2,024 matches
-
aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul de fugă mai departe. Perspectiva străpunge fundalul camerei, oferind o prezență palpabilă a unei panorame potențial nelimitate și tainice. Deoarece în forma definitivă a lucrării pereții par anihilați, prezența lor în cadrul scenei trece pe planul doi. Percepută în sens mai larg, lumea se prelungește dincolo de pereții despărțitori, iar episodul la care asistăm își depășește propriul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sau subiectivă, cum este în cazul sculpturii privite din diferite părți sau al picturii analizate de privirea în mișcare. Mai degrabă schița multor clădiri prevede succesiunea imaginilor ca un aspect esențial al compoziției sale. Aceasta compensează desfășurarea aproape muzicală a panoramelor schimbătoare la care ne-am referit în capitolul anterior. Pe măsură ce spațiul ambiant se transformă, se schimbă și centrul de echilibru. Când spațiul este continuu, ca în cazul unui coridor, centrul se poate mișca paralel cu privitorul, devenindu-i stea călăuzitoare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cronică sunt epice și pline de mișcare și viață, ele materializează spiritul satului: "Săriți lume, țipa Leana./ Nea Dumitre, Nea Ioane,/ Duceți-va, dați fuga-n/ Vale după ăl nebun./ Ticu, Bag Samă Cazaca, Mitărănoaia, tot cătunul/ Se strângea la panoramă." Nu lipsește coborârea evenimentului la nivelul de înțelegere al copilului și umorul absurd: Unii abia așteptau să se facă mari/ și să-și pună ștreangul/ De gât/ Ca să se strângă lumea, și ei să facă pe grozavii,/ Morți cu ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se Înscriu În ontologia umanului. Chinul este un supliciu ritualizat, deși aparent formal; el este absurd, inutil și inexplicabil. El se raportează la acțiunile umane, fiind În final o Încercare de „repetare reparatorie” a vinovăției comise. Aceasta o vedem În panorama tragicului, care nu este altceva decât spectacolul chinului expiator. Toate personajele tragice au fost eroi, dar, prin vinovăția lor, au devenit eroi decăzuți. Este o pierdere a statutului uman și moral. Dar lucrurile nu se pot opri aici. Umanul cere
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
eul meu nu-l poate respinge sau nega. Din această perspectivă, ziua Judecății de apoi este așteptată cu neliniște și fior. Ce voi răspunde În fața conștiinței supreme? Quid sum miser tunc dicturus?, este tensionata interogație care cuprinde În ea Întreaga panoramă a vieții trăite, este așteptarea răspunsului final, care nu este altceva decât judecarea destinului personal. Efectele Judecății de apoi. Judecata de apoi este un bilanț moral al existenței persoanei umane. Dincolo de aspectul mitic, ea vine dintr-o grijă, o permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pasaj din „Cubul negru”. Șocurile Macabrul e prezent, la Bacovia, începînd cu „Plumb” („Dormeau adînc sicriele de plumb,/ Și flori de plumb și funerar vestmînt-/Stam singur în cavou... și era vînt.../ Și scîrțîiau coroanele de plumb”.) îl întîlnim în „Panoramă” („în jurul meu corpuri de ceară,/ Cu hîde și fixe priviri./.../ în racle de sticlă - princese/ Oftau, în dantele, mecanic”.), în „Poemă în oglindă” („Vezi, din anticul fotoliu - /Agonia violetă,/ Catafalcul,/Și grădina cangrenată”), în „Sepulcre violate” („Și ce-am văzut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru iarmaroc, un pretext (folosit și de Verlaine și Cehov) pentru a înfățișa un crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
demonstrație contrară e, de asemenea, posibilă, ba chiar obligatorie pentru a întregi profilul poetului. Ea trebuie să înceapă de la faptul că, în cîteva din poeziile sale, sînt aluzii biblice, probabil reminiscențe ale lecțiilor de religie însușite în școală. Finalul poemului „Panoramă” („Și stam împietrit... și de veacuri,/ Cetatea părea blestemată”)4), trimite, de pildă, la capitolul 19 din „Facerea”. „Cetatea” e o altă Sodoma sau Gomora și poate avea oricînd soarta acestora. Incapabil să se rupă de viața ei, poetul e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la el se observa o evitare a „subteranei” și o spaimă de orice cădere. în „Infernul” lui Bacovia, sumă a decepțiilor, angoaselor, durerilor morale, coborîrea ar însemna scormonirea, avivarea lor. Poetul nu insistă în această direcție. Dimpotrivă (chiar citatul din ,,Panoramă’’, care i-a sugerat criticului afirmația, o arată), a evitat, s-a distanțat, în mod reflex, a fugit din fața a ceea ce i-ar fi putut amplifica agitația psihică. De fapt Bacovia nici nu trebuia să coboare în „Infern”; el purta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din diferență. Astfel, Hadrian nu e doar vocea care povestește, ci și expresia unei conștiințe răspunzătoare de destinul celorlalți, prioritar ideologică, în timp ce, dominant simbolice, imaginile din Piatra filozofală prelungesc identitatea autoarei, transformată în viziune asupra destinelor 8. Odată schițată această panoramă a tipurilor de analiză a operei yourcenariene la care trebuie adăugate numeroase lucrări de licență, disertații de masterat și teze de doctorat , ne putem opri la trăsăturile cele mai frecvent subliniate în ele. Ca mulți alții, și românii au reținut
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Carmen Mușat, în "Observator cultural", nr. 213, 23 martie 2004; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Bianca Burța-Cernat, în "Observator cultural", nr. 328, 6 iulie 2006; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Bogdan Crețu, în "Viața românească", nr. 5 din 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I (A-L), 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Ioana Bot, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Bogdan Crețu, în "Tribuna", nr. 133, 16-31 martie 2008; Andrei Terian, în "Cultura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Paradigma", nr. 10-11-12, 1997; N. Steinhardt, Drumul către isihie (1999); Lucia Cifor, "Cuvânt înainte" la Dor din dor (1999); Nicolae Mecu, Dicționarul general al literaturii române, III (2005); Ovidiu Nimigean, Inerții în tranziție, altruisme & bahluviuni literare (2006); Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești în secolul al XX-lea (2007). IVĂNESCU, Cezar, n. 6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui, m. 24 aprilie 2008, București. Studii gimnaziale la Bârlad, Liceul "Gh. Roșca-Codreanu" din Bârlad (1959). Facultatea de Filologie a Universității "Al.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literaturii române, vol. E/K, 2005; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Petru Ursache, Înamorați întru moarte. Eros Poesis la Cezar Ivănescu, 2006; Mihai Ursachi, în Zidirea. Opera în proză. Eseuri literare și filosofice, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Loredana Opăriuc, în Antologia Colocviului tinerilor scriitori, 2008; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. LAURENȚIU, Dan (pseudonim al lui Laurențiu Ciobanu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nr. 3, martie 1999; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, I, 2000; Rodica Zafiu, Narațiune și poezie, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Ioana Bot, în Dicționar analitic de opere literare românești, II, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în "Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", Tom LII-LIII/2006-2007; Paul Cernat, în "Observator cultural", nr. 133, 20-26 septembrie 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Bogdan Crețu, în "Steaua", nr. 2, 2008; Alina Hordilă, în "Altitudini", februarie-martie 2008; Andrei Bodiu, Evadarea din vid. Studii despre poezia românească de la sfârșitul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cele șapte raiuri/ spre epilog sau erată" (Ora domestică). Pentru asemenea distilării meșteșugite ce dau relief unei expresivități deopotrivă calde și rafinate, cea care este datoare cu o erată este însă cel mult critica literară. Referințe critice (selectiv): Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, 1968; Vladimir Streinu, Pagini de critică literară, II, 1968; G. Călinescu, în Literatura nouă, 1972; Emil Manu, Eseu despre generația războiului, 1978; Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, 1984; Grigore Ilisei, Portrete în timp, 1990
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Piru, în Istoria literaturii române, 2001; Bogdan Crețu, Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, 2006; Stănuța Crețu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Ana Selejan, Poezia românească în tranziție. 1944-1948, 2007; Marin Mincu, în O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Emanuela Ilie, în "Poezia", nr. 4, iarna 2005; Daniel Dimitriu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Mihaela Ursa, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Dan Mănucă, prefață la Suflet de seară, 2003; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Mihaela Ursa, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aruncă petarde: Poc! Poc! Poc!/ Pe piept are tatuată bomba atomică./ O parte a mulțimii aplaudă./ O parte hulește./ O parte își înnoadă șireturile./ O parte fumează pur și simplu,/ O parte consemnează/ reacția părților// Mii milioane de păianjeni/ veghează / panorama". Aceasta e, fără nici o îndoială, înfățișarea unui univers al îngemănărilor de contrarii; pe orizontala exteriorității (largi) și pe verticala interiorității (profunde) totul îi apare, astfel, poetului ca un furnicar amețitor în care conviețuiesc, aici dizarmonic ori chiar haotic, oameni și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
45, Pitești, 2008. Leahu, Nicolae, Poezia generației '80, Editura Cartier, Chișinău, 2000. Lefter, Ion Bogdan, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), Editura Pontica, Constanța, 2007. Mocuța, Gheorghe, Sistemul modei optzeciste, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. Nimigean, Ovidiu, Inerții de tranziție, altruisme & bahluviuni literare, București
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
29-49; Regman, Cărți, 205-215; N. Carandino, „Martin Bormann”, GL, 1968, 2; Valentin Silvestru, „Martin Bormann”, CNT, 1968, 3; D. Micu, „Moromeții”, II, „Lupta de clasă”, 1968, 2; Nicolae Manolescu, „Intrusul,” CNT, 1968, 30; Lucian Raicu, „Intrusul”, FLC, 1968, 30; Piru, Panorama, 406-409; Sorianu, Glose, 97-102; D. Micu, „Intrusul”, „Lupta de clasă”, 1969, 6; Magdalena Popescu, „Risipitorii”, RL, 1970, 1; Nicolae Manolescu, Romanul timpului moral, CNT, 1970, 4; Adrian Marino, Interpretări (despre „Risipitorii”), RL, 1970, 10; Cristea, Interpretări, 46-51; Dimisianu, Prozatori, 21-46
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Nu aveau nici ferestre, nici uși, nici măcar pereți [...] pp. 41-42 b) Ghilimelele Autorul recurge în acest mod la atribute aproximative, semnalate astfel prin folosirea ghilimelelor. Încercară mai întîi să evalueze, cu ajutorul sondelor cu ultrasunete, grosimea stratului de nisip ce acoperea "panorama" "orașului" mort [...]. De aproape, predomina impresia de haos. Frontonul "clădirii" era format din dale triunghiulare, acoperite cu niște "perii" din sîrmă [...]. pp. 43-45 c) Metafora și comparația Asigură, cum am văzut deja, introducerea nenumitului în universul a ceea ce este cunoscut
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ecrane se contură peisajul din jur. Cerul era aproape senin. Avea chiar o tentă verzuie nuanțată de dîrele roșiatice și viorii pe care le lăsau razele de soare la apus, reflectîndu-se în cei din urmă nori. Această stranie și misterioasă panoramă se întindea pînă undeva departe de ei, împresurîndu-i cu o mare de nisip cenușie, monotonă și aparent fără nici o urmă de viață... Dar deodată se făcură simțite niște vibrații ce veneau dinspre pantele abrupte de pe vîrful masivului de stînci cenușii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]