1,847 matches
-
mai știi unde te afli: în Orientul Apropiat sau în îndepărtata Somalie (de-or fi existînd acolo poale...). Și tot feredeul ăsta nu e oriunde, e aici, în orașul voievodal și spiritual deopotrivă, care a știut dintotdeauna să nu-și păteze blazonul, să-l țină în compania celorlalte cîteva mari orașe ale țării, cele care, de fapt, au și definit/ definesc statul român modern. Culmea e că talciocul ăsta rău-mirositor se confundă cu străvechea sărbătoare a Sfintei. Dacă din veac, mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scoate fîșicul de bancnote din buzunar și-i plătește stupefiatei codane. Parcă ar fi Eugen Andoni, inegalabilul prieten, plecat fără întoarcere în raiurile Bîrnovei. Caii pasc printre albine. Sînt cinci. Doi roșii, grași, unul cenușiu, cu coamă albă, unul alb, pătat cu negru, unul negru, un mînz prostănac și firav. Botul lor ocolește floarea galbenă a păpădiei, în care stau înfipte albinele. Pe cerul albastru trece un avion. Aș vrea să-i văd galopînd spre livezile de pe deal. Mă apropii de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se murdări, a se netezi, a se neutraliza, a se obscuriza, a se obtura, a se ofili, a se omogeniza, a se ondula, a se opaciza, a se opări, a se osifica, a se oțeli, a se oxigena, a se păta, a se pârgui, a se pârli, a se preface, a se purifica, a se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SE OȚELI Sufletul se oțelește ca urmare a primejdiilor tranz.: Primejdiile oțelesc sufletul part. oțelit, -ă nom. oțelirea A SE OXIGENA Creierul se oxigenează prin respirații adânci tranz.: Respirațiile adânci oxigenează creierul part. oxigenat, -ă nom. oxigenarea, oxigenatul A SE PĂTA Fața de masă se pătează ușor, pentru că e de bumbac tranz.: Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca urmare a primejdiilor tranz.: Primejdiile oțelesc sufletul part. oțelit, -ă nom. oțelirea A SE OXIGENA Creierul se oxigenează prin respirații adânci tranz.: Respirațiile adânci oxigenează creierul part. oxigenat, -ă nom. oxigenarea, oxigenatul A SE PĂTA Fața de masă se pătează ușor, pentru că e de bumbac tranz.: Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. oțelit, -ă nom. oțelirea A SE OXIGENA Creierul se oxigenează prin respirații adânci tranz.: Respirațiile adânci oxigenează creierul part. oxigenat, -ă nom. oxigenarea, oxigenatul A SE PĂTA Fața de masă se pătează ușor, pentru că e de bumbac tranz.: Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SE OXIGENA Creierul se oxigenează prin respirații adânci tranz.: Respirațiile adânci oxigenează creierul part. oxigenat, -ă nom. oxigenarea, oxigenatul A SE PĂTA Fața de masă se pătează ușor, pentru că e de bumbac tranz.: Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
real cea mai curată natură a aurului. Ea e nealterată, ca una ce nu are nici un amestec străin în învățătura ei tainică despre Dumnezeu, mărturisită prin credință; e curată, întrucât strălucește de lumina și de slava virtuților; e neîntinată, nefiind pătată de nici o murdărie a patimilor; e neprihănită, ca una ce nu are atingere cu nici unul din duhurile rele. Trăind în împrejurările pământești, ea nu e înnegrită de rugina păcatului. În sfârșit, ea rămâne nemicșorată și neîmpuținată, deoarece, cu toate că e arsă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iar regele Arthur și toți cei de la curtea sa au fost atît de întristați de o moarte așa de urîtă și vulgară, încît nu vorbiră decît foarte rar despre ea. Inocenți sau nu, oamenii doborîți de o moarte neprevăzută rămîn pătați în ochii comunității, suspendați ambiguu între două condiții. Ei nu și-au trăit moartea ca prag spre orizontul nemuririi, al învierii. Dacă moartea înseamnă ruperea raporturilor persoanei cu lumea de aici2, dacă pentru cel mort lumea nu se schimbă, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fenomen "iceberg") [7,15,17,52]. IV Standard Personalul medical trebuie să își dezinfecteze mâinile prin spălare sau prin frecare după contact cu fluide sau excreții ale corpului, mucoase, tegumente lezate, pansarea rănilor/leziunilor chiar dacă mâinile nu sunt vizibil murdare/pătate de sânge [7-9,13,15,17,19,22,32,33,53,86]. B Argumentare Mâinile personalului medical se pot contamina cu microbi aflați în secrețiile sau pe tegumentele pacienților. Numărul de colonii microbiene de la nivelul mâinilor crește IIa cu durata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
prozaism“ de către firile eminamente poetice, adică parodice. La 1835, Pușkin primește o scrisoare de la un oarecare Nikanor Ivanov, în care semnatarul se autodescrie: „mi-am încrîncenat inima, mi-am întunecat mintea cu îndoieli, tinerețea, perla scumpă a vieții, mi-am pătat-o cu vicii, încrîncenare și crime - și m-am prăbușit precum un înger, alungat de gloata demonilor din cerul luminos“. Exaltatul (?!) Nikanor se asemuiește cu Prometeu, apoi, trecînd la „tu“, îl numește pe Pușkin „confrate întru viața îndoliată, tristă“ și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
secole, sub Alexandru Nevski, și de ultimul război? De ce nu putem niciodată uita de jafurile cotropitorilor polonezi și suedezi, vechi de trei secole și jumătate? Fără să mai vorbim de tătari... Și de ce amintirea cumplitei catastrofe din 1812 nu a pătat reputația francezilor în mințile rusești? Poate tocmai din cauza eleganței verbale a acelui «Turnir fără de ură»”! Dar acel „ceva franțuzesc” s-a dovedit a fi îndeosebi prezența feminină. Alexandra era acolo, concentrând asupra persoanei sale o atenție discretă, salutată în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-i automutilare... - Va ajunge la consiliul de război... - Ei și? Așa-i trebuie, nu? În timp ce alții crapă în tranșee... El... Dezertorul! A urmat o clipă de tăcere. Medicul s-a așezat și a început să-și maseze fața cu palmele pătate cu tinctură de iod. - Și dacă i-am pune niște ghips?, a spus Charlotte. Chipul medicului s-a arătat de după mâinile lui, strâmbându-se de mânie. A apucat să deschidă gura, apoi s-a răzgândit. Ochii lui înroșiți s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
desișurilor din Stalinka trecea o cale ferată îngustă; o cale ferată parcă în miniatură, cu o locomotivă mică, toată înnegrită de funingine, cu vagonete, mici și ele și - ca într-o iluzie optică - cu un mecanic îmbrăcat într-un maiou pătat cu păcură: un fals uriaș aplecându-se pe geam. De fiecare dată, înainte de a traversa unul dintre drumurile care se pierdeau la orizont, locomotiva scotea un strigăt pe jumătate tandru, pe jumătate plângăreț. Dublat de ecoul lui, semnalul acela semăna
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
argintiu al părului ei, liniile feței, brațele ușor bronzate, picioarele ei goale, care aproape că atingeau șiroirea leneșă a Sumrei... Și, cu o bucurie neobișnuită, am constatat că nu exista un hotar strict între pânza înflorată a rochiei și umbra pătată de soare. Contururile trupului ei se pierdeau imperceptibil în luminozitatea aerului, ochii ei, ca o acuarelă, se confundau cu strălucirea caldă a cerului, gestul degetelor ei, întorcând paginile, se țesea în unduirea ramurilor lungi ale sălciilor... Așadar, contopirea aceea ascundea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ceea ce mai putea fi salvat. Am reușit să-mi prind pantalonul, cămașa, care, plutind, se agățaseră, din fericire, de crengile sălciilor, și am pescuit la țanc espadrila Charlottei. Apoi foile - erau traducerile transcrise. Ploaia le-a transformat repede în ghemotoace pătate cu cerneală... Nu ne-am remarcat teama - gălăgia asurzitoare a tunetului a alungat orice gând cu violența. Trombele de apă ne-au izolat în mărginirea tremurătoare a trupurilor noastre. Ne simțeam cu o intensitate crescândă inimile dezgolite, înecate în potopul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Pe vremea bunicilor noștri, burghezia din Paris și din provincie consuma vin de Bordeaux și Burgundia, chablis sau sauternes, cu mai mult sau mai puțin discernământ, în timp ce muncitorii de rând beau mult prea des un puternic "vin roșu grosolan care pătează". Astăzi, știm să apreciem savoarea de fruct a unui vino verde portughez sau a unui moselle german slab alcoolizat, vinul la sticlă și datat, a cărui calitate crește mereu și care este pe punctul de a reprezenta jumătate din producție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Sînteți de piatră! Limba să am și ochii voștri,-aș face Să crăpe bolta cerului! S-a dus pe veci! Știu cînd e omul mort și cînd e viu; Ea-i moartă că pămîntul. O oglindă! Suflarea-i de-aburește-ori de pătează luciul, Trăiește. KENT: Acesta e sfîrșitul cel promis? EDGAR: Sau chipu-acelei grozavii? ALBANY: O, cazi și pieri! LEAR: Ast fulg se mișcă,-i vie; de-i așa, E un noroc răscumpărînd tot chinul Ce l-am simțit vreodat. KENT (Îngenunchind
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
În stare să mă mișc. Trag cuvertura la o parte și-mi șterg ochii umezi. Mă dau jos din pat, pornesc Împleticit spre baie și mă privesc În oglindă. Arăt ceva de speriat. Am ochii roșii și umflați. Am obrajii pătați de lacrimi. Părul Îmi stă ca naiba. Îmi dau cu apă pe față și mă așez pe marginea căzii. Ce să fac? Nu pot să stau aici toată noaptea, Întrebîndu-mă ce se Întîmplă, făcîndu-mi griji și imaginîndu-mi ce e mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tu trebuie să stai la pat? — Păi... stai un pic, te rog... Las telefonul pe pat, Încercînd să-mi regăsesc buna dispoziție. În viața mea nu m-am simțit mai puțin pregătită să-mi fac poză. SÎnt grasă, am obrajii pătați de lacrimi, părul Îmi stă ca dracu’, căsnicia mea e pe punctul de a se face zob... Oftez din rărunchi, cutremurată, după care Îmi zăresc reflexia Încetoșată Într-un dulap din apropiere, cu vitrină. Cocoșată, cu capul căzut. Am un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lor îi trădează întotdeauna. Vocea băieților „chițăie” în mod neașteptat exact când se străduie să pară maturi, iar penisul în erecție devine vizibil în cel mai nepotrivit moment. Fetele sunt îngrijorate de mărimea sânilor sau de posibilitatea de a-și păta hainele în timpul menstruației. De aceea impactul psihologic pe care îl au schimbările fiziologice nu este deloc surprinzător. Unul dintre paradoxurile acestei vârste este conflictul între dorința adolescentului de a fi unic, diferit de ceilalți, de a avea propria identitate și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
că ar trebui să iubească un alt soț, nici un alt fiu." 4.2.3. "Statornicia" lor În fine, comportamentul trebuie să fie "statornic". Personajul, pentru a fi credibil, nu trebuie să-și schimbe comportamentul fără motiv. O asemenea incoerență ar păta acțiunea verosimilului. "Rămâne să vorbim de egalitate, scrie Corneille în Discursul pentru Poemul dramatic, care ne obligă să păstrăm personajelor noastre până la sfârșit comportamentele pe care li l-am dat la început: Servetur ad imum Qualis ab incepto processerit, et
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Corneille îl traduce prin "bunătate". Numeroși comentatori au dat termenului o accepțiune morală făcând din el un sinonom al virtuții. Corneille se ridică împotriva unei asemenea interpretări căci, în piesele antice sau moderne, există multe personaje "rele, sau vicioase, sau pătate de vreo slăbiciune care se potrivește prost cu virtutea". După părerea lui Corneille, Aristotel denumește prin asta, "un caracter strălucit și înălțat printr-o obișnuință virtuoasă, sau criminală, după cum este ea specifică și potrivită cu persoana pe care o introducem
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să fie demn de a intra într-o tragedie. Trebuie, vom vedea, ca o anume distanță să o despartă de spectatori. Trebuie, de asemenea, ca diferiții protagoniști să fie legați prin relații de alianță și ca eroul să fie oarecum pătat de o oarecare posibilitate de a face greșeli. 7.3. Un personaj îndepărtat de umanitatea medie Distanța necesară între personaj și spectator este instaurată, în tragedia clasică la fel ca în Antichitate, prin rangul personajelor și prin îndepărtarea în timp
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Discurs despre poezia dramatică, capitolul XV, "Despre Antracte") Dacă teoreticienii dramei păstrează unitatea de acțiune, ei condamnă în schimb unitățile de loc și de timp, ca o constrângere inutilă care nu poate decât să întrerupă desfășurarea acțiunii sau să o păteze de neverosimil. Louis-Sébastien Mercier citează libertatea temporală pe care și-o arogă Shakespeare. "Shakespeare, scrie el în Noul Examen al tragediei, ne spune într-un mod foarte convingător, că poetul este suveran în modificarea după voie a acțiunii care trebuie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]