3,306 matches
-
Le National", din 26 iulie (st.n.), se afirma că, la 2/14 iulie, "rușii și-au stabilit o tabără în fața Iașilor, deoarece holera face ravagii în interiorul orașului". În sfârșit, într-o corespondență primită de la hotarele Țării Românești de ziarul parizian "Le Siècle" din 6 august (st.n.) se afirmă că, "după o scrisoare din Iași, numărul trupelor ruse din Moldova se ridică la 18 000 de oameni. Holera a secerat 10 000 de persoane"259, cifră oarecum exagerată. Despre intrarea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
despre toate femeile din viața mea, îmi vine să-ți promit orice, chiar și că o să-ți dezvălui secrete pe care nu aveam oricum de gând să le fac publice. Căsătoria pe care am făcut-o cu fata prietenilor mei parizieni a fost aranjată ca să pot pleca din țară. De fapt ea nu s-a consumat niciodată, pentru că ea avea 16 ani și ceva când am dus-o la Sfat și pentru asta am avut o dispensă specială obținută de părinții
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dar existau în ea aluzii la o lume (pînă nu demult?) tabuizată în literatura română, și anume cea a experiențelor tulburi ale unor adolescenți dintr-o tabără de elevi. Am încercat să public cartea mai întîi la o mică editură pariziană, dar s-a întîmplat ca, datorită unor întîrzieri, ea să apară totuși mai repede la "Humanitas". Reacțiile celor care-au citit cartea primii au fost într-adevăr revelatoare. Am simțit pretutindeni o repulsie pronunțată față de lumea din ea, raționalizată apoi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și îmbogățește oameni fără scrupule este principalul delict de care magistrații înșiși nu au cunoștință. [...] Cu toate acestea, aceștia formează niște "cabale" de șarlatani care abuzează pur și simplu de credulitatea publicului. Aproximativ douăzeci dintre aceste grupuri acționează în regiunea pariziană și fac în fiecare zi victime"2. Această poziție oficială, juridică, în fața fenomenului divinatoriu de pe malurile Senei aduce în prim-plan o conotație negativă a practicilor. Este evidențiată, în primul rând, latura economico-speculativă și deviantă a fenomenului. În ochii autorităților
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reprezintă embrionul universității. Rezultatul este o structură complexă de autoguvernare, Întemeiată pe norme scrise: profesorii, cu participarea studenților, controlau conținutul Învățămîntului, metodele didac tice, toate aspectele de viață privitoare la persoanele care, sub diverse titluri, fac parte din nucleul studios parizian. Către anul 1200, puterea a trecut În mîinile universitarilor. În dobîndirea autonomiei lor, universitarii au fost sprijiniți de ponteficii romani. Papalitatea a Înțeles bine forța uriașă pe care o are În sine cultura scolastică și, Într-un moment În care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
postura de a o citi și comenta În fața unor grupuri de școlari, care-l ascultă Într-o atitudine de respect. Cultura care se construiește În școlile universitare pune În mîinile juriștilor bolognezi, ca și În cele ale teologilor și filozofilor parizieni, o putere uriașă. În 1155, coborînd spre Roma pentru Încoronare, Fede rico Barbarossa a Întîlnit la Bologna o delegație de profesori și studenți. Le-a garantat protecția sa, pentru că ei „luminează lumea cu știința, educîndu-i pe oameni să trăiască În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Avicenna și Averoe. Încă de pe la 1230, primele texte aristotelice intră În facultățile de teologie, unde, Începînd cu jumătatea secolului, apar sinteze gran di oase dintre cultura creștină și gîndirea clasică greacă, datorate franciscanului Bonaventura și dominicanului Toma d’Aquino. Filozofii parizieni sînt magnanimi, cum se definesc ei Înșiși; sînt, după unii istorici, cei dintîi intelectuali conștienți de funcția lor socială. În 1270 și 1277, tezele averroiste sînt condamnate de epis copul Parisului, la Îndemnul papei, iar profesorii care le susțin sînt
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de aici la capodoperă. "Arta creștină", minuțioasă declinare a rămășițelor, a procedat prin duplicare, de la formatul mare la unul mai mic. Se ridică un altar deasupra primului osuar; apoi un acoperiș peste altar; iar pentru a miniaturiza carcasa sfântă, sculptorul parizian în fildeș al lui Carol al VI-lea va face un diptic portativ, iar aurarul o bijuterie, un pandantiv pe care credincioasa și-l va atârna la gât, direct pe piele. Stadiul oglinzii Fustel de Coulanges: "Poate că vederea morții
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
poate vedea în exemplul următor. În pădurea gaboneză, un artizan fang, foarte cunoscut în regiunea lui, cioplește un trunchi de copac în onoarea și după efigia bunicului său, mort de curând. Un fetiș frumos, printre o sută altele. Un intermediar parizian aflat în prospecție sosește acolo, evaluează, discută și obține obiectul pentru o mie de franci. După ce-l îmbunează pe șeful vămilor cu ajutorul unui cadou, duce acea lucrare de artizanat la Paris și o revinde cu opt mii de franci unui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
La el acasă, sculptorul fang nu-i un oarecare. Are un nume, o notorietate, un stil al lui. Oamenii vin din satele învecinate ca să-i comande lucrări. Dar, în rubricile noastre, tocmai anonimatul artiștilor distinge "arta primitivă" de celelalte. Galeristul parizian va trece deci sub tăcere numele autorului, lăsând doar localizarea etnică. Autenticitatea obiectului va fi garantată, în ochii occidentalilor, prin acest mic trucaj, condiție a transsubstanțierii lui estetice, ea însăși condiție a valorizării economice. Pe altarul artei negre, vrăjitorul alb
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
54 (n. trad.). 68 Pascal Bonafoux, Les Peintres et l'Autoportrait, Skira, Geneva, 1984. 69 Augustin Berque, Médiance: de milieux en paysahes, G.I.P., Reclus, Montpellier, 1990; Le Sauvage et l'Artifice. Les Japonais devant la nature, Gallimard, Paris, 1986. * Cartier parizian construit începând din 1970 și cuprinzând clădiri moderne și foarte înalte (n. trad.). 70 Michel Serres, Le Tiers-Instruit, François Burin, Paris, 1991. * Viețile..., ed. cit., vol. I, pp. 255-256 (n. trad.). 71 L'Idolatrie, Rencontres de l'École du Louvre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Jennie Jerome (mama lui Winston Churchill), Lady Daisy Brooke (ulterior, contesă de Warwick) și Alice Keppel ("Mrs. George"), o străbunică a fostei doamne Camilla Parker Bowles, actuala ducesă de Cornwall și consoartă a prințului Charles. A avut, desigur, și legături pariziene pasagere, ca aceea cu blonda bisexuată Louise Weber, mai cunoscută (grație și lui Toulouse-Lautrec) ca "La Goulue" de la "Moulin Rouge"; se spune că aceasta, zărindu-l într-o zi în sală, i-ar fi strigat: Ullo, Wales! Est-ce que tu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Lăsa în urmă o regină văduvă cu patru copii: un fiu (viitorul George V) și trei fete (Louise, Victoria și Maud)****. Odată cu el, murea și Marele Maestru al Ordinului Masonic al Angliei***** și (după o formulă folosită de un ziar parizian) "unchiul Europei": împăratul Wilhelm II, țarul Nicolae II, regele Alfonso XIII de Bourbon al Spaniei și Karl Eduard, ducele de Saxa-Coburg-Gotha îi erau toți nepoți; regele Haakon VII al Norvegiei era ginerele și nepotul lui prin alianță; regele George I
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
un mic discurs în galeză, scris de Lloyd Geoge și memorizat ad hoc‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. În 1912 a petrecut cîteva luni la Paris unde a învățat "pe viu" limba lui Molière cu sprijinul profesorului Maurice Escoffier de la École des Sciences Politiques**. Sejurul parizian a alternat cu șederi prelungite la Curtea din Stuttgart a unchiului său matern, regele Wilhelm II al Württemburgului (ultimul suveran din această dinastie) și a mătușii Charlotte. La Neustrelitz se întîlnește cu nonagenara sa mătușă Augusta, Mare Ducesă, văduvă de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
destinsă, regina i-a prezentat prințului grupul de doamne de companie. Prințul, fire afabilă, a conversat prietenos cu toată lumea, trecînd cu ușurință remarcabilă de la o limbă la alta, în funcție de interlocutor. În tot acest timp, domnul de Coutouly, reporter la ziarul parizian Le Temps, care făcuse parte din grupul de ziariști ce îl însoțise pe Edward în India, la invitația nizamului din Hyderabad§§§§§§§§§§§§§§§§§, povestea la toată lumea curajul prințului demonstrat cu ocazia unei vînători de tigri oganizate în cinstea acestuia. Ce se întîmplase
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fel de "Capșa" bucureștean de acum 70-100 de ani, dar mai opulent, frecventat în zilele sale de glorie de Oscar Wilde și Bernard Shaw, de Edward VIII și George VI, înainte de a deveni suverani. "Café Royal" rivalizează cu celebrele cafenele pariziene de pe Malul Stîng ("Les Deux Magots", "Café de Flore" și cafeneaua-braserie "Lipp" din Boul. St. Germain, "Le Procope", cea mai veche cafenea din Europa, datînd din 1686, de pe rue de l'Ancienne Comédie sau "Café de la Paix" din Place de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
asociații științifice nerelevante, citări negociate ("eu te citez pe tine, tu mă citezi pe mine") fac să pară veritabili giganți științifici niște grafomani și plagiatori. El a încercat să publice articolul despre audiția colorată și teza de doctorat la editura pariziană Alcan, dar a fost refuzat pe motiv că broșurile nu se vând bine. După stingerea din viață a lui Eduard Gruber putem să enumerăm o serie de atitudini "curioase" în privința contribuțiilor sale științifice. Profesorul Ion Găvănescul, cel care a fost
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în studiul măduvei coloanei vertebrale, stabilind un sindrom care-i poartă numele (1855). Mai studiază șocul traumatic, probleme ale aparatului respirator și excelează în studiul glandelor cu secreție internă cărora le stabilește natura, funcția și rolul (1889). În laboratorul său parizian face descoperiri care-l atestă ca fondator al fiziologiei endocrine, traducând în concret visul alchimiștilor de prelungire a vieții, prin promovarea în premieră a opoterapiei sexuale și a unor idei ale geriatriei de mai târziu, prin opoterapie. Instituie tratamente cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
afirmă pe plan internațional prin Victor Babeș și G. Marinescu savanți care publică la Paris lucrări de referință în domeniul microbiologiei și neurologiei. Majoritatea personalităților medicale din spațiul românesc, s-au format în acest secol XIX la Universitățile occidentale , predilect pariziene, realizând „concentrarea“ în țară a valorilor, a marilor profesori și clinicieni. Ei vor crea școli, care în deceniile următoare vor „iradia“ și vor forma elevi și discipoli viitori reprezentanți ai medicinei românești.. INTRODUCERE îN MEDICINA SECOLULUI XX CONSIDERAȚII GENERALE Un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1635, pe comedianții de la Hôtel de Bourgogne, ca și o trupă tânără, instalată din 1629 în cartierul Marais, ce l-a făcut cunoscut pe Corneille. Marii Comedianți (les Grands Comédiens), concurați de Théâtre du Marais, își pierd monopolul asupra spectacolelor pariziene. Pe perioada celor treizeci de ani ce corespunde înfloririi teatrului clasic, sub Richelieu și sub Mazarin, în 1661, Colbert, mai puțin cultivat decât predecesorii săi, îi încredințează lui Chapelle, poet și critic literar, grija de a-i selecționa pe cei
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Chapelain (1595-1674) popularizează în Franța regulile lui Aristotel. Considerat drept cel mai mare critic francez al timpului său, el se bucură pe atunci de o recunoaștere europeană. Acest om foarte influent, care are protectori puternici la curte, domnește în saloanele pariziene, la Madeleine de Scudéry în special. El se face cunoscut în mod strălucit chiar din 1623, prin Prefața sa la Adone al lui Marino. Dornic de a-și publica poemul epic la Paris, Marino îi cere să i-l prefațeze
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fantezie, Sevilla sau castelul Aguas Frescas, unde situează acțiunea celor două comedii anterioare, Bărbierul din Sevilla și Nunta lui Figaro. Trecând de la comedie la dramă, el operează o schimbare semnificativă, modificând cadrul acțiunii în scopul de a le reprezenta spectatorilor parizieni realitatea lor. Teoreticienii dramei îi păstrează acțiunii unitatea unitate pe care Mercier o numește "unitate de interes" , chiar dacă unitatea de acțiune nu este totdeauna realistă, căci ei sunt convinși că atenția spectatorului nu ar putea rezista trecerilor succesive de la o
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
căruia îi face elogiul din momentul întoarcerii sale în Franța, în 1730, și pe care Garrick 34 îl va arăta, douăzeci de ani mai târziu, cu ocazia triumfalei lui șederi în Franța. Cât despre Comedianții Italieni, ei au sensibilizat publicul parizian față de un joc dramatic aprobat de Diderot. "Un paradox, al cărui adevăr va fi resimțit de puține persoane, și care le va revolta pe altele (dar ce vă pasă dumneavoastră și mie? mai întâi trebuie spus adevărul, iată deviza noastră
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe scenă, nu înseamnă că iluzia spectatorului merge până acolo încât să creadă tot acest timp scurs în realitate. Fapt este că spectatorul, furat de acțiune, nu este șocat de nimic, nici nu se gândește la timpul scurs. Spectatorul dumitale parizian îl vede la ora șapte fix pe Agamemnon trezindu-l pe Arcas; el este martorul sosirii Ifigeniei; o vede condusă la altar, unde o așteaptă iezuiticul Chalcas; el ar ști să răspundă, dacă i-am cere-o, că au trebuit
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Ahile cu Agamemnon, își scoate ceasul, acesta îi spune: Ora opt și un sfert. Ce spectator s-ar mira de acest lucru? Și totuși piesa la care aplaudă a durat deja mai multe ore. Asta pentru că și spectatorul dumitale parizian este obișnuit să vadă timpul mergând cu un pas diferit pe scenă decât în sală. Iată un fapt pe care nu mi-l puteți nega." Prin intermediul cuvintelor ironice ale Romanticului, Stendhal lasă de înțeles că imaginația publicului suplinește irealismul temporal
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]