3,219 matches
-
Un cugetător din Marea Înfățișare (1977) percepe dezolat prăvălirea totului în neant: În miezul nimicului cântă un greiere / triluri simbolice despre nimicul / parohial, despre surâzătoarele / văi înflorite / ale inexistenței // "ex nihilo nihil ex nihilo omnia / ex omnibus omnia"". Glasuri de păun la miez de noapte, un bucium și alte mesaje sonore anunță, în Nox, lunecarea în neființă. Nimeni nu scapă de Agentul neantului; nedoritul mesager al morții "poate fi zilnic văzut între orele nouă și paișpe"; respins, dezavuat, temut, negurosul "agent
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul ei cîntă pasărea măiastră. Ce feerie, ce imaginație bogată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
gras; greu; greutăți; inimos; inteligență; istorie; iubire; în viață; înaintat în vîrstă; încet; încovoiat; înșelat; învățat; învechit; leagăn; liniștit; lipsă de putere; mamă; maturitate; milos; Moș Ene; moșneagul; muritor; necăjit; nene; nepot; nepoți; nou; oboseală; odihnă; olog; pat; părinte; părinți; păun; persoană; peste 60 ani; piatră; și prăpădit; pribeag; prost; protejare; proteză; puternic; rude; sat; sărman; sărut; simpatic; slăbiciune; staj de viață; statut; stejar; stimat; suflet; suspin; șobolan; știutor; tata; tată; teamă; prea tîrziu; toiag; trecere; țap; țăran; umil; urît; ursuz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuib (5); liberă (5); ouă (5); pace (5); phoenix (5); viață (5); aripă (4); corb (4); ființă (4); înălțime (4); pană (4); văzduh (4); viețuitoare (4); carne (3); ciocîrlie (3); copac (3); hrană (3); mare (3); mîncare (3); ou (3); păun (3); speranță (3); uliu (3); zbura (3); zburător (3); albă (2); barză (2); cip-cirip (2); colivie (2); moartă (2); neagră (2); de noapte (2); păsărică (2); privighetoare (2); stol (2); șoim (2); ușurință (2); vietate (2); visare(2); vrăbiuță (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a i se fi contestat niciodată total efectele sale sociale, dar accentuându-se mai ales cele de conservare și de transmitere a experienței sociale și culturale), educația se află astăzi în centrul tuturor teoriilor despre dezvoltarea socială și creșterea economică.” (Păun, 1983) Acest raport de interdependență dintre educație și dezvoltarea socioeconomică a ridicat educația, în ultimele decenii, „în poziția de activitate prioritară a societății contemporane” (Văideanu, 1988). Societățile, crede profesorul ieșean, se bazează tot mai mult pe „produsele” educației, astfel încât „atitudinile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
inovare, dezvoltare socială) au derivat căile prin care acesta poate furniza mediului social valori socioculturale: fie direct, prin „stilul” sau comportamentul global al instituției școlare, fie indirect, prin cunoștințele, capacitățile încorporate de indivizii școlarizați și obiectivate în comportamentele lor sociale (Păun, 1983). Școala (inclusiv școala superioară) îndeplinește un important rol social, formează profesioniști, dar și personalități sociale; o profesiune nu este numai o realitate economică, ci și una psihosocială și morală. „O profesiune nu este numai un complex de aptitudini psihofizice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a educației ca proces și relație socială: „Ea se ocupă cu investigarea dimensiunilor și factorilor sociali ai realității educaționale (atât la nivel macro, cât și micro) și a posibilităților de controlare și dirijare a acestora din perspectiva realizării finalităților educației” (Păun, 1982). Sociopedagogia urmărește deci utilizarea practicilor sociale în acțiunile și metodele educaționale. Educația este abordată ca o acțiune permanentă, disciplina în cauză ocupându-se atunci și cu educația adulților, cu diferitele sale forme și instituții. „Putem conchide”, scrie Emil Păun
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Păun, 1982). Sociopedagogia urmărește deci utilizarea practicilor sociale în acțiunile și metodele educaționale. Educația este abordată ca o acțiune permanentă, disciplina în cauză ocupându-se atunci și cu educația adulților, cu diferitele sale forme și instituții. „Putem conchide”, scrie Emil Păun, „că sociopedagogia urmărește să studieze relevanța și impactul educațional al factorilor de natură socială, precum și modalitățile de dirijare și control al efectelor acestora în planul formării individului prin influența educației ca acțiune intențională”. Lucrarea sa se ocupă însă de aspectele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pedagogul principiile speculației sale” (ibidem, p.73). Din afirmarea primatului societății, crede un exeget contemporan, decurge ideea că individul nu poate exista ca ființă independentă și autonomă, depinzând de normele, regulile, tradițiile și prescripțiile societății. Durkheim minimalizează deci locul individului (Păun, 1980). Dar nu se poate tăgădui faptul că, în concepția sa, numai în și prin societate își poate dezvolta individul capacitățile și potențele sale, poate crea noi fapte sociale și le poate transforma pe cele existente. Dacă scopul educației este
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
funcția sa socială, a devenit o forță de inovare și dezvoltare socială. Această funcție se manifestă direct, prin „stilul” global al instituției educative, și indirect, prin cunoștințele, capacitățile, valorile încorporate de indivizii angajați în procese formative, obiectivate în comportamente sociale (Păun, 1983). Adevărul că „totul trece prin educație”, scria George Văideanu (1985), a fost demonstrat adesea de viață. Numai trecând prin mintea și inima oamenilor știința formează sisteme de cunoștințe, priceperi și atitudini și, astfel, devine o forță, acționând în sensul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1978, Educația permanentă - educație a întregului popor, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Dumitrescu, Gh.T.; Manolache, A., Roșianu, M., 1972, Pedagogia socială - știința educației permanente a maselor de adulți, București, Editura Politică. Durkheim, Émile, 1980, Educație și sociologie, „Postfață” de Emil Păun, E.D.P., București. Fond-Harmant, L., 1996, Des adultes à l’université, L’Harmattan, Paris. Fontaine, R., 1999, Manuel de psychologie du vieillissement, Dunod, Paris. Forquin, J.-C., 2002, Les composantes doctrinales de l’idée d’éducation permanente. Analyse thématique d’un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un filosof al experienței”, studiu introductiv la John Dewey, Trei scrieri despre educație, E.D.P., București. Nicolescu, V., 1980, „Universul pedagogiei regândit: Constantin Narly”, prefață la C. Narly, Texte pedagogice (antologie), E.D.P., București. OCDE, 1987, Les adultes en l’enseignement supérieur. Păun, Emil, 1980, „Concepția sociopedagogică a lui E. Durkheim”, postfață la Émile Durkheim, Educație și sociologie, E.D.P., București. Păun, Emil, 1982, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București. Păun, Emil, 1983, „Educația și dezvoltarea socială”, în Domenii ale pedagogiei, E.D.P., București. Petrescu, I.C., 1929
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Universul pedagogiei regândit: Constantin Narly”, prefață la C. Narly, Texte pedagogice (antologie), E.D.P., București. OCDE, 1987, Les adultes en l’enseignement supérieur. Păun, Emil, 1980, „Concepția sociopedagogică a lui E. Durkheim”, postfață la Émile Durkheim, Educație și sociologie, E.D.P., București. Păun, Emil, 1982, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București. Păun, Emil, 1983, „Educația și dezvoltarea socială”, în Domenii ale pedagogiei, E.D.P., București. Petrescu, I.C., 1929, Școala și viața, Editura Casa Școalelor, București. Petrescu, I.C., 1933, Regionalismul educativ, Editura Institutului Pedagogic Român, București. Planchard
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
C. Narly, Texte pedagogice (antologie), E.D.P., București. OCDE, 1987, Les adultes en l’enseignement supérieur. Păun, Emil, 1980, „Concepția sociopedagogică a lui E. Durkheim”, postfață la Émile Durkheim, Educație și sociologie, E.D.P., București. Păun, Emil, 1982, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București. Păun, Emil, 1983, „Educația și dezvoltarea socială”, în Domenii ale pedagogiei, E.D.P., București. Petrescu, I.C., 1929, Școala și viața, Editura Casa Școalelor, București. Petrescu, I.C., 1933, Regionalismul educativ, Editura Institutului Pedagogic Român, București. Planchard, E., 1976, Introducere în pedagogie, E.D.P., București
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Uneori este contraindicat să fie prezente persoane de sex opus în cadrul aceluiași grup. Bărbații pot avea tendința de a vorbi mai des și cu mai multă autoritate atuncicând se află și femei în grup - atitudine care este numită uneori „complexul păunului” -, iar acest lucru poate să le deranjeze pe femeile din grup. O temă asemănătoare este implicarea soțului și a soției în discuțiile aceluiași focus grup. Există o tendință ca unul dintre soți să vorbească mai puțin și să se supună
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Spre ziuă îndesesc cucoșii cântatul. Noaptea, la miezul nopții, când cântă întâi cucoșul, toacă în cer și atunci îngerii dănțuiesc."263 În mitologia universală, pasărea care reprezintă armonia și plenitudinea, simbol al fertilității și ipostază zoomorfă a pomului vieții, este păunul care reprezintă imaginea spiritului universal, având valențe demiurgice 264: Când a împodobit Dumnezeu păsările și le-a pus pene, mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reprezintă armonia și plenitudinea, simbol al fertilității și ipostază zoomorfă a pomului vieții, este păunul care reprezintă imaginea spiritului universal, având valențe demiurgice 264: Când a împodobit Dumnezeu păsările și le-a pus pene, mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cerut, prin testament, ca această curbă să-i fie gravată pe piatra de mormânt cu inscripția "eadem mutata sesugo" ("mă transform rămânând aceeași"). Forma spiralei log a fost identificată în mediul înconjurător în foarte multe situații: ochiurile de pe coada unui păun, mișcarea curenților de aer în spirală, cochiliile scoicilor, coarnele animalelor și altele. În toate studiile, materia vie păstrează în creștere forma inițială, adică se transformă în altă formă asemenea ei și acest lucru poate fi ilustrat și prin următoarele dezvoltări
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
carte veche cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece senine Chemând uitarea sfântă în tragicul palat. Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte, Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte, Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare. Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn, Și rozele păliră ca albele fecioare Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn. (Ștefan Petică, Moartea visurilor - XIV) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fi rolul negativ al conflictului), ci fenomene adverse pot fi inter-relaționate si folosite pentru dezvoltarea si progresul individului si societății. Ca o sursă importantă a progresului comunicării, conflictul desemnează o focalizare nuanțată asupra acesteia; în ceea ce privește acțiunea educațională de comunicare, Emil Păun caracterizează o necesitate stringentă a școlii referitoare la acest fenomen: „Nu e important cât comunicăm, ci cum comunicăm" (Păun, 1999, p. 119). Ce înseamnă a media un conflict? „A media înseamnă a interveni intre partile ostile si a le conduce
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]