,411 matches
-
concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei moșteniri a cuplului parental, În cursul căruia femeile au tendința de a-și antrena partenerul Într-un sens dominant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bunici - În special bunicile - exercită un rol activ, de misionariat asupra nepoților pe care părinții Îi cresc fără tradiție religioasă. Deși femeile practică religia mai mult decât bărbații, tot ele sunt cele care se rup mai mult de tradiția religioasă părintească. Dacă doi practicanți din trei au bunici care sunt și ei practicanți În mod regulat, doar unul din zece practicanți În mod regulat din generațiile de bunici au un nepot practicant În mod regulat. Evoluția și practica religioasă de-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre G2 și G3. În schimb, există o legătură semnificativă Între părerile părinților și cele ale copiilor În legătură cu „modelul ideal de funcționare a cuplurilor”. Din acest punct de vedere, se constată că femeile generației-pivot sunt mai puternic influențate de valorile părintești decât bărbații. La generația următoare, această diferență dispare, cele două sexe fiind În mod egal influențate de valorile lor părintești, deși bărbații tineri rămân „mai tradiționaliști” În gândire decât femeile (Kaufman, 1992). Practicile conjugale reprezintă produsul negocierii dintre soți: de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de funcționare a cuplurilor”. Din acest punct de vedere, se constată că femeile generației-pivot sunt mai puternic influențate de valorile părintești decât bărbații. La generația următoare, această diferență dispare, cele două sexe fiind În mod egal influențate de valorile lor părintești, deși bărbații tineri rămân „mai tradiționaliști” În gândire decât femeile (Kaufman, 1992). Practicile conjugale reprezintă produsul negocierii dintre soți: de multe ori, prin aceste negocieri se ajunge la o neutralizare a moștenirii familiale primite de către partenerii din cuplu. Deși evoluează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Merllié, 1994). Acestea evidențiază legătura dintre influența reciprocă dintre părinți și copii și calitatea relațiilor ce se stabilesc Între ei. Legăturile strânse Înlesnesc comunicarea și difuzarea ideilor prin jocuri de influență reciproce. Când o apropiere de lungă durată favorizează investiția părintească În reușita socială copiilor, legătura lor are șanse puternice de a se menține vie. În plus, această legătură este Întărită și de sentimentul de datorie al copiilor față de părinții care contribuie la reușita lor socială. Copiii Își achită această datorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
coexistă - uneori În mod contradictoriu -, unul singur este dominant, și anume cel al nevoii: tinerii cu venituri mai scăzute primesc, adesea, daruri În bani de la părinții lor. Modelul statistic arată că mobilitatea socială a tinerilor influențează, În mod semnificativ, ajutoarele părintești. Tinerii a căror reușită probabilă este estimată a fi inferioară celei a părinților primesc adesea mai mulți bani decât cei care se află la un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este estimată a fi inferioară celei a părinților primesc adesea mai mulți bani decât cei care se află la un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la strategia părintească de luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la strategia părintească de luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și copii, cât și În prestații sociale oferite tinerilor (burse de studiu, indemnizații de șomaj etc.). În mod paradoxal, cercetările empirice arată că, oricare ar fi veniturile lor, părinții tind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi veniturile lor, părinții tind să le acorde mai mulți bani, În special, copiilor care sunt beneficiarii unor ajutoare sociale, În defavoarea celorlalți copii, ce nu primesc astfel de ajutoare. În acest fel, ajutoarele sociale au un efect pozitiv asupra comportamentului părintesc: aceștia Își măresc eforturile pentru a putea participa mai activ din punct de vedere financiar la studiile tinerilor, la cazarea acestora Într-un apartament În locul unei camere la cămin etc. În opinia noastră, putem presupune că, În absența ajutoarelor sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întreținerii copiilor și, În consecință, aceștia din urmă ar trebui să opteze fie pentru rămânerea la domiciliul părinților, fie pentru intrarea timpurie pe piața muncii. Aceste mecanisme sociale subliniază, Încă o dată, impactul protecției sociale asupra destinelor individuale. În ceea ce privește ajutoarele financiare părintești, după cum susține Jean-Hugues Déchaux (1994), acestea reprezintă un factor determinant În creșterea inegalităților sociale. Attias-Donfut Îl contrazice pe Déchaux, spunând că, În realitate, orientarea sistemică a darurilor - financiare și materiale - de la cei vârstnici către cei tineri corespunde darurilor făcute de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Aproape două treimi din copii care trăiesc cu părinții mai În vârstă sunt celibatari. Din partea părinților, reciprocitatea se exprimă prin dăruirea locuinței copilului rămas la domiciliu, acesta fiind privilegiat În raport cu frații și/sau surorile lui. Din partea copilului rămas În casa părintească, reciprocitatea se exprimă prin Îngrijirea părinților și prin creșterea nivelului economic (ca urmare a câștigurilor obținute de către copil). În opinia sociologilor francezi, acest aspect se regăsește mai frecvent În cazul copiilor aflați pe scara unei mobilități sociale ascendente (Attias-Donfut, 2000
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre relațiile și schimburile - de bunuri, servicii și bani - ale fiecăreia dintre generații cu celelalte două. În cazul selectării fiului sau a fiicei adulte, au fost reținute două criterii de vârstă: În cazul În care acesta/aceasta părăsise deja căminul părintesc, atunci vârsta minimă pe care trebuia să o aibă pentru includerea În eșantion era de 18 ani; dacă Însă copilul adult mai locuia, Încă, În căminul părintesc fără să studieze, atunci vârsta minimă era de 22 de ani. Când În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două criterii de vârstă: În cazul În care acesta/aceasta părăsise deja căminul părintesc, atunci vârsta minimă pe care trebuia să o aibă pentru includerea În eșantion era de 18 ani; dacă Însă copilul adult mai locuia, Încă, În căminul părintesc fără să studieze, atunci vârsta minimă era de 22 de ani. Când În generațiile extreme existau ambii părinți și/sau mai mulți copii adulți, atunci alegerea unui singur membru din fiecare generație se făcea În mod aleatoriu (Attias-Donfut și Renault
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, George I. (1.VI.1838, Râmnicu Vâlcea - 13.VI.1909, București), prozator. Urmaș al unei cunoscute familii boierești, L. a primit cele dintâi îndrumări școlare în casa părintească, apoi în pensionul bucureștean „Schewitz”. Din 1855 studiază la Berlin, apoi la Heidelberg (1858) și la Școala Politehnică din Karlsruhe. În 1862 se întoarce în țară cu titlul de inginer, ulterior fiind numit director general al Poștelor și Telegrafelor. În
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
lume. Tragismul nu exclude ludicul poeziei „de mahala”, în linia Miron Radu Paraschivescu - Tudor Arghezi - Ion Barbu: inventivitate lingvistică debordantă, plăcerea cuvântului popular, argotic sau arhaic, plăcerea licențiosului, a impudorii, dar și a etalării limbajului, gustat în gratuitatea sa truculentă (Părintească, Cântăreața Iosefina, Eufemia ș.a.). Versurile din Boala de origine divină (1970) și din Jurământul de sărăcie, castitate și supunere (1972) precizează direcția poeziei pe care o scrie M., încă nedesprinsă complet de sub tutela universului stănescian: suferința concretului, feminitatea chinuită de
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
pe muzica lui Filaret Barbu, partea a doua cuprinzând tot ciclul de poezii profane din Biblice. În 1971 apare cartea Sus stele, jos stele, o ipostază a eului liric sentimental, dominat de amintirile din copilărie și adolescență, de imaginea casei părintești, a bunicilor, în tablouri ilustrând lumea bănățeană. Unde concentrice (1976) se configurează în jurul unui univers citadin, la fel de agresat ca și cel rural. E un volum retrospectiv, care include versuri de la debut, adică vers liber și ritmuri inegale, cerute de o
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
nu? În tot satul se face curățenie. Trebuie” (pensionară, 67 de ani); „Vrem să fie o curățenie mai mare” (femeie, 59 de ani). Sunt foarte multe case nelocuite în Zerind. Tinerii care au migrat la oraș dețin în proprietate casa părintească și vin în vizită doar de câteva ori pe an. Pământul pe care-l dețin este administrat de asociația agricolă din Zerind, iar casele nu se vând din cauza valorii scăzute a acestora (o casă cu teren de 2000 m2 se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primei redactări. Îmi propun, în același timp, ca acest volum să fie o ediție definitivă. Doresc să mulțumesc tuturor celor care au sprijinit vocea subiectivă a acestei cărți și, mai ales, soției mele Ema. M-am bucurat totodată de sfatul părintesc și prietenesc al unor slujitori ai altarului, pe care doresc să-i menționez: ieromonahul Iustin Marchiș de la biserica Stavropoleos din București, în prezența căruia am simțit puterea vindecătoare a rostirii adevărului; preotul Nicolae Marcu din parohia Micălaca-Nouă a orașului Arad
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sfintei Liturghii? Mărturisirea în „vremuri sărace”tc "Mărturisirea în „vremuri sărace”" „Stăruiți în rugăciune, priveghind în ea cu mulțumire” (Coloseni 4, 2). Desigur, pentru a redescoperi deopotrivă echilibrul și radicalitatea ortodoxiei Părinților, ar fi fost nevoie de implicarea deschisă și părintească a ierarhilor în activitățile germinale ale ASCOR-ului. Cu rare și meritorii excepții, inspirația și prezența mult sperată s-a lăsat așteptată. ASCOR ar fi putut pleda mult mai convingător pentru autentica reabilitare a iconografiei bisericești, dar mai ales a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tăcând, privind, citind - s-o rescriem și s-o rememorăm fără încetare. Remediul plimbărilortc "Remediul plimbărilor" Născut în anul 1973, Ioan Stanomir a copilărit între Focșani și București, înconjurat de o familie protectoare, cu bunici afabili - gazde permanente în casa părintească din ținutul bucolic al Vrancei. Meri înfloriți primăvara, gutui amare de toamnă, mirosul de mărar sau ceapă din grădină, culesul strugurilor în vii - chiar acesta a fost paradisul multor adolescenți, în vecinătatea căruia edificiile cetății socialiste se înălțau glorios, după
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
competiții întru sterilitate? Pentru Ioan Stanomir, un binefăcător refugiu l-au reprezentat lungile plimbări cu bunicul, arestat în tinerețe și dus la Canal pentru apartenența sa la Partidul Național-Țărănesc. Câți bunici însă nu s-au mai întors deloc la casa părintească, fiind îngropați fără cruce în gropile comune (prea comune) ale pușcăriilor staliniste? În locuri pustii și fără nume pe care nepoții de astăzi nu le-au mai găsit... Cartea are un fericit epilog. O discuție vie a celor patru autori
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un cuvânt „vrednic de credință și vrednic de toată primirea” (I Timotei 4, 9), lămurit mai întâi „în văpaie de foc” (I Tesaloniceni 1, 8). Nesemețite, ele câștigă dragostea; simple, ele „surpă iscodirile minții” (II Corinteni 10, 4). Vorba sa părintească mustră fără să te înstrăineze, îndeamnă fără să disprețuiască, poruncește fără să subjuge. Părintele a adus „multă bucurie și mângâiere” credincioșilor ortodocși din lume, iar prin povețele sale „inimile sfinților s-au odihnit” (Filimon 1, 7). Acum, când oamenii „nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și în robinsonada sa protoecologistă de la Walden Pond), s-a prăbușit de pe urma dificultăților practice și polemicilor filozofice, dar poate și fiindcă iernile din regiune sunt foarte aspre, iar membrii comunității nu puteau face zilnic naveta din utopie la căldura casei părintești din Concord, ca Thoreau; comunitatea perfecționistă Oneida a durat considerabil mai mult, devenind însă un fel de sectă bazată pe autoritatea liderului charismatic, deci ieșind din cadrele societății civile (comunitatea New Harmony și celelalte inspirate de socialismul utopic-filantropic al lui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să pomenească despre asta în fața lui Ahab și chiar despre băiatul dispărut îi vorbise doar cînd își dăduse seamă de răceala bătrînului; pe băiatul acela în vârstă de numai doisprezece ani, se hotărîse, în concepția lui aspră nantucketeză, despre dragostea părintească, să-l inițieze de timpuriu în pericolele și minunile unei profesiuni îmbrățișate de neamul său, încă din noaptea timpului. Nu rareori se întîmplă ca un căpitan din Nantucket să-și trimită vreun fecior încă fraged, într-o expediție de trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]