3,339 matches
-
un moment decisiv în istoria reperelor identitare, mai ales acum când procesul de disoluție este în plină derulare, ele constituind oaza noastră de naturalețe, sursa indeniabilă a unui reviriment autentic în spațiul românesc. Partea I Biserica și intelectualitatea interbelică Regența Patriarhală În viziunea intelectualității interbelice, Ortodoxia era singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al regenței s-a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei sale ipostaze: pe de o parte, deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe de altă parte, arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate 2. Ministerul Cultelor, recte Guvernul, credea că putea ocoli această situație gravă care atingea chiar principiul separării funcțiunilor factorilor constituționali, preluând atribuțiile administrative ale patriarhului și transmițându-le locotenenței patriarhale. Această soluție guvernamentală nu rezolva dificultatea constituțională, adâncind dimensiunea bisericească a problemei extrem de semnificative. Așa cum observa Nae Ionescu, exercitarea atribuțiilor absolut personale ale unui patriarh nu putea fi realizată de o locotenență pluricefală, fie ea chiar condusă de un mitropolit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
guvernamentală nu rezolva dificultatea constituțională, adâncind dimensiunea bisericească a problemei extrem de semnificative. Așa cum observa Nae Ionescu, exercitarea atribuțiilor absolut personale ale unui patriarh nu putea fi realizată de o locotenență pluricefală, fie ea chiar condusă de un mitropolit. Soluția locotenenței patriarhale intra atât în contradicție cu aspectul canonicității, cât și cu posibilitatea ei practică de funcționare. Pe de o parte, nu exista nici un argument în drept sau în fapt care să pledeze pentru admiterea unui vicariat prelungit la arhiepiscopie, mitropolie și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
parte, nu exista nici un argument în drept sau în fapt care să pledeze pentru admiterea unui vicariat prelungit la arhiepiscopie, mitropolie și patriarhie patriarhul ar fi trebuit să lipsească de la îndatoririle sale bisericești paisprezece ani -, pe de altă parte, locotenența patriarhală sporea haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența patriarhală, o soluție hibridă și inadmisibilă, o consecință a unor întâmplări mai grave, una dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prelungit la arhiepiscopie, mitropolie și patriarhie patriarhul ar fi trebuit să lipsească de la îndatoririle sale bisericești paisprezece ani -, pe de altă parte, locotenența patriarhală sporea haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența patriarhală, o soluție hibridă și inadmisibilă, o consecință a unor întâmplări mai grave, una dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea de Patriarh este serios argumentată de Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia la începutul anului 1929, atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583 care îi anatemiza pe cei care ar fi intenționat să aducă modificări în problema prăznuirii sfintelor sărbători. De fapt, materialul transpus reprezintă unul din cele trei răspunsuri pe care Patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului îl dă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt petrecut într-o altă eparhie. Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se substitui Sinodului este o "alunecare spre cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat!"13. Textul lui Nae Ionescu referitor la semnificația pastoralei patriarhale nu a rămas fără ecou, fiind atacat de ziarul "Universul", care îi face filosofului român un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat!"13. Textul lui Nae Ionescu referitor la semnificația pastoralei patriarhale nu a rămas fără ecou, fiind atacat de ziarul "Universul", care îi face filosofului român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste înregistrate de Nae Ionescu variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai mult decât evidentă. În plus, prin gestul creat, se producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate trece, dar care nici nu se poate generaliza
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și metafizice, prin frământarea unor probleme de strictă actualitate. În al doilea rând, prin apariția acestei reviste, se refăcea legătura cu întreaga Ortodoxie și cu întreaga tradiție europeană a creștinismului, restaurând demnitatea și prestigiul Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, intenția patriarhală de a relua proiectul revistei, doi ani mai târziu, constituie un fapt semnificativ, probând importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la culture des masse, in André Burguière, Jacques Revel, Histoire de la France. Choix culturels et mémoire, Paris, Seuil, 2000, pp. 183-232. 1 Nae Ionescu, Legea, în "Cuvântul", an III, nr. 818, 24 iulie 1927, p. 1. 2 Nae Ionescu, Locotenența patriarhală, în "Cuvântul", an III, nr. 822, 29 iulie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 119: Constatăm numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a depus atribuțiunile judecătorești și administrative, și atunci nu mai e patriarh. Aceasta din urmă însă nu se poate, pentru că de la ea suntem opriți de Epistola Sinodului al III-lea Ecumenic către Sinodul din Pamfilia". 7 Econom D. Popescu-Moșoaia, Regența patriarhală. Ce e cu "noul curs" în Biserică. Conspiratorii și profanatorii de la ziarul "Cuvântul". Un clovn în Biserică, în "Crucea", an V, nr. 47-48, pp. 1-2. 8 Nae Ionescu, Apărătorii patriarhului, în "Cuvântul", an III, nr. 839, 17 august 1927, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din hotărârea pripită a Sfântului Sinod asupra căreia noi cerem încă o dată să se revină". 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1333, 7 ianuarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Un sighilion patriarhal, pp. 158-159: "Ierimia, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolului Noua Romă și Patriarh Ecumenic. Fiindcă din nou Biserica Vechii Rome, înșelându-se de mândra deșertăciune a astronomilor săi, cu nechibzuință a schimbat preafrumoasele așezăminte despre Sfintele Paști, stabilite și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se adapta omului, piesele lor călăuzitoare și cele mai necesare sunt împăratul și patriarhul. De aceea, fericirea supușilor, față de spiritual, ca și față de temporal, nu înseamnă altceva decât identitatea de vederi și armonia de sentimente (symphônia) a instituților imperiale și patriarhale". A se vedea, de asemenea, analiza punctului 7 a acestui text esențial al dreptului canonic clasic privitor la relația dintre împărat și patriarh în Alexandru Duțu, Histoire de la pensée et des mentalités politiques europénnes, Editura Universității din București, 1997, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Să se delege atunci un sinod restrâns, compus din 5-6 chiriarhi, care să se adune o dată în fiecare săptămână. Dar cap personal, nu! E timpul să ne întrebăm încotro mergem. Într-un așa de scurt timp, trei manifestații caracteristice: BUST patriarhal, MĂNUȘI ROȘII cardinalicești și acum, CAP ALB. Se poate o mai categorică scăldare în apele papistașilor?". 19 Pentru o bună înțelegere a raportului dintre Biserică și stat în contextul actual, vezi lucrarea excepțională a teologului Radu Preda, Biserica în Stat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
numai pentru studenți, ci pătrunzând în mijlocul vieții (cu urgențele și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 4 5 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
devine nesigur atunci cînd totul se află în mișcare. Conservatorul reprezintă o stare a lucrurilor formalizată și încearcă să o mențină așa; din această pricină se înțelege, de obicei, bine cu statul, mai ales atunci cînd acesta conține și elemente patriarhale"; traducerea mea). În schimb, anarhistul revoluționar va manifesta neîncredere în absolut orice aranjament instituțional, fie armată, biserică, clasă sau monarhie - de fapt, îl va respinge chiar și pe - sau mai ales pe - propriul lui tată". Este amintit și Francis Fukuyama
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din vechi, deopotrivă în oraș ca și la sat... Poate că teama să nu cădem din emfaza violenței comice în cea tragică ne va îndemna să medităm asupra ilegalismului adînc înrădăcinat în noi toți, înzorzonat cîteodată cu flori de stil patriarhale despre blîndețea ireductibilă și concilianta fără margini a "poporului" nostru". În Trepte istorice, observînd atrocitățile partidelor de stînga și a celor de dreapta sub dictaturile roșii și brune, ne propune un adevăr cît un aforism: "Mulțimile trăiesc de azi pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
et alli 1935: 69-70). „La o zi deinvazia turcească, pe drumul tuturor năvălirilor, dezvoltarea Bucureștiului nu se explică decât din motive politice și comerciale. Bucureștiul n-a fost niciodată cetate. Doar câteva mănăstiri și Curtea Veche erau aparate de ziduri. Patriarhal și dezordonat, este un oraș plăcut spiritual, fără pretenții, dar cu originalitate, ce oferă un decor idilic.― (Marcu et alli 1935: 69) Concluzie - modernitatea În gândirea interbelică bucureșteană Planul Director de Sistematizare din 1935 este un plan deschis , nu este
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
al ideilor aceste două personalități. C. Sfințescu era aliatul mișcării critice, de opoziție, condusă de fostul primar țărănist, tradiționalist Dem. I. Dobrescu. Aceasta mișcare ideologică era formată din acei nostalgici la care se referă G.M. Cantacuzino, cei care „plâng orașul patriarhal și proslăvesc decorul pașnic, simpatic― (Gazeta Municipală 1936: 4) pe care, de altfel, l-au schimbat deja prin planurile lor urbanistice. Sfințescu scria mult, dorind parcă să epuizeze toate aspectele posibile ale urbanismului. Scrierile sale sunt manuale de proiectare și
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
a fost recunoscut în țară și peste hotare, fiind cooptat membru în diferite consilii științifice. A participat la numeroase conferințe și congrese de specialitate din țară și în străinătate, reprezentând Academia Română. Prof.univ.dr.doc. Sergiu Cărăușu a trecut în neființă la vârsta patriarhală de 90 de ani, la 2 mai 1997. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. CIȘMIGIU, ALEXANDRU (1917-2003) INGINER Printre marile personalități ale secolului al XXlea, în domeniul construcțiilor, se numără și profesorul dr. ing. Cișmigiu I. Alexandru. Ministerul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]