2,039 matches
-
ale tale. Pasionant este Însă și proiectul pe care ți l-a propus editorul tău, cartea ta de „memorii”; fiindcă, după părerea mea, ești unul dintre cei mai pătrunzători observatori ai societății de tip totalitar (dacă nu chiar cel mai pătrunzător!) ai momentului actual. Sunt (ambele cărți) virtuale evenimente literare! Dragii mei, nu contenesc să mă mustru și să-mi spun că cea mai deplorabilă hotărâre a vieții mele a fost aceea În care mi-am prezentat scrisoarea de demisie de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o scândură frântă - și scursoarea abceselor care colectau În pungi purulente, lunecate sub șalele Împăturite În vată. Palid ca paiul, frumos și sfâșietor ca o statuie vie a durerii”... Blecher publică mai multe articole În Vremea, dovedindu-se un eseist pătrunzător și acut, perfect orientat În literatura franceză și engleză, dar și În filosofie, cu adeziune structurală la existențialismul lui Kierkegaard. Răsfoiește albumele artei de avangardă, căutând pe Dalí. Desenează el Însuși și pictează suprarealist. Pasionat de muzică, rămâne Îndelung lângă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din Brașov și Sfântul Gheorghe, ușurând cu mult misiunea altor echipe de la Brașov. în această luptă au căzut Puiu Grigorescu de la Târgoviște și Lucian Caramlău de la Ploiești. Caramlău a fost cunoscut ca o puternică personalitate legionară. Tânăr. cu o minte pătrunzătoare și dispunând de o cultură temeinic asimilată, în încăierarea de la Vâlcele au fost răniți; Ovidiu Găină, Dumitru Leontieș și Grigore Munteanu. Un centru important al acțiunii legionare de la 3 septembrie a fost Constanța. Au participat legionarii din Dobrogea, câteva din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
De aceea dorința comuniștilor de a se ajunge la un armistițiu cu Mișcarea Legionară era justificată. Nicolae Petrașcu reprezenta la momentul acela prezența supremă a existenței legionare și era perfect conștient de misiunea lui. În fața Istoriei el a privit dârz, pătrunzător, cu profunzime și netemător pentru momentul de atunci, dar cu grijă ca viitorul să înregistreze și să păstreze în memoria lui, existența unei Mișcări Legionare cu o concepție superioară, unică a naționalismului românesc, care să rămână mărturie peste timp. în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mine nici o alternativă, ci un singur drum. Și acum pentru încheierea acestui capitol, prezentăm selecțiuni din amplul articol al prof. Sebastian Mocanu: Un dac Cult Un dac cult Fotografia, reliefând un bust al unei figuri bărbătești poliedrice, cu o privire pătrunzătoare, de simți că trece prin tine și vede dincolo de tine, ațintită spre infinit, însoțită de un zâmbet uman perceptibil din toată seriozitatea feței, îți oprește în fașă orice eventuală intenție encomiastică. Pentru că Nicolae Petrașcu era sensibil la multe, foarte multe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a treia ipostază: un autor care reușește să se dezbare de filtrul deformant al lecturilor. În astfel de clipe privilegiate intră în scenă un personaj plin de vervă și farmec, vădind din când în când plăcerea jocului burlesc, un observator pătrunzător, moralist sagace, spirit caustic ori capabil de detașare ironică. F. se află evident în căutarea ecuației propriului talent. Treapta următoare va fi nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, apărută mai întâi în „Revista Carpaților” (1861). Înrudită îndeaproape cu
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Naratorul, de față la toate acestea, comentează metamorfoza lui Sebastian Românu și bucuria lui obosită și ironică. Epica este, aici, mai legată și simbolurile slujesc bine parabola. Textul este complex, prozatorul vizionar este dublat de un analist de multe ori pătrunzător. Efortul este de a prinde nu numai culorile unei lumi în apocalips, ci și mișcarea imprevizibilă a psihologiei individului în situații capitale (suferința erotică, sentimentul trădării, voluptatea etc.). De aici vor ieși, mai târziu, creatorul de atmosferă și portretistul admirabil
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
nu fără incisivitate și nerv, și nu fără o seriozitate de fond care asigură calitatea umorului. Mahalaua în care viețuiesc personajele - așa-numita „Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă, văduvită de binefacerile edilitar-urbanistice moderne. Observația pătrunzătoare a prozatorului vizează limbajul micii lumi investigate, mentalități și comportamente caracteristice, recuzita curentă și practicile obișnuite ale traiului zilnic al umanității periferiilor. Onomastica e de un pitoresc plauzibil, uneori poate șarjat prin supralicitare: personajele se numesc Duduveică, Falaștoacă, Bambulete, Gâjâitu
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
numele său: tensiune și viclenie. În regia momentelor fierbinți, pigmentate cu „sudalme de se sperie norii”, autorul pune nu numai culoare regională, dar și o retorică fără greș. Despărțirea de lume a protagonistului (Înmormântarea lui Urcan) e prilej de revelație pătrunzătoare. Agonia omului „beteag”, dialogurile în jurul muribundului din „căsulia de bârne”, în care el se culcase „toată viața jos, pe bundă”, indiferența feroce a celor din jur, pregătirile de „comândare”, toate se înscriu într-o excelentă pânză cu resort etic-psihologic, comparabilă
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
grec venit în vizită în România. Remarcabilă este scrutarea atentă a sufletului feminin în fața iubirii-pasiune, Alek alegând ca soluție finală întoarcerea la soțul ei, în ciuda pasiunii pentru arheologul Pandele. Cronicile din volumul Arpegii în ton major (1970) dezvăluie „cea mai pătrunzătoare inteligență muzicală” (Șerban Cioculescu) din scrisul românesc. Sunt cu siguranță cele mai interesante cronici muzicale de la noi, corespondențele estetice găsite de autoare dând acestor pagini un farmec aparte. Remarcabile sunt cronicile despre concertele lui W. Furtwängler, W. Backhaus, Pablo Casals
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
26 octombrie 1900) este doar o republicare. Fără a fi oglinda unui program anume, cronica dramatică din D., redactată câteodată de C. Dimitrescu-Iași (semnează F.), altă dată de D. Nanu (N. sau Stal), merită să fie semnalată pentru observațiile adecvate, pătrunzătoare și ponderate. Este discutată situația Teatrului Național (repertoriu, calitatea trupei, problemele bugetului etc.), sunt analizate spectacolele din stagiunile curente, dar și turneele trupelor străine (jocul celebrei actrițe franceze Réjane în La Douloureuse de Maurice Donnay) sau modul în care este
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
confruntă cu prilejul unei întoarceri temporare în România, și totodată fin examinator al mecanismelor psihologice complexe, protagonistul romanului împărtășește dubla vocație a autorului pentru real și pentru introspecție. Luată în totalitate, opera lui D. se impune mai ales printr-o pătrunzătoare, chiar dacă uneori fastidioasă, capacitate analitică. SCRIERI: Povestiri din provincie, București, 1967; Catedrala, București, 1969; Anchetatorul apatic, București, 1971; Deruta, București, 1973; Al doilea pasaj, București, 1975; Cora, București, 1977; Măștile, București, 1979; Războiul amintirilor, București, 1981; Hărțuiala, București, 1984; Oglinda
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
modernizarea prozei românești. D. crede a descoperi un sens al evoluției de la romanul interbelic, ce miza pe rafinarea analizei și boicota cu frivolă indiferență istoria, la cel postbelic, în fața căruia se deschid și porțile tragicului: distincția poate fi subtilă și pătrunzătoare, dar, ca și în alte lucrări, ea este estompată de o supralicitare a meritelor literaturii contemporane. Criticul pledează pentru inserarea tragicului în reprezentările artistice și în cea mai importantă lucrare a sa, G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului (1971
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
portretizează cu ascuțime. Sunt aici minori dedați viciului și nelegiuiți care nu au uitat să plângă, borfași detestabili și țicniți ilar-înduioșători și mai sunt condamnații la pedeapsa capitală, despre care autorul scrie rânduri dense. În aceeași linie, de comentariu tăios, pătrunzător, străin de contrafaceri, se înscriu însemnările din ultima recluziune (Malmaison, Jilava, Văcărești), cuprinse în Rogojina (1945). Un vagabond famelic și încrâncenat este Marin Dogaru, picarescul erou al romanului de substanță autobiografică De-a curmezișul (1935). Cu pumnii încleștați și fălcile
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
afirma că versurile cuprinse aici „sunt numai lirism. Poezie de iubire plină de înduioșare, de sensul viu al naturii”, poezie culeasă de la femei, „poeme de pasiune vie, de iubire și gelozie”, strigături „cari relevă un admirabil simț al umorului, observație pătrunzătoare, subtilitate”. Cele mai semnificative și ample culegeri îi apar în ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
amintește de noțiunea de work in progress a lui James Joyce: „Poezia este mereu o nouă esențialitate. A o defini înseamnă a o concepe segmentar. Cum se poate defini ceva ce nu s-a terminat?” (Poezia, 1947). Măsura deplină a pătrunzătorului spirit critic și a talentului eseistic ale autorului este dată de excepționalul volum Bacovia. Sfârșitul continuu (1977), lucrare fundamentală pentru exegeza critică dedicată marelui poet. Simțind în G. Bacovia un spirit profund înrudit cu propriile sale agonii interioare, C. comentează
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Brașov, ba chiar dincolo de Prut, la pravoslavnicii moscoviți și luptă din răsputeri să dărâme liberalismul. Intriga rusească a triumfat în cele din urmă, Sturza a căzut". Despre Mihail Sturza „Evenimentul" din 18 noiembrie 1908 reținea: „...Era înzestrat cu un spirit pătrunzător și fin, cu o memorie extraordinară. Știa la perfecție grecească și franceza, în sfârșit era la înălțimea cunoștințelor secolului său. Calitățile sale i-au adus un loc superior printre compatrioții săi, înainte de a fi chiar principe. Era răbdător la lucru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și în presă, unde a apărut un tip de jurnalism "pătrunzător", numit astfel deoarece urmărea să ajungă la elita politică. Un exemplu a fost L'Unione susținut de cardinalul Ferrari și așa-numitul "trust", constituit în 1907 la inițiativa contelui Grosoli, ultimul președinte al Opera dei congressi. SER (Società editrice romana
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Eroii din America și din Castelul sunt în căutarea unei ospitalități alunecoase, care nu încetează să se retragă. Imaginea Hotelului occidental poate fi luată ca o imagine generală, generică a unui loc de primire dorit, după cum arată Philippe Zard în pătrunzătorul lui studiu 554 asupra sensului acestui Occident, loc al dezorientării și al morții în imaginarul contemporan. Fie că este vorba de castelul contelui Westwest (al cărui nume evocă un occident hiperbolic) sau de hotelul din romanul american care constituie paradigma
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Taurida: "Ceea ce merită cu adevărat admirație este această limbă uscată în gura unui adolescent pur [Oreste]. Fiecare cuvânt este dus de către vers în fața cititorului în clipa însăși a lecturii, la o înălțime unde rămâne într-o lumină gingașă poate dar pătrunzătoare". Desigur, Kafka nu repune niciodată în cauză faptul de a scrie în germană, care este limba sa, în ciuda unei stranietăți legate de un germanism de împrumut. K., arpentorul din Castelul cu toate că vorbește aceeași limbă ca și cei din comunitatea în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
modul cel mai acut de anormalitatea [situației lor], dar, [dacă] se tem și mai tare de costurile îndreptării acesteia”, ei se vor opune schimbării și vor perpetua vechile modele 66. Mai multe cercetări sunt imperios necesare. Beneficiem și de observațiile pătrunzătoare ale lui Ernest Gellner: „marxismul a realizat atomizarea, a fost obligat să o facă pentru a aduce societățile sub controlul său. Ideologia sa prescria o societate unitară condusă de o elită de manageri, interpreți și organe de constrângere [...]. «Controlul social
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
revistă a acestui material ar fi o altă sarcină esențială pentru specialiștii români în istoria recentă 97. în plus, acesta este un domeniu care n-a dus lipsă de activitate academică. Totuși, doresc să menționez aici un efort timpuriu, dar pătrunzător de a dezbate întrebarea lui George Schöpflin, „Care sunt «caracteristicile postcomunismului așa cum au evoluat ele în primii trei sau patru ani de funcționare?»”98. Iată afirmațiile sale, precum și unele reacții: 1) Schöpflin susține că postcomunismul ar putea fi „mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
era singurul acoperit, în oarecare măsură, de acordul comercial bilateral, atingerea oricăror alte probleme putând fi interpretată ca imixtiune în afacerile interne), li se cerea să se bazeze doar pe informațiile guvernamentale și să constate schimbările pozitive. Este remarcabil spiritul pătrunzător cu care comunicatul MAE din 2003 face trimitere la clișeele deceniului al nouălea. După cum se observă, termenul „clișeu” este recurent, așa cum „clișee” erau și remarcele oficialilor americani din anii ’80. Numai că vocabularul diplomației românești s-a îmbogățit cu expresii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
raporturile mereu schimbătoare dintre istorie și sensibilitate, se dezvăluie modul de reconstruire a trecutului prin îmbinarea realului cu imaginarul, se descoperă un timp și un spațiu internalizat în care se poartă lupta pentru existență. Unele dintre cele mai frumoase și pătrunzătoare analize ale memoriei se pot întâlni în aceste pagini. Al doilea studiu, intitulat „Determinări și dependințe instituționale”, investighează materialul în context instituțional (școală, Biserică, regalitate, instituțiile de control - armată, Securitate, închisoare -, organizații politice etc.). Cea mai importantă concluzie vizează aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la conferința națională organizată de IRIR, un fragment din comunicarea sa fiind publicat în 22. în sfârșit, tot despre felul în care instituții și oameni din prezent se raportează la trecutul din care vin, este de citit cu interes analiza pătrunzătoare, îndrăzneață, la care Ana Daniela Budică supune revista BOR pentru a desprinde imaginea despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]