3,902 matches
-
ale colindei, această idee este în mod expres formulată. După ce este învins de erou, leul îi cedează toate domeniile sale : Rămâneți voi [munți] la junelu Să mi-ț pască boi-n voie [...] Rămâneți voi [codri] la junelu Să mi-ț pască oii-boii [...] Rămâneți voi [câmpii] la junelu Să mi-ț pască capre-n voie (109, pp. 280-281). Colindele românești de vânare a leului par să difere de cele de vânare a bourului („bohor”, bou sălbatic etc.). La acestea din urmă lipsește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este învins de erou, leul îi cedează toate domeniile sale : Rămâneți voi [munți] la junelu Să mi-ț pască boi-n voie [...] Rămâneți voi [codri] la junelu Să mi-ț pască oii-boii [...] Rămâneți voi [câmpii] la junelu Să mi-ț pască capre-n voie (109, pp. 280-281). Colindele românești de vânare a leului par să difere de cele de vânare a bourului („bohor”, bou sălbatic etc.). La acestea din urmă lipsește aparent motivul „legarea animalului”. Este în schimb explicit motivul sacrificării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În adevăr, chiar în județul Ilfov, în care e situată capitala și unde influența acesteia asupra populațiunii rurale e vădită, abia 15 procente dintre copiii obligați a umbla la școală o și vizitează în adevăr; 85 procente continuă vara a paște gâștele, iarna a nu face nimic. Se citează o sumă de cauze pentru a esplica această înapoiare: unii zic că administrația e rea, alții că învățătorii sunt neglijenți, alții acuză aversiunea țăranului în contra școalei și numai cauza adevărată n-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de venituri al unui țăran fruntaș e întrecut de bugetul sarcinelor pe cari trebuie să le poarte. Vara țăranul are nevoie de munca, oricât de neînsemnată, a copilului - măcar de coarnele plugului trebuie să ție, măcar vitele să i le pască. Iarna nu are cu ce-l îmbrăca și nu-l poate trimite la școală. Cine-a vizitat o școală rurală se va fi mirat de aerul bolnăvicios al bieților copii cari, goi, galbeni și ca vai de capul lor, tot
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mutat din albie alături, iar în locul lui... canal la Chiustenge! Un simplu cap de pod n-avem precum [î]i cer cele mai elementare exigențe strategice și economice spre acea pustietate, abia bună ca o mână de mocani să-și pască oile pe ea, lăsați în știrea lui Dumnezeu și în toiul lor de voinici, și acum... canal trebuie, care să coste zeci de milioane din spinarea aceluiași țăran săcătuit care abia trăiește de la mână la gură, a aceluiași proprietar care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
luptă corp la corp. Și mai era și intuiția, impresia aceea lăsată de rigiditatea ridurilor care brăzdau chipul femeilor și care era foarte puțin probabil să aparțină unor oameni care mințeau. Nu, Mariile vorbeau serios. - În ce fel ne-ar paște moartea? întrebă Maestrul într-un târziu, întinzîndu-și mâinile pentru a atinge umărul quinților și a le transmite printr-un semn discret să nu acționeze. - Asta nu avem cum să vă spunem. Nu e taina noastră, clătină din cap Maria. Avem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lor în amestecuri, deoarece ele ajută la creșterea productivității speciilor de iarbă incluse și deasemenea, furnizează un nivel ridicat de fertilitate reziduală spre beneficiul culturilor ulterioare. Pajiștile bazate pe trifoiul alb pot fixa anual 150-200 kg azot la hectar și păscute sau conservate sunt baza unei producții de lapte și carne ridicate. Calitatea mâncării și digestibilitatea majorității leguminoaselor furajere destinate pășunatului sau conservării sunt foarte ridicate, trifoiul roșu având un conținut de proteine cuprins în medie între 18% și 19%. Trifoiul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care pot fi semănate printre rânduri sau semănate în miriște și pot fi rezistente sau nu la iernare. De obicei ele sunt semănate în miriște după cereale, cartofi sau alte culturi care nu sunt recoltate prea târziu. Primăvara pot fi păscute, dar de obicei sunt împrăștiate ca îngrășământ după ce s-au tăiat, sau lăsate să se ofilească câteva zile și apoi se încorporează în sol odată cu arătura, cu trei patru săptămâni înaintea următoarei culturi. Speciile nerezistente la iernare sunt muștarul, trifoiul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
că ne epuizează, în fond ne menține sănătatea fundamentală. Pentru că la capătul unui asemenea efort este și o bucurie mare, care răsplătește și regenerează. Păcatul este atunci când ne mulțumim cu bucurii mici care presupun eforturi mici. Atunci ființa noastră este păscută de riscul îmbolnăvirii, pentru că nu-și folosește calitățile, nu le exersează, nu le corelează cu un scop înalt. Se instalează un gen de mulțumire măruntă, alimentată de scopuri mărunte, care pot fi îndeplinite ușor, fără un efort special. Un gen
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Se răpește virtutea de bază a domeniului privat, aceea de a fi mobil, de a gestiona mai bine, de a fi preocupat până la obsesie de minimalizarea riscului. Sectorul privat este mai inventiv, mai precaut față de risc (știind că îl poate paște eșecul) și, în același timp, înfruntă mai deschis riscul, pentru a putea izbândi. Când se socializează riscul, proprietatea privată devine, din punct de vedere al comportamentului, de-a dreptul socialistă, știind că statul suportă costurile. Fie-ne permis să mai
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
american și este un lucru bun. Și cred că e păcat că tocmai visul american este demonizat, foarte păcat."146 Am reprodus această mărturisire pentru că ea este foarte instructivă atât pentru virtuțile visului american, cât și pentru pericolele care îl pasc, pentru tentațiile care îl erodează. Excesul a fost tolerat în conglomeratul de trăiri și atitudini care alcătuiau substanța visului american. Un pic de extravaganță conferea chiar culoare, un parfum special visului american. Numai că extravaganța era susținută din venituri proprii
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
apare în discursul testamentar al lui Iacob (Gen 49,24), unde Dumnezeu este numit Ro‘eh, ’E>en Yiœer"’Ql, „Pastorul, Stâncă lui Israel”. Semnificații de bază ale acestor metafore: sprijin invincibil, ocrotitor sigur. 3.1.16.6. Ro‘eh: „paște-mă” (Ps 22,1), „Cela ce paști” (Ps 80,2), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48,15) (SC); „mă paste”, „Cela ce paști” (Ps 79,1), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48,15) (Blaj); „mă paste” (Ps 22,1), „Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Gen 49,24), unde Dumnezeu este numit Ro‘eh, ’E>en Yiœer"’Ql, „Pastorul, Stâncă lui Israel”. Semnificații de bază ale acestor metafore: sprijin invincibil, ocrotitor sigur. 3.1.16.6. Ro‘eh: „paște-mă” (Ps 22,1), „Cela ce paști” (Ps 80,2), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48,15) (SC); „mă paste”, „Cela ce paști” (Ps 79,1), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48,15) (Blaj); „mă paste” (Ps 22,1), „Cel ce ești Pastorul” (Ps 79,1), „Care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Israel”. Semnificații de bază ale acestor metafore: sprijin invincibil, ocrotitor sigur. 3.1.16.6. Ro‘eh: „paște-mă” (Ps 22,1), „Cela ce paști” (Ps 80,2), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48,15) (SC); „mă paste”, „Cela ce paști” (Ps 79,1), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48,15) (Blaj); „mă paste” (Ps 22,1), „Cel ce ești Pastorul” (Ps 79,1), „Care m-a păstorit” (Gen 48,15) (BVA); „Pastor” (G-R, C); „mă paste” (BS); ho poimaínÄn (Ps
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și în imagini de animale, și în clădiri sau în vreo altă lucrare, ori altminteri să nu poată și să nu fie lăsați să lucreze pe la noi? Aceasta, pentru ca nu cumva paznicii, fiind crescuți cu ajutorul imaginilor în urâciune, culegând și păscând, ca într-o pășune rea, în fiecare zi, câte puțin din întregul ei, să primească pe nesimțite un mare rău în sufletele lor. 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) (Socrate) Pe scurt, cei care au grijă de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ceilalți nu văd. înțelegerea presupune înălțime, detașare, profunzime, perspicacitate. Cel de-al doilea cânt al poetului ne oferă o imagine: de departe, nu percepem detaliile, însă ele există totuși. Așa cum nu băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc totuși pe versantele ei înierbate, sau manevrele legiunilor, nici deplasările lor repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină și secretă, invizibilă și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și cu atât mai puțin un deziderat pentru noi, decât dacă am presupune că o catastrofă planetară ne-ar aduce la începuturi. Nu mai știu cine amintea că în secolul IV Roma era încă metropola imperiului, iar în secolul următor pășteau caprele în Forum. Iar societatea civilă...? — Noțiunea de civilizație se leagă, cred eu, în mod esențial și definitoriu de noțiunea de societate civilă, adică de relațiile civile dintre indivizi, deci de civilitate, deci de existența cetății. Mai precis, civilizația nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
tămâiește, la bani se gândește”; „Popa are mână de luat, nu de dat”; „Popa mănâncă și de pe viu, și de pe mort”; „Popa plânge când nu are morți de Îngropat”; „Câte un colac, câte un pitac, popa umple un sac”; „Țăranul paște vaca, și popa o mulge”.) După trei zile, oaspeții se pun la râșniță. (Altfel, există riscul ca aceștia să-și deformeze caracterul, asumându-și o falsă psihologie: fie cea de gazdă, fie cea de găzdaș.) Cine nu poate săvârși un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este astfel și nici nu mai e ce a fost. După mine, nucleul armatei naziste a fost constituit chiar din această masă hibridă; acesta a fost materialul uman din care s-au ivit, în Germania, naziștii. Iar pe Italia o paște tocmai acest pericol. În ceea ce privește căderea fascismului, înainte de toate există un fapt contingent, psihologic. Victoria, entuziasmul victoriei, speranțele renăscute, sentimentul libertății regăsite și al unui fel de a fi nou îi făcuseră pe oameni, după eliberare, mai buni. Da, mai buni
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poetului înclina către surprinderea muzicii înfundate pe care o dă reflectarea unui viu apatic într-un mineral mâlos-receptiv. Rezultatele parțiale ale acestei vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
imprevizibile precum incendiile, furtunile, schimbările climatice, invaziile de insecte și bolile au conspirat Împotriva planurilor silvicultorilor și au transformat pădurea. De asemenea, din cauza dificultăților enorme pe care le punea paza pădurilor mari, oamenii care trăiau În vecinătate continuau să Își pască acolo animalele, să taie lemn de foc și surcele, să fabrice cărbuni și să folosească pădurea astfel Încât să Împiedice realizarea deplină a proiectului silvicultorilor. Deși, asemenea tuturor utopiilor, silvicultura științifică nu și-a atins scopul, rămâne important faptul că a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din comunitate În funcție de numărul total al membrilor și de numărul de adulți În putere. După strângerea recoltei principale, terenurile devin proprietate comună și toate familiile pot veni să strângă resturile rămase În urma recoltării, Își pot lăsa păsările și animalele să pască, putând chiar planta culturi cu ciclu de maturizare scurt și care se dezvoltă În anotimpul secetos. Toate familiile au dreptul de a-și lăsa păsările și animalele pe pășunea comună a satului, Însă numărul de animale este limitat - depinzând de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
liberi puteau duce o existență liberă și de a-i readuce pe aceștia pe piața forței de muncă, adesea pentru a lucra pentru foștii lor stăpâni. Majoritatea sclavilor eliberați preferau să trăiască precar din agricultură, pescuit, vânătoare, pus capcane și păscut animale pe pământurile fără proprietar decât să fie În subordinea cuiva În schimbul unui salariu constant. După cum arată Steven Hahn, s-au emis o serie de legi privind Îngrădirea și Încălcarea proprietății și vagabondajul, de interdicții legate de vânătoare, punerea capcanelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ridică”, iar acest țel poate fi atins prin promovarea unei literaturi care să slujească „idealul moral și spiritual”. Autorii versurilor publicate sunt Aron Cotruș, Marcel Olinescu, C. Miu-Lerca, Grigore Bugarin, Mircea Streinul, Yvonne Rossignon, George Drumur, Al. Ț. Stamatiad, Petre Păscu, Mihai Beniuc, Virgil Carianopol, Petre Bartoș, Ion Aurel Manolescu, Romulus Fabian, Petre Paulescu, Florica Ciura-Ștefănescu, E. Ar. Zaharia, Iulian Vesper, Ion Șiugariu, Teofil Lianu, Al. Negura, Corneliu Sav, Ovid Caledoniu, Vintilă Horia (Psalmul căutării, Zbor paralel), D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Baciu
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
Dimitrie Danciu, V. Spiridonică, V. Copilu-Cheatră, Coca Farago, Pavel P. Bellu, Ion Th. Ilea, Aurel Marin, Emil Zegreanu, Petru Sfetca. Proza semnează C. Stoicănescu, Marcel Olinescu, P. Popovici-Brănișteanu, Eugen Victor Popa, Remus Gorgan. Numeroase articole, eseuri, polemici aparțin lui Petre Păscu, Sextil Pușcariu, Ț. Botiș, Ed. Găvănescu, Octavian Lupaș, Zevedei Barbu, Ion Stoia Udrea, Virgil Birou. Revista are rubricile „Puncte și linii” (Petre Păscu), „Note”, „Cărți și reviste”, „Vitrină «Înnoirii»”, „Ce scriu alții”, „Politică culturii”, „Polemici”, „Folclor”. Se publică multă literatura
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]