2,745 matches
-
realizarea bunăstării și a fericirii). N. Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, 1965, Larousse, Paris. Asupra acestei forme de frustrație, mai complexă, care angajează personalitatea subiectului în întregime, ne vom concentra atenția în mod deosebit în lucrarea de față. Concretizată în stări penibile de tensiune, în stări fiziologice și psihologice dezagreabile, în stări de neliniște deseori insuportabile etc. Vezi: J.R. Fishman, D.A. Hamburg, J.H. Hadlon, J.W. Mason, B. Sachar: Emotion and adrenal cortical resurses to a new experience, AMA Arch Ger Psych
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numai câțiva ani Înainte, erau etichetați drept „periculoși” pentru ordinea socială. Apartenența Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB), Începând cu anul 1961, a favorizat Închegarea unei diplomații ecleziastice care, nu de puține ori, a Însoțit În mod penibil politica externă de „independență” a lui Nicolae Ceaușescu. În cadrul acestei diplomații bisericești au fost integrați și preoți-profesori foști deținuți politici, Între aceștia și cunoscutul teolog Dumitru Stăniloae, trecut prin calvarul detenției politice Între 1958 și 1963. Mai mult, Într-o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Valeriu Traian Frențiu († 11 iulie 1952), Ioan Suciu († 27 iunie 1953), Tit Liviu Chinezu († 15 ianuarie 1955) (decedați ca urmare a regimului de exterminare de la Sighet) și Ioan Bălan († 4 august 1959). Istoricii ortodocși din vechea generație au apelat la penibile mijloace de a ascunde detenția episcopilor uniți În mănăstirile ortodoxe În perioadele 1948-1950 și 1955-197035. De altfel, partea cea mai dureroasă și mai delicată a memoriilor lui Iuliu Hossu este cea consacrată raporturilor cu ierarhia ortodoxă, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
asemenea să ținem cont de poziția celui ce visează, dacă este pe scară sau pe trepte, și de sensul mișcării: - dacă este în partea de jos și are o mișcare ascendentă, urcușul urmează a fi făcut: acesta este adesea lent, penibil, chiar interminabil (cel ce visează urcă o scară fără sfârșit). În acest ultim caz, visul dezvăluie importanța eforturilor depuse și absența rezultatelor; însă ascensiunea este întotdeauna un semn favorabil, deoarece indică măreția scopurilor și dorința de înălțare; - dacă este în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă; nefolositor; negativ; neghiob; neliniște; neliniștit; nenorocire; neplăcut; nerv; nervi; nesfințenie; nesuferit; obraznic; ocolire; om rău; parșiv; Paul; păcate; păcătos; penibil; pericol; pierdere; povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu și negru; sarcastic; satanic; sărac; sătana; scaraoțchi; sexy; smoală; spaimă; spirit; stejar; de suflet; talpa iadului; transformabil; tremur; tristețe; Ivan Turbincă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu mine; minte; mîhnire; mînca; mort; mulți; nenorocit; nebun; necredincios; negativ; negativism; de neiertat; neinteresant; neîncredere; neînțeles; neloial; nemernic; nepăsare; nepăsător; neplăcere; neprieten; nervi; neutru; Nicolae Guță; nimic; Oana; ocrotitor; oglindă; om fără mască; om neputincios; opoziție; oribil; oriunde; ostilitate; penibil; persoană rea; pervers; pierdere; pleacă de aici; plictiseală; prefăcut; fost prieten; prieten fals; prieten pierdut; prieteni falși; probleme; putere; puternic; puternică; răbdare; războinic; reci; respect; rezervat; rivalitate; rudă; sanscrită; satana; scăpa; sever; sînge; spin; străin; supărat; superioritate; șarpe; șiret; șoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
murdar; murdari; necredincios; nedemn; nefamilist; neînțelegere; nemulțumit; nenorocire; nenorocit; neplăcut; nerespectat; nervos; nervozitate; nesăbuință; neserios; nesimțită; nimic; nu mai fac; nulitate; obișnuință; obosi; omul; opinie; opoziție; oribil; oriunde; pa! pa!; parșiv; partener; pasaj; pat; păcălește; a păcăli; păcătui; păgubi; părăsire; penibil; pereche; a 3-a persoană; pierde; plecare; plînge; plutește; politician; Ponta; dacă poți; prăda; preacurvie; prefăcătorie; prefăcut; prietena; prieteni; profita; a profita de ocazie; proști; prostul; putere; răufăcător; a fi rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legămînt; legătură; lege; lucruri; mărturie; mărturisi; minciuni; că nu minți; multe; munți; murdar; nebunie; needucat; negativ; pe negru; neîndreptăți; neînțelegere; nenorocire; nepoliticos; nervi; nervozitate; nesiguranță; nevoie; niciodată; nou; ocară; onest; onoare; orice; oriunde; pact; papa; patrie; păcătos; a păcătui; păstra; penibil; politică; popă; prefăcut; preot; promis; promisese; a face o promisiune; promisiuni; promitere; prompt; prost; rece; religie; repede; respect; respectare; responsabil; responsabilitate; roșu; a se ruga; serios; seriozitate; simți; sinceritate; slăbiciune; soare; soldat; solitar; speră; spor; Steaua București; a striga; supărare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Radu; militar; și mincinos; mincinoși; minciuna; miniștri; mită; mitocan; Moldova; moral; a naibii; nașpa; neadevărat; nebun; nebunie; necinstit; necunoscut; necurat; nefiresc; neimportant; neînțelegeri; neînțeles; nesigur; nesimțire; normal; nou; oameni; obositor; om de stat; om social; Oprea; papagalii; parșiv; pas; păcat; penibil; pervers; plan; plăcere; PLDM; PNL; policlinică; polis; politician gras; poliție; popor; porc, furt, prostie; porc; porci; practic; praf; prefăcuți; premier; premiere; primărie; prostesc; prostii; PSD; public; realitate; respect; respingere; ridicol; sărac; scaune; schimbare; scîrbit; serial; pe sine; spurcat; stagnare; studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necinste; necinstit; necunoscut; negru; neîncredere; neîndemînare; neliniște; neobrăzare; nepăsare; neplăcere; nepoliticos; nerușine; nevinovăție; niciodată; normal; notă mică; note; obidă; obraji roșii, obrăjori; obrăznicie; obscen; ofensă; oribil; oroare; palpitații; panică; păcate; pămînt; părere; părere de rău; părinți; părinții; a păți; pedeapsă; penibil; pesimist; pierde; poate; pocăință; porcărie; povară; povață; profesor; profesori; prostii făcute; pudic; puțină; rece; reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut; sensibil; sentiment urît; senzație; sex; sfadă; sfidare; simțit; de sine; slavă; speranță; speriat; stare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de oră mi-am dat seama că nu făceau decât să-l acopere pe chiulangiu: cu toții îmi evitau privirea, stăteau cu ochii ușor plecați, de parcă n-ar fi îndrăznit să mă mintă în față... Managerul pieței a bâiguit niște explicații penibile - alt mincinos, și el îmi evita privirea -, dar a intervenit numărul trei, care a fost un domn: nu s-a holbat prea mult la sânii mei și m-a invitat la o cafenea din apropiere ca să-i expun cazul... Invitația
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
că-mi este sortit, că prea ne așeza viața față în față. M-a văzut, mi-a zâmbit larg - nu uitase nici el întâlnirea de la bancă - , și-a umflat pectoralii și mi-a aruncat niște priviri languroase, de latino-lover ușor penibil, apoi s-a amestecat în discuție și l-a convins pe patron să angajeze temporar niște practicanți; întâi i-a zis în italiană - naiv, credea că nu înțeleg - niște porcării de nereprodus pe hârtie, dar legate strict de reproducere; după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
scrisoare din 11 iulie 1972, Cioran spune: „Câteodată mă gândesc că sunt propriul meu supraviețuitor, că am depășit de mult felia de timp la care avem dreptul, că sunt un fel de fantoșă caraghioasă (ce perfect redă limba noastră nuanțele penibilului!). Șaizeci de ani de frământări și agitație sterilă. Nu am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc uneori că aș fi fost mai aproape de adevăr dacă m-aș fi făcut cioban în sat, în loc să mă fâțâi prin
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mi s-a părut nou și inexplicabil, fără nici o legătură cu mine. E ceea ce psihiatrii numesc înstrăinare de sine. Până și propria-mi figură, adesea, ca s-o identific, trebuie să fac un efort, un efort de acomodare a privirii, penibil și umilitor. Buimac, perplex, scârbit în fața revelației de a fi eu însumi” (I, 52). Străin (nici un nume, spune Cioran, nu i se potrivește și nu-l încântă mai mult), privește la oamenii din jur de parcă și-ar aminti „un coșmar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i fie străină o astfel de angajare. Or, Cioran își trăiește cu ardență nihilismul social și, în substrat, pe cel ontologic. Și nu numai în imaginație. Viața de zi cu zi a lui Cioran e încărcată cu astfel de momente penibile. Să încercăm un mic inventar, nici pe departe complet. Iată: „Ceartă cu un negustor, în legătură cu o butelie de gaz. Îl ameninț, mă înfurii atât de tare că nu mai pot vorbi, urlu, tremur. Și sunt dezlănțuit până-ntr-atât că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
într-un loc (cf. I, 37), dar există momente când înțelege sterilitatea tocmai ca pe un privilegiu, care-i asigură excelența. „În jurul meu, toți termină ceva. Doar eu nu am nimic de anunțat. Asta mă pune într-o situație destul de penibilă și chiar umilitoare. Pe de altă parte îi disprețuiesc pe cei care realizează (sau se realizează); nu am nimic de învățat de la ei, căci știu că sterilitatea mea se datorează faptului că am mers mai departe decât ei” (I, 108
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acesta, al freneziilor, poartă în el ceva întemeietor și Cioran nu se poate sustrage nostalgiei sau admirației. Spune: „Când mă gândesc la pasiunile, la ardoarea tinereții mele, mi-e necaz că am ajuns la acreala asta searbădă, la acest neant penibil în care vegetez” (I, 202). Ce-i drept, Cioran vorbește des despre tragedia aceea a tinereții și despre nesăbuința de odinioară: „Tragedia mea este de a fi fost un ambițios. Discern când și când urmele aspirațiilor și nesăbuințelor mele de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ie poate. De azi încolo nu vreau să mai renunț. Mina: Și tu m-ai făcut să renunț la multe din ceea ce credeam. Am renunțat și eu... mereu, mereu pînă ajungeam să nu mai cred... Ilie: (cu sentimentul vinovăției, părînd penibil) Trebuia mi fi spus! Mina: N ar fi avut nici un rost. Ilie: (mai impetuos) În schimb are rost să mă contrazici tot timpul, să-mi dai peste cap toate hotărîrile și planurile... Să mă ridiculizezi! Asta are rost, nu? Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că sînteți o mîndrie a blocului nostru. Comitetul vă dorește petrecere bună, în liniște, prosperitate și pace." (începe să aplaude, ceea ce vor face și ceilalți pînă ce ușa se va închide după delegat; realizîndu-se, totuși, situația la limita între bizar, penibil și comic, se trece într-un rîs nu lipsit de crispare) Maria: Ca să vezi! Comitetul de bloc! Hm! Dar, la urma urmei, drăguț din partea lor! Ei, hai, ce ați rămas așa! Gata, pe loc repaus! Am mai făcut încă o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
știi. Am crezut, am fost convins... Trebuia să știi! (țipat) Maria: Dar ești complet caraghios! Irina: Hai, măi Alex, dă-o-ncolo, ce naiba! Alex: Să taci! Să tăceți! Sînt caraghios! Poate că sînt! Poate că sînt mai mult de atît. Penibil, ridicol, prost! Și asta pentru că am crezut cel mai mult în el, pentru că m-a împins spre credința asta! Mihai: Asta-i bună! Și ce dacă nu știu să patinez? Nu sufăr di loc din pricina asta! Alex: Dar eu sufăr
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că ai deschis robinetul cu pesimism... Groparul:... În pușcărie mi-am dat seama că ceea ce împiedică pe om să fie liber, este prea mare dragoste pentru viața lui... Dorința de a trăi cu orice preț face din noi niște ființe penibile... niște căzături miorlăite... jalnice... Acolo am văzut pe unul care de frica morții... adică de dragul vieții, a mîncat căcat... Un caraliu îl ținea cu pistolul... și a mîncat, domnule... Octav: (după o pauză) Tu dacă... ai fi mîncat? Groparul:... Da
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
păr) Adevărul e că sîntem două javre de bătrînei simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci se joacă pe ei..., se prefac că le pasă de ei... și de alții, de moralitate..., de cinste...; doi amărîți penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că vor afla cum îi cheamă... Gh. P. unu: (după o pauză în care se consumă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ofițeri de securitate despre informatori, dar nici o zi nu vorbim despre martiri. După părerea mea, care nu sunt din Romania, nu am nici o rudă în Romania, acum 12 ani am venit în România să cercetez arhivele românești, mi se pare penibil să punem pe niște batrâni să-și caute dreptatea singuri, când în altă parte vine acasă plicul - să cerem iertare pentru că am greșit” Fiind printre puținii ieșeni, participanți la vernisaj care au trăit în acele vremuri, mi s-a luat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de a înțelege etc. Atât decența, cât și indecența creează situații sau, mai exact, dau ambianței în care se produc o anumită „notă” de moralitate în cazul decenței sau de imoralitate în cazul indecenței. Indecența produce o stare de tensiune penibilă, un sentiment de rușine amestecat cu repulsie generală. Indecența nu reprezintă un comportament sexual primitiv. Ea este o violare a normelor morale, reprimată de societate prin măsuri judiciare. În egală măsură, ea este și o „provocare”, având prin aceasta semnificația
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
femeie ca reprezentând un sentiment de „neîmplinire” și de „rușine” personală față de propriul partener, dezvoltând în timp o structură nevrotică de tip fobic-anxios. Femeia ascunde, de regulă, această „stare”, păstrând-o mult timp ca pe un „secret personal” cu caracter penibil. Ea va apela la ajutorul medical numai în situațiile în care apar conflicte cu partenerul de cuplu, asociate cu frica de a nu-l pierde sau de a o înlocui cu o altă femeie. Asemenea „cazuri” sunt foarte numeroase, dar
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]