1,930 matches
-
nici minciun], nici eșec în a spune adev]rul, ci un r]spuns politicos: „Nu îți voi spune”. În unele cazuri, virtuțile pe care le sl]vim par contradictorii; pentru a g]și proporția corect] de fort] și compasiune în pedepsirea r]uf]c]torilor e nevoie de o judecat] elaborat]. A folosi prea mult] fort] echivaleaz] cu a fi exagerat de r]zbun]tor, iar a da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de sl]biciune. Pentru populația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semiviolent, tr]inicia relațiilor prieten-prieten și dușman-dușman. În numeroase societ]ți, moralei îi este atribuit] o autoritate divin], supranatural]. Populația Huli din regiunea muntoas] sudic] din Papua Nouă Guinee venereaz] o zeitate numit] Datagaliwabe care „se ocup] în special, de pedepsirea tr]d]rii leg]turilor de rudenie și, pentru această, observ] tot timpul comportamentul social (...), pedepsește minciună, furtul, adulterul, uciderea, incestul, inc]lcarea exogamiei și a tabuurilor ritualice. El îi pedepsește și pe aceia care nu reușesc s]-si r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trâni care, datorit] experienței și cunoștințelor rituale, au dreptul de a hoț]rî și de a acționa în numele comunit]ții, respectându-i valorile și principiile și analizând cu înțelepciune circumstanțele faptei. Spre deosebire de cerință justiției britanice de a face public] pedeapsă, pedepsirea relelor în societatea Pitjantjatjara se realizeaz] prin mijloace în care toți au încredere și care nu necesit] validare public]. Judecată și pedeapsă propriu-zise sunt înv]luite în mister, dar rațiunea lor fundamental] este cunoscut] de toți. Faptele de mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fost c] r]ul este rezultatul activit]ții lui Angra Mainyu (care prefigură diavolul), si, în ciuda triumfului aparent al r]ului în aceast] lume, balanța se va echilibra în lumea de dincolo doar prin r]spl]tirea binelui și pedepsirea r]ului. A fost subliniat] ideea c] cei care vor face bine vor fi r]spl]titi cu fericirea etern]. Aceste concepte au p]truns în etică evreiasc] formând înv]ț]turile esențiale ale c]rții lui Daniel, scris] în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vorbe de duh (precum și în trecerea la acțiune) privitoare la viața de zi cu zi, dar menite a schimba modul de gândire a ascult]torilor și a-i transpune într-o nou] dimensiune. Împ]r]ția lui Dumnezeu nu implic] pedepsirea p]c]toșilor, ci asumarea consecințelor p]cațelor s]vârșite. Urmeaz], apoi, înv]ț]turi etice la fel de paradoxale. Se pune problema de a verifica dac] aceste înv]ț]turi aparțin lui Iisus. Într-adev]r, evangheliile au fost supuse unei examin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi iertate (6,4-6; 10,26-31; 12,16), în timp ce Revelația nu consider] deloc c] cei care sufer] pedepsele însp]imânt]toare din viziunile lui Ioan se vor c]i, neexistând nici o speranț] în acest sens; mai degrab], se bucur] de pedepsirea lor. Aceste dou] tendințe au continuat. Conformismul în Biseric], mai ales dup] „convertirea” lui Constantin, cum se spune de obicei - nu se știe în ce m]sur] folosea creștinismul că pe o arm] în luptele sale politice -, a condus la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpretare particular] a momentului contractual, atunci trebuie s] decidem în prealabil ce teorie accept]m pentru a ști care descriere a poziției inițiale este cea mai potrivit]. Rawls se opune riscului de a pierde în beneficiul altora și acela al pedepsirii celor cu handicapuri naturale; el se oprește deci asupra unei descrieri particulare a poziției inițiale. Cei care nu sunt de acord cu Rawls asupra acestor aspecte se vor opri asupra unei interpret]ri diferite. Aceast] disput] nu poate fi rezolvat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Într-adev]r, nu este foarte clar în ce ar consta o explicație satisf]c]toare. E un lucru s] întocmești o list] cu valorile despre care se presupune c] necesit] onorare, cum ar fi loialitatea personal], respectul pentru ceilalți și pedepsirea f]r]delegilor. Cu totul diferit] este g]sirea unei justific]ri pentru faptul c] aceste valori sunt atat de diferite fâț] de cursul obișnuit al st]rilor dezirabile. Exist], probabil, anumite caracteristici care le deosebesc de celelalte valori, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pedeapsă este privarea, îndep]rtarea de ceea ce infractorul apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea infractorilor dovediți, exist] limit]ri în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în închisoare, aceast] pedeaps] ar fi catalogat] drept una excesiv de ușoar]. Cum determin]m ins] cantitatea potrivit] de pedepsire a diferiților infractori? Teoriile pedepselor încearc] s] r]spund] acestor întreb]ri și celor legate de acestea. Scopul acestor teorii nu este acela de a explica prevalența unor anumite tipuri de infracțiuni în termenii unor condiții sociale, precum s]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare, atunci pedeapsă produce consecințe dezirabile care dep]șesc că intensitate aspectele negative suferite de infractor. Principalul obiectiv al pedepsei este reducerea infracționalit]ții. Cel de-al doilea tip de teorie este teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parte, retributiviștii au dificult]ți în explicarea motivului pentru care persoanele vinovate trebuie pedepsite dac] pedeapsă nu aduce nici o consecinț] benefic]. În majoritatea sistemelor legale, doar cei care au inc]lcat legea penal] sunt pasibili de pedeaps]. Dar utilitariștii permit pedepsirea nevinovaților dac] în acest mod sunt produse cele mai bune consecințe. De exemplu, presupunând c] un membru al unui grup rasial sau religios a comis o crim] teribil] împotriva unui membru al unui alt grup, în cazul în care unul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre membrii nevinovați va fi pedepsit, mai ales c] este foarte ușor s] fie fabricate dovezi împotriva unei persoane nevinovate. Utilitariști ar r]spunde la aceast] obiecție prin evidențierea faptului c], pe termen lung, consecințele negative ale acuz]rii și pedepsirii unei persoane nevinovate vor domina indiferent de consecințele pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției vor fi distruse. Persoanele nevinovate vor înțelege ins] c], în unele ocazii, vor fi sacrificate pentru binele social. Acest calcul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indiferent de consecințele pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției vor fi distruse. Persoanele nevinovate vor înțelege ins] c], în unele ocazii, vor fi sacrificate pentru binele social. Acest calcul utilitarist al consecințelor indezirabile ale pedepsirii vinovaților, chiar dac] este corect, nu ofer] suficiente explicații la obiecția adus] pedepsei propuse de ei. Nu este pedepsit] persoană nevinovat] pentru infracțiunile comise de c]tre altcineva deoarece consider]m c] este incorect sau injust s] folosim persoanele nevinovate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acesta ar fi motivul major pentru care, spre exemplu, nu sunt pedepsite familiile criminalilor chiar și în momentul în care suntem convinși c] asemenea pedepse ar fi cele mai eficiente pentru reducerea ratei infracționalit]ții severe. Pare a fi incorect] pedepsirea infractorilor care nu au putut evita comiterea unor fapte incriminate de legea penal]. Astfel, infractorii care au cauzat în mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de legea penal]. Astfel, infractorii care au cauzat în mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie pedepsiți. Utilitaristul ar încerca s] justifice recunoașterea excepțiilor în ceea ce privește pedepsirea pe baza argumentului conform c]ruia sancționarea acestor infractori ar fi chiar lipsit] de necesitate în inducerea aplic]rii legii. De exemplu, teama de pedeaps] nu ar fi putut împiedica un om care a inc]lcat accidental legea în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care încalc] legea în mod voluntar. Costurile (în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii infracțiunii, dar restricția referitoare la cantitatea pedepsei care trebuie aplicat] nu este superioar] celei exemplare care determin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii infracțiunii, dar restricția referitoare la cantitatea pedepsei care trebuie aplicat] nu este superioar] celei exemplare care determin] mulți f]ptași potențiali s] comit] unele infracțiuni minore. R]ul cauzat de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce au f]cut. Nu sunt responsabili din punct de vedere moral pentru un act comis întâmpl]tor și nu trebuie s] fie pedepsiți. Din moment ce retributiviștii justific] pedeapsă bazându-se pe acțiunile greșite deja înf]ptuite ale persoanei, gradul de pedepsire variaz] în funcție de gravitatea pedepsei. O persoan] care omoar] intenționat o alt] persoan] este, în mod evident, măi vinovat] într-o m]sur] mult mai mare decât cineva care fur] o c]mas]; prin urmare, crima ar trebui pedepsit] mai drastic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urmare, crima ar trebui pedepsit] mai drastic, iar hoțul m]runt nu ar trebui s] fie pedepsit. În toate aceste aspecte, teoria retributiv] pare a fi superioar] celei utilitariste. Totuși, dac] accept]m teoria retributiv], cazurile în care se realizeaz] pedepsirea vinovaților sunt neclare deoarece scopul pedepsei nu este acela de a reduce rata infracționalit]ții. S] presupunem c] accept]m pretenția potrivit c]reia r]uf]c]torii merit] s] sufere pentru greșelile din trecut. Acest fapt nu justific] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și poate spori activit]țile infracționale. Dac] pedeapsă ar avea aceste efecte nocive și multe altele, utilitariștii ar renunța la pedeaps] în favoarea unor abord]ri mai eficiente care s] rezolve problema r]uf]c]torilor. Ins] retributiviștii sunt preocupați de pedepsirea infractorilor. Efectul pedepsei retributive, într-o asemenea situație, este reprezentat de o creștere a num]rului de victime ale infracțiunilor. Cui aduce beneficii pedeapsă instituționailzat]? În mod sigur nu cet]țenilor care respect] legea și care înregistreaz] un risc ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a se conforma legii. Pe de alt] parte, dac] sunt pedepsiți cei care încalc] în mod voluntar legea pentru a preveni repetarea faptelor lor sau pentru a intimida potențialii r]uf]c]tori, nu folosim pedepsele în mod corect. Eșecul pedepsirii în asemenea cazuri ar putea fi reprezentat de existența unor persoane nevinovate care sunt victime colaterale ale infracțiunilor. Aceste victime nu au putut evita r]ul f]cut de infractor în felul în care au putut evita cei care au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedeapsă capital] cu metode alternative ale controlului criminalit]ții. Pan] în acest moment, aceste metode nu au dat rezultatele scontate. Folosirea nediscriminatorie a închisorilor a dus la o rapid] suprapopulare a acestora. Trebuie c]utate forme noi și imaginative de pedepsire a unor infracțiuni. Pan] acum am f]cut referire la modificarea în sine a instituției pedepsei. Unii critici radicali au dorit înlocuirea instituției pedepsei cu unele sisteme de igien] social] care, se pretinde, sunt mai eficiente în direcția reducerii actelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea fi ap]rărea unui alt stat împotriva unei agresiuni externe nejustificate, recuperarea drepturilor (adic] recuperarea a ceea ce a fost pierdut din cauza unei agresiuni externe care nu a fost stopat]), ap]rărea drepturilor umane fundamentale împotriva abuzurilor unui guvern și pedepsirea agresiunilor nejustificate. Dac], așa cum am susținut, drepturile statelor deriv] din și nu pot dep]și drepturile indivizilor care alc]tuiesc acel stat, atunci dreptul național la autoap]rare ar fi suma drepturilor la autoap]rare ale tuturor cet]țenilor. Statul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care și Kant și utilitariștii sunt conștienți. Kant, deși poate nu și-a dat seama, se lovește aici de aceeasi dificultate care a fost adesea afirmat] împotriva utilitarismului, c] ne conduce la concluzii morale care par contraintuitive (de exemplu c] pedepsirea nevinovaților ar fi corect], prezumții care în practic] ar fi rareori satisf]cute). Pentru c] această, în așa rare ocazii, ar putea fi ceea ce ar face cineva care și-a însușit finalit]țile altor persoane, încercând astfel s] le promoveze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]